Refuza sa mearga la scoala
Refuza sa mearga la scoala | Autor: Alex2
Copilul unei bune prietene este in clasa a noua, pe care o repeta a doua ora din cauza abandonului, iar acum refuza sa mearga la scoala. Am cerut aprobarea ei sa va cer sfatul fiind mamici de copii mari. Al meu e mic si nu pot spune inca sigur cum "functioneaza" un copil la varsta asta. Am incercat sa discut cu ea, sa rememorez varsta accea, am discutat si cu el, de la barbat la barbat (ea este si mama singura, si de multe ori se plange ca lipsa unei prezente masculine in viata copilului este cauza incapatanarii lui), pe moment pare convins, apoi dupa 2 zile iar nu vrea pur si simplu. Ne puteti ajuta cu un sfat, cu o idee?
Alexandru
______________________
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Raspunsuri
anamaria spune:
te admir pentru intiativa asta, de a-ti ajuta prietena in problemele cu care se confrunta ea si baiatul ei! 
nu am un raspuns propriu-zis la intrebarea ta... doar ca ma gandeam ca poate ar fi util sa pui aceeasi intrebare si la forumul cu tematica psihologica, poate de acolo apar cateva idei.
ma gandesc ca baiatul are ceva probleme pshihologice care il determina sa renuntze a doua oara... stiu eu, poate merge mai greu cu invatzatul, sau dpdv emotional e ceva, sau a intrat in vreun anturaj nu tocmai potrivit...
numai bine!
_
ANAMARIA, mama soldatzeilor de plumb 
Bogdan - 04.07.2000 si 
Tudor - 13.06.2003
poze cu frumosii mei (si nu numai 
)
************************
DRAGOSTEA NU INSEAMNA DOI OAMENI CARE SE PRIVESC UNUL PE ALTUL, CI DOI OAMENI CARE PRIVESC IN ACEEASI DIRECTIE ! Antoine de Saint-Exupery
Victoria spune:
Dar l-ati intrebat pe baiat de ce nu vrea? Care e problema? Ce argumente are?
V
In curand, de cate ori am sa deschid gura in public, nici pe mine n-o sa pot sa ma mai cred. Gabriel Liiceanu
silvana.ady spune:
Invatatoarea cum se poarta cu el?
Colegii de clasa cum il trateaza? Poate se simte cumva in inferioritate fata de ceilalti... Poate e vre-un coleg care ride de el, poate ii este frica ca nu poate face asteptarilor celor din jur dpdv al invataturii, ceea ce il face sa renunte din start...
Cred ca o discutie intre mama si invatatoare, si apoi intre mama, copil si invatatoare, ar putea lamuri si schimba situatia.
De un lucru sint sigura. Ca nu trebuie sa-l lasi pe copil sa vada cit te streseaza faptul ca nu se duce la scoala citeva zile. Daca vrea sa stea acasa citeva zile, poate asa trebuie facut. Si dupa aceea va vedea ca totusi e mai bine la scoala.
Succes!
marcellinna spune:
Alex,copilul prietenei tale cum a mers la scoala pana acum?
Vreau sa spun ce fel de elev a fost pana la terminarea clasei a 8-a?
A avut vreodata drag de scoala ? A invatat bine sau ma rog in limita de a nu fi fost amenintat sa repete clasele pana acum?
Problemele lui, refuzul de a frecventa scoala au aparut odata cu frecventarea liceului sau a mai avut acest refuz si inainte fara ca inainte sa-l puna si in practica asa cum face acum?
Daca inainte nu a avut aceste probleme s-ar putea ca refuzul lui de a merge la scoala sa aibe de-a face cu mediul clasei sau cu profesorii ce-i are sau poate a descoperit ca nu i se potriveste profilul ce si l-a ales la liceu.
Toate astea s-ar putea rezolva discutand cu el ce ar vrea sa faca si gasindu-se o solutie , schimband clasa sau liceul.
Daca insa nu a avut drag de scoala in veci, atunci cu greu cred ca o sa prinda drag acum.
La varsta asta e extraordinar de greu sa recuperezi atat cunostintele pierdute cat si anumite valori printre care si constientizarea faptului ca scoala, gradul personal de instructie e un bun propriu, personal, pe care nimeni nu ti-l poate lua/da si nici nu ti-l poate vinde, in cel mai bun caz te poate stimula sa-l ai , dar nu ti-l poate oferi pe tava.
Alex2 spune:
Marcellinna, este un copil cuminte, nu bea, nu fumeaza, cum fac cei de varsta lui (cel putin nu stim noi), sta numai in casa pe net. Cand merge la scoala 9desi absenteaza si pierde din lectii) ia note bunicele, de 7,8, pe aici se invarte. Eu cred ca si mama e permisiva, si il rasfata, l-a crescut singura si poate si de asta, ii permite cam multe. Sincer, am indemnat-o sa-i restrictioneze din "libertati" si "avataje", precum net, mobil, bani de una alta. Un fel de sataj. E foarte important si ce spuneti voi, si am scapat din vedere, motivatialui reala ptr care refuza asta. Eu i-am explicat ca fara o diploma nu face nimic, macar ptr asta sa mearga la scoala, cei mai multi dintre noi nu am facut-o de placere ci de necesitate. Astea sunt regulile vietii. Mai ales fiind doar el si mama lui, nu se stie niciodata ce va fi pe viitor (ea este si bolnava) ce se alege de el?
