Nu pot sa accept

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns buggy spune:

Pe mine acest "nimic" ma sperie si ma revolta la culme. In contextul vesniciei "nimicul" viata e doar o secunda trecatoare...pentru mine este insuportabil sa stiu ca la un moment dat eu si cunoscutii mei vom disparea in nimic pe veci
"Mi s-a spus si am uitat, am vazut si am inteles, am facut si am invatat" - Confucius
www.funscience.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex2 spune:

Buggy, daca esti credincioasa, Biblia spune ca ptr cei care cred in Dumnezeu exista o viata noua pe un pamant nou, fara durere si suferinta, asa cum a fost la inceput, in Eden.

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilianasoare spune:

Eu sunt credincioasa, deci...In rest, sunt de acord cu Elise. Este important sa ne traim viata cu un simt al destinului, incercand sa fim mai buni azi decat ieri, sa ne implinim potentialul care ne-a fost dat. Framantarile existentiale isi au si ele rostul lor, atata timp cat nu iti deturneaza atentia de la lucrurile cu adevarat importante si nu te aduc intr-o stare depresiva puternica.
Si eu sunt o persoana usor impresionabila si nu suport sa vad atata durere in jurul meu; nu suport sa aud despre mame care-si ingroapa copiii, despre mame cu copii bolnavi, despre batrani ai nimanui; ma deprima ingrozitor. Nu am ajuns inca la o intelegere superioara a suferintei asa cum a demonstrat maica Tereza, dar ma educ. Si asta pentru ca este unica sansa intr-o societate in care suntem bombardati zilnic cu lucruri negative.

Cei care au modele de urmat in familie sunt cei mai bogati mostenitori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anaisanais spune:

quote:
Originally posted by buggy

Pe mine acest "nimic" ma sperie si ma revolta la culme. In contextul vesniciei "nimicul" viata e doar o secunda trecatoare...pentru mine este insuportabil sa stiu ca la un moment dat eu si cunoscutii mei vom disparea in nimic pe veci


"Mi s-a spus si am uitat, am vazut si am inteles, am facut si am invatat" - Confucius
www.funscience.ro



Nu vreau sa par ridicola sau sa starnesc vreo reactie adversa, dar, buggy, cred ca frica aceasta de moarte, frica de ceea ce nu cunosti, pana la urma tine de varsta! Pe masura ce cresti, treci de la stadiul de copil(in sens pozitiv) catre stadiul de adult si, apoi, de batran, frica aceasta dispare; asa ca, daca inca ti-e frica, asta inseamna ca esti foarte tanara, deci: Bucura-te de viata !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buggy spune:

Anaisanais, cum sa fi ridicola, in niciun caz...am sperat si eu sa fie cum spui tu, dar din diverse discutii cu oameni mai inaintati in varsta, am aflat ca ceea ce simt eu acum capata dimensiuni si mai mari pe parcurs ce trece timpul si ca ei la varsta mea nici nu isi puneau aceasta problema si chiar imi spuneau ca daca eu acum gandesc asa, mai incolo ce-o sa ma fac...Alex2 eu sunt si nu sunt credincioasa, iar Biblia din pacate nu m-a convins. Adica accept ca poate fi si asa si altfel si nimic si acel nimic as vrea sa il elimin din variante, numai ca din pacate "nimicul" pare cea mai plauzibila posibilitate. Nu stiu daca ati vazut, la un moment dat era aici pe forum un subiect despre case bantuite si spirite si erau persoane care impartaseau din experientele lor de acest gen. Sunt 3 variante plauzibile, ori le juca feste imaginatia, ori vindeau gogosi,ori exista asa ceva.
"Mi s-a spus si am uitat, am vazut si am inteles, am facut si am invatat" - Confucius
www.funscience.ro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns coraly spune:

Madalina, sa stii ca n-are de-a face cu varsta. Eu am 32 si tot nu accept.

Coraly si Sergiu (3 ian 2005)

poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

eu cred ca am acceptat ideea asta dintotdeauna... nu-mi amintesc sa imi fi fost vreodata asa frica de moarte. Mai mult ma ingrozeste acum, de cind cu kupilul, pentru ca imi dau seama ca nu s-ar descurca singura si in altcineva nu prea am incredere. Altfel... sint destul de putine lucruri pe care am vrut sa le fac si nu le-am facut, nici nu tin sa ma tirasc prin viata inca 80 de ani de acum degradindu-ma fizic cite un pic pina ajung sa nu mai fiu nimic din mine, de fapt.
COnsider ca viata trebuie traita intens si asta compenseaza durata.
Trecatoare e oricum. Ca se termina acum sau peste citva ani e mai putin important, atita timp cit nu-i lasi pe cei dragi cu fundul in balta si depinzind de tine.

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex2 spune:

quote:
Originally posted by buggy
Sunt 3 variante plauzibile, ori le juca feste imaginatia, ori vindeau gogosi,ori exista asa ceva.


Nu, Buggy, nu la spirite si fantome ma gandeam si ma referam cand am amintit partea spirituala. Nu a fi fantoma, spirit ratacitor dupa moarte e idealul, si chiar din contra, Biblia nu spune ca dupa ce murim devenim ceva, ci doar ca dormim un somn lung, pana revine Isus. Viata viitoare nu e aici pe pamantul acesta, asa cum e el. Cel putin nu cum e prezentat in Biblie.

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marimar spune:

va recomand sa cititi aceasta carte
http://www.amazon.com/Saved-Light-Dannion-Brinkley/dp/0061008893

"Saved by the Light" de Dannion Brinkley

Eu mi-am pierdut tatal la 18 ani, mama la 24 de ani si bunica la 25.
Dupa ce a murit mama mi-am dorit si eu sa mor, a fost o vreme cind nu-mi mai era frica de nimic, nici macar de moarte caci simteam/stiam ca daca mor o s-o reintilnesc pe ea, mama. Am in lumea de dincolo persoane dragi !
Inainte de asta imi era groaza de moarte, apoi am constientizat ca-mi era frica de necunoscut, de singuratate...de cind am pe cineva drag dincolo nu mai mi-e teama !

De cind am copii mi-e din nou teama pentru ca nu vreau sa creasca fara mama...

DAR, am simiti mereu prezenta celor dragi mie si care s-au dus, am simtit-o pe mama aproape ori de cite ori imi era greu si stiu ca de acolode unde sint ei, ei au grija de mine/de noi !
Si ma gindesc la ei, vorbesc cu ei in gind si stiu ca sint linga mine !

Pentru mine e important sa-mi traiesc frumos viata si sa fac cit de mult bine !
Mi-e teama de batrinete dar am grija sa imbatrinesc frumos si cit de sanatos posibil !

Asa cum imi spune si motto-ul, consider ca viata e o calatorie de care trebuie sa ne bucuram.
Ma bucur in fiecare zi de ceea ce am, incerc sa fiu cit mai putin nemultumita si ii multumesc lui Dumnezeu pentru TOT ce mi-a dat si sint fericita

-------
Life's a journey, enjoy the trip !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buggy spune:

Alex, probabil ca asa s-a inteles dar vorbeam de fapt de lucruri diferite. Sunt asa de multe variante...si reincarnearea si povestile cu spiritele ratacitoare...somnul lung nu ma incanta deloc dar tot ar mai fi ceva decat nimic...Sincer, nu ca as stii ce vorbesc in acest moment, dar parca as prefera sa fiu un spirit ratacitor prin lume decat sa nu mai fiu nimic sau sa dorm somnul de veci. De fapt pe mine cel mai tare ma sperie ruperea definitiva de cei dragi care se produce prin moarte, nu necunoscutul. Daca as crede ca exista o lume de dincolo unde m-as reintalni cu persoanele dragi pe care le-am pierdut si le voi pierde aici si altele pe care le voi astepta acolo, as fi cea mai fericita, as trai si eu linistita...dar necazul meu e ca nu prea cred si vreau sa cred dar cu cat vreau mai mult sa cred cu atat mi se pare ca ma mint mai tare .
"Mi s-a spus si am uitat, am vazut si am inteles, am facut si am invatat" - Confucius
www.funscience.ro

Mergi la inceput