un suvenir.....spart
Raspunsuri - Pagina 16
ruxij spune:
Nu cred ca e cazul sa discutam atat de pedepse in aceste cazuri. Pur si simplu e necesar ca parintele sa aiba grija de copil, atat. Nu sa il pedepseasca. Cum sa aiba grija? Uite, sa ii tina paharul cand bea suc, sa nu il lase sa circule printr-o casa care vede ca nu e "childproof" si ea sa stea la discutii samd. Cand fi-miu era mic si eram in vizita mie nu imi tihnena deloc pt. ca nu stateam deloc de vorba cu ceilalti, la masa, ci umblam tot timpul dupa fi-miu prin acea casa, sa il iau de langa un obiect sau de langa altul. Era frustrant, dar asta e treaba noastra.
Si in nici un caz nu e OK sa tipe gazda, socara sau nu, la un copil, indiferent ce face. Sa tipe la parinte sau sa participe sa aiba grija ca copilul sa nu ii sparga/verse/darame, daca chiar tine atat de mult la obiecte.
In legatura cu babele, pe mine ma deranjau la culme cand eram copil Le-am zis catorva, cand eram deja mai maricica, ceva de genul "nu e problema dvs" sau "va rog sa va ocupati de educatia nepotilor Dvs, ca pe mine are cine ma educa". Iar pe cei/cele care ma injurau birjareste (futu-ti aia, vaco si alte dragalasenii ), ii injuram si eu la fel sau si mai si
eliza_p spune:
quote:
Tot timpul i-a repetat mamei ca el trebuie sa aiba EXPERIENTELE LUI de viata ca sa inteleaga ce este rau si ce este bine...
Asta este ceea ce li se baga in cap copiilor la scoala in zilele noastre; asa sunt invatati sa argumenteze. Dovada? Toti spun asta! Nu-i nici pe departe ceva deosebit. Intrebati-va copiii sa va spuna exact ce li se spune la scoala si o sa vedeti ca sunt invatati sa experimenteze, sa descopere chipurile singuri (fara amestecul parintilor) ce-i bine si ce-i rau... Adica sunt indemnati sa experimenteze fumat, droguri, alcool, sex, tot ce se poate...
Stiti cum este, dupa mine, un copil lasat liber sa exploreze lumea fara nici un fel de ghidanta din partea parintilor? E ca un copil care, odata ce-a invatat sa citeasca, ii punem la dispozitie toate cartile scrise vreodata si il lasa sa se autoeduce, eventual chiar inchis in biblioteca. Credeti ca va reusi mai bine decat un copil indrumat, caruia i se pune in miini cate o singura carte aleasa cu grija si care, pe deasupra, mai are si un adult langa, care sa-i explice continutul cartii (un profesor)?
Oare arta de a trai in societate nu ar trebui invatata ca orice alta materie, cu profesor?
eliza_p spune:
quote:
Intrebare: ce ma fac cand ea o sa aibe 14 15 ani?! Ca ma gandesc ca personalitatea creste direct proportional cu varsta, nu?
Eu te sfatuiesc sa-i impui limite de pe acum, caci mai tarziu, cand va incepe experimentarile pe propria piele, va fi poate prea tarziu si nu merita riscat.
corinadana spune:
Eliza la asta ma gandesc si eu. Numai ca m am apucat de limite un pic cam tarzior. Micuta fiind nu am vrut sa interferez cu personalitatea ei si uite ce a iesit.
corinadana mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
eliza_p spune:
quote:
Cand fi-miu era mic si eram in vizita mie nu imi tihnena deloc pt. ca nu stateam deloc de vorba cu ceilalti, la masa, ci umblam tot timpul dupa fi-miu prin acea casa, sa il iau de langa un obiect sau de langa altul. Era frustrant, dar asta e treaba noastra.
Exact asa faceam si eu. Pe teren necunoscut, in deplasare, le restrangeam si mai mult libertatea decat acasa, pe teren propriu. Si continui sa cred ca am procedat corect. Mai mult, am pretentia ca si prietenii mei cu copii sa procedeze la fel in casa mea.
ruxij spune:
quote:
Originally posted by eliza_pquote:
Cand fi-miu era mic si eram in vizita mie nu imi tihnena deloc pt. ca nu stateam deloc de vorba cu ceilalti, la masa, ci umblam tot timpul dupa fi-miu prin acea casa, sa il iau de langa un obiect sau de langa altul. Era frustrant, dar asta e treaba noastra.
Exact asa faceam si eu. Pe teren necunoscut, in deplasare, le restrangeam si mai mult libertatea decat acasa, pe teren propriu. Si continui sa cred ca am procedat corect. Mai mult, am pretentia ca si prietenii mei cu copii sa procedeze la fel in casa mea.
Sunt cu tine la punctul asta. Mi se pare lipsa de respect daca nu faci asa. Si invers, sa tipi la copilul altuia. De asta spuneam in primul meu post ca daca toti am avea fiecare la randul nostru bun simt totul ar decurge minunat.
eliza_p spune:
corinadana, nu cred ca-i prea tarziu. Doar atat ca iti trebuie mai multa diplomatie acum si nervi ceva mai tari. Cel mai important este sa fii pe aceeasi lungime de unda cu sotul tau insa; adica, daca tu spui NU, el sa te sustina intotdeauna.
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by eliza_pquote:
Ma intreb ce face un copil la sase luni sa-i spun nu?
Ce poate face un copil la 6 luni? Te trage de par, de haine, te ciupeste, isi duce la gura lanticul tau, urla ca vrea sa-i dai un obiect pe care-l vede la tine in mana, gen cutit, arunca jucariile pe jos ca sa i le ridici, musca din partea metalica sau de lemn a patutului, etc...
Daca-l lasi pe jos, pe covor, cam tot ce gaseste duce la gura, inclusiv lucruri murdare, taioase, prea mici, cabluri electrice, prize si altele. Doar nu ai sa stai sa te uiti la copil cum "exploreaza" lumea inconjuratoare fara sa-ti pese, nu?
Eliza, aruncatul jucariilor pe jos vazand si asteptand ca tu sa i le dai este o etapa prin care trec toti copii. necesara in dezvoltare. este indicat sa-i continui jocul. in felul asta experimenteaza consistenta lucrurilor si multe altele.
la fel, dusul la gurita. pana spre 18 luni gura este principalul mijloc de cunoastere. este normal,chiar foarte.
daca tu tratezi cu NU aceste aspecte ESENTIALE in dezvoltarea copilului , sorry, dar chiar nu esti in masura sa dai sfaturi.
curiozitatea copilului ce apuca tot de pe jos este si asta o etapa. peste tot se sustine ca noi nu trebuie sa le lasam la indemana asemenea obiecte pt ca el este foarte curios si nu stie care e riscul
ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/
flaviutza spune:
Corina, fetita ta trece probabil prin perioada crizei de mica adolescenta. tot ce spui tu este tratat cu NU. uite eu (si am mai citit ca si XIO am fost crescute fara prea multe limite, prietenesc) . si zau daca nu mi-am impus eu limite. in primul rand din respect pt niste parinti prieteni . de groaza ca i-as fi facut de rusine.
ideea mea: incearca sa ti-o apropii. sa vada in tine o mama cool, care o ajuta la machiaj, arata-i baieti draguti pe strada, barfiti pe vecina de la trei sau tipa strident fardata, jucati-va impreuna pe net, fa-o sa se deschida si sa vada in tine o prietena, o mama cool cu care se poate mandri printre prieteni. si nu te va dezamagi.
daca tu ii limitezi accesul la placerile varstei, crede-ma prapastia se va mari. vei fi mama aia care nu ma intelege deloc, intelegi?? daca ii spui de exemplu nu ai voie pe net, se va duce la un club si exemplele pot continua.
ALEXIA,02.mai.2004
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/