Alexandru
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
CriPOD spune:
Alex, foarte frumos din partea ta ca incerci sa ajuti. Adolescentii sunt vulnerabili, unii mai mult decat altii, dar daca au langa ei oameni carora le pasa au sanse mari sa treaca peste toate obstacolele.
Am si eu un baiat de 15 ani si jumatate, e in clasa a 10-a, si e un individ foarte challenging. Foarte inteligent si bine intentionat de altfel... Si mai am o presimtire ca voi scrie mult...
Eu am o deviza: nu exista copil lenes. Intotdeauna exista o alta explicatie! Aspectul asta fiind clarificat, motivele care stau in spatele problemei pot fi pe cat de surprinzatoare, pe atat de complexe si greu de pus cap la cap, iar cand nu ai idee ce cauti pe langa incercari neobosite, iti trebuie si o doza de noroc.
Cateva idei... Daca mama poate sa-l evalueze psihologic undeva (fara prejudacati) la un psiholog bun, eu cred ca ar fi beneficial. Sa-i caute consiliere, poate ofera scoala ceva, ar fi o alta optiune. Sa initieze un proces de comunicare cu scoala. Toate astea se pot face in paralel.
Orice care sa va poate oferi cat de marunte indicii despre motivele ce se ascund in spatele deciziei lui. Eu sunt convinsa ca faptul ca repeta anul nu numai ca nu ajuta, ci adauga la problema avuta anul trecut. Cum e privit de colegi si de dascali? Are prieteni in clasa? Are sentimentul de apartenenta la clasa? Daca nu, poate se poate implica diriginta pe aspectul asta.
Tu, daca poti sa-i fi un prieten, sa ti-l apropii si sa-l incurajezi sa se deschida, poate reusiti ceva si pe partea asta. Un copil va vorbi deschis cu un prieten, asadar daca poti sa-l asculti doar, fara sa-l judeci sau sa-l dadacesti, poate pana la urma ajungeti la motivele lui. Sunt sigura ca mama lui il lectureaza, poate si la scoala isi ia portia de prelegeri, dar daca tu poti sa-l asculti eu cred ca ar ajuta situatia.
Iti mai spun ceva: la varsta asta, copiii nostri stiu foarte bine ca o decizie ca si asta nu e o decizie buna. Mama trebuie sa-i repete ca nu face bine, si eu fac la fel, e jobul nostru de parinti, dar tu poti sa te detasezi un pic si sa ti-l apropii altfel. Si din pacate prea putini din adolescenti au sensul de iminenta cand le vorbesti despre joburi, viitorul lor ca si adult. Lor le trebuie consecinte imediate actiunilor lor (vezi jocurile pe computer, astea ofera feedback si reward imediate, nu ma mir ca sunt asa indragite). Poate si asta va da o idee...
In concluzie, merita efortul sa aflati motivele cumva. Si in functie de motive, gasiti o solutie. Whatever works! cum zic astia pe-aici.
Va doresc mult noroc si succes baiatului.
www.webshots.com/user/_mQQm_" target="_blank">m
m & DJ
marcellinna spune:
quote:
Originally posted by Alex2
este un copil cuminte, nu bea, nu fumeaza, cum fac cei de varsta lui (cel putin nu stim noi), sta numai in casa pe net.
Pot doar sa-mi dau cu parerea.
Daca zici ca sta mai mult in casa as putea sa zic ca absentele lui nu se datoreaza unor "prieteni" extrascolari.
Trebuie sa fie ceva legat de scoala , de mediul de-acolo pt care baiatul evadeaza de la scoala si nu are tragere de inima sa mearga acolo.
Note de 7 ,8 nu sunt prapastioase ca sa zicem ca nu i-ar placea cartea deloc.Aveam un coleg ce deabea era in stare sa ia minimii 5 si 6 (ca-i sopteam toti din clasa si-l lasam sa copieze) dar venea la scoala de dragul nostru , al colegilor, pt ca dealtfel era un baiat de treaba, glumet ,atata doar ca nu-i placea sa invete.
Poate baiatului prietenei tale i s-a intamplat ceva legat de scoala...a existat ceva ce i-a declansat acest comportament.
Poate a descoperit ca nu vrea acel liceu, poate ar prefera o scoala profesionala si-i e frica sa recunoasca asta.Nu odata am auzit persoane ce blamau copiii ce preferau scolile profesionale, ca deh doar cu liceu si facultate esti "clasat" in randul lumii bune, cu toate ca nu e adevarat.(Dau si eu un exemplu :decat sa devina un inginer ratat, mai bine un mecanic bun ce munceste cu pasiune.)
Poate a auzit si el pe cineva cu o fraza de-asta si nu vrea sa spuna.
poate colegii/ profesorii lui nu sunt prietenosi sau s-a intamplat ceva la scoala motiv pt care i s-a facut lehamite sa mearga in acel colectiv.
In orice caz, faptul ca are note destul de bune, ca nu umbla hai hui prin oras, sta acasa (cu toata pasiunea pt net) imi zice ca tot la scoala e ceva ce-l face sa o respinga.
O alta treaba e si dependenta de net si jocuri.
Eu de exemplu cand am venit aici am avut niscai probleme de integrare.Nu cunosteam pe nimeni,nu aveam serviciu, nu ieseam nicaieri, singurele mele contacte cu lumea erau prin messenger.In rest doar un buna ziua de complezenta cu vecinii si atat.
Stateam pe net ore intregi, ajunsesem sa-mi pierd nopti intregi, sa nu mai fac treaba in casa decat superficial.Dar asta s-a datorat izolarii pana cand mi-am facut cateva cunostinte, pana cand rudele sotului meu s-au obisnuit cu mine(dealtfel ei sunt ceva mai reci dar nu sunt rai si oricum locuiesc la distanta).Dar a fost crunt pt mine.
Dependenta de net e crunta.Cazi fara sa-ti dai seama intr-o spirala a izolarii.
Daca fiul prietenei tale a cazut in spirala asta atunci ar fi bine sa-l stimulati sa iasa din ea.Incet vine vara, stiu ca nu e usor dar iesirile din casa sunt binevenite.
Prietena ta in loc sa plateasca abonament la net, mai bine ar fi sa inecece sa-i dea bani copilului sa mearga la un film cu un prieten de exemplu sau sa gaseasca sa se puna deacord cu copilul sa faca un sport, sa-i plateasca un abonament la o sala.
Acolo nu sta toata ziua,isi consuma energia si in plus si-ar face si prieteni (pe care in mod sigur la scoala nu-i are).
Nici nu stiu ce sa-ti mai spun decat ca va doresc mult succes.
Alex2 spune:
quote:
Originally posted by marcellinna
Trebuie sa fie ceva legat de scoala , de mediul de-acolo pt care baiatul evadeaza de la scoala si nu are tragere de inima sa mearga acolo.
Prima lui motivatie de abandon a fost amenintarile unui profesor. Maine am sa discut si cu mama lui si cu el, dupa sfaturile si idele din postarile voastre. Oricum la 14 ani e deja destul de matur, nu mai e doar un copilas si ar trebui sa inteleaga importanta scolii ptr viitorul lui, indiferent de conflicetele (posibile sau nu, reale sau nu) de acolo.
Multumesc mult!
Alexandru
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
anaisanais spune:
quote:
Originally posted by Alex2quote:
Originally posted by marcellinna
Trebuie sa fie ceva legat de scoala , de mediul de-acolo pt care baiatul evadeaza de la scoala si nu are tragere de inima sa mearga acolo.
Prima lui motivatie de abandon a fost amenintarile unui profesor. Maine am sa discut si cu mama lui si cu el, dupa sfaturile si idele din postarile voastre. Oricum la 14 ani e deja destul de matur, nu mai e doar un copilas si ar trebui sa inteleaga importanta scolii ptr viitorul lui, indiferent de conflicetele (posibile sau nu, reale sau nu) de acolo.
Multumesc mult!
Alexandru
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Pe de-o parte, la 14 ani, copiii, si in mod special baietii, se cred adevarati barbati, pe de alta parte, inca sunt copii. Nu stiu daca este cea mai buna idee sa-i spui unui adolescent, care pe deasupra isi cauta si drumul pentru evolutia lui ulterioara, ca trebuie sa fie intelept, sa inteleaga importanta scolii pentru viitorul lui, cu atat mai mult cu cat lumea in care traieste(recte:societatea romaneasca)numai pe valoare/scoala/ cultura nu se bazeaza! Poate ar trebui sa-ti folosesti intelepciunea si sa incerci sa afli, fara sa-l intrebi, de ce este atat de afectat de faptul ca un profesor il ameninta( cum il ameninta, cu ce?- cred ca este de fapt afectat de nedreptatea despre care, crede el, copilul, ca sta la originea atitudinii prfesorului), sau daca nu cumva in viata lui s-a petrecut ceva care i-a schimbat prioritatile, ceea ce-l face sa nu mai accepte ideea de mers la scoala(ce fel de mediu frecventeaza, cum este relatia cu mama, daca nu cumva simte lipsa''modelului masculin'', despre care nu s-a mentionat in postarea initiala).
Asa, la prima vedere, nu cred ca exista destule informatii care sa ne conduca pe noi, cei care ''ne dam cu parerea'' catre motive reale si solutii bune.
Oricum, in viata adolescentilor exista multe -multe ''potecute'', pe care ei le descopera.... De ce nu, poate este indragostit si ''obiectul adoratiei'' l-o fi luat peste picior, sau i-a spus ca nu-i impartaseste sentimentele....