cum sa iti inseli partenerul fara sa fii prins!

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ymcar spune:

quote:
Originally posted by Ramona J

quote:
Originally posted by ymcar

Acum, foarte realist vorbind, oricat te-ai feri este si chestie de noroc. Asta e, uneori shit happens! Asa ca pana la urma probabil cel mai bine este ca oamenii sa fie realisti, sa constientizeze ca astfel de lucruri se intampla si cand descopera surpriza sa fie pregatiti. Astfel incat sa nu faca din tantar armasar si sa nu distruga o familie pentru o aventura trecatoare. Uneori poate e mai inteligent sa te faci ca nu vezi, sa astepti sa treaca si basta. Altfel nu faci decat sa amplifici totul.





Daca ti se intimpla tie poti reactiona asa?

The best thing you can do for your children is to love your wife.



Daca mi s-ar intampla mie as fi dezamagit ca desi imi stie parerile nu a avut incredere sa imi spuna ce se intampla. Dar in rest nu am nimic impotriva, m-as bucura, i-ar face foarte mult bine.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Wow... n-am mai auzit ca partenerul sa spuna (admita?) ca i-ar face bine celuilalt sa fie cu altcineva!

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ymcar spune:

Ei, a mai spus cineva la un moment dat. Si chiar au avut cativa curajul sa aprobe, macar asa, cu jumatate de gura. Eu pe vremea aia nu aveam cont aici, doar citeam, asa ca nu m-am bagat in disctie, dar subiectul respectiv ma convins sa imi fac cont. Pana a fost contul gata a durat ceva si intre timp subiectul se inchisese cam cu forta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Ce sa zic... Eu n-as putea asa. Oi fi egoista, nu stiu...

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ymcar spune:

Nu cred ca e vorba