Triunghiul mortii

TRIUNGHIUL MORTII
Autor: JULIUS CONSTANTINESCU
Exista o categorie de oameni in comparatie cu care acolitii lui Hitler, khmerii rosii si editorii Realitatii par adevarati binefacatori ai umanitatii. Fuhrer-ul, Stalin sau Osama sunt niste mici copii fata de ei, iar Valentin Stan sau Andrei Gheorghe par, in comparatie cu acesti indivizi, niste tipi pe care i-ai lasa sa intre in casa fara sa ascunzi in graba cutitele si orice alte obiecte taioase aflate la vedere. Oameni la care ma refer (daca pot fi numiti oameni) sunt cei care inventeaza sarbatorile.
Bun, Craciunul si ziua de nastere a amica-mii le inteleg, sunt sarbatori consfintite din cele mai vechi timpuri. A trebuit insa ca niste bestii lipsite de suflet sa inventeze Mos Nicolae (un plagiat nerusinat dupa Mos Craciun, in plus si usor cam neigienic - doar un sergent putea avea ideea ca darurile sa fie puse in bocanci) sau uratul obicei de a da cadouri de Anul Nou, cand abia esti in convalescenta dupa cadourile de Craciun. Mai recent, li s-a adaugat iepurasul de Paste, care banuiesc ca se ascunde in jungla amazoniana impreuna cu alti autori de crime impotriva umanitatii, precum Mengele si Bormann. Nici ziua onomastica nu e tocmai o bucurie: ce bine era cand oamenii se numeau Tuthankamon, Nabucodonosor sau Vercingetorix, si nu Ion sau Maria, ca sa aiba 20 de onomastici pe an. Cea mai frumoasa perioada a anului, insa, este cea de la sfarsitul lui februarie si inceputul lui martie. O minte bolnava s-a gandit ca nimic nu ar face o mai mare bucurie salariatului obisnuit, care douasprezece luni pe an se chinuie sa produca texte de calitate pentru un salariu mizer (v-ati dat seama, desigur, ca nu era vorba despre mine cand am spus "texte de calitate") decat sa aiba placuta surpriza ca, tocmai atunci cand incepuse sa isi revina financiar dupa Craciun si Anul Nou, sa vina una dupa alta Valentine's Day,
1 Martie si 8 Martie. "Triunghiul mortii", cum ii spun specialistii (adica barbatii insurati, care nici macar nu au posibilitatea sa scape vreun an de aceasta perioada parasindu-si prietena pe 13 februarie si gasindu-si alta pe 9 martie), inseamna ca trebuie sa te bati prin supermarketuri cu alti nefericiti ca tine pe tot felul de obiecte in forma de inimioara (daca nu te grabesti, s-ar putea sa nu mai gasesti in magazine decat capace de veceu sau dibluri in forma de inima), sa investesti in acele accesorii pline de bun gust numite "martisoare" si, nu in ultimul rand, sa cauti un frumos cadou pentru 8 Martie (care sa nu fie nici martisor, nici inimioara, fiindca imediat dupa 1 martie acestea devin niste kitsch-uri ordinare).
Eu unul stiu ce le-as face inventatorilor acestor sarbatori daca i-as prinde. Nu, nu le-as trimite o inimoara-capcana, asa cum ati putea crede. Pur si simplu i-as obliga sa se insoare.



“In curand, de cate ori am sa deschid gura in public, nici pe mine n-o sa pot sa ma mai cred.” – Gabriel Liiceanu

joxy spune:

un om insurat.

roxana1974 spune:

io nu vreau decat niste floricele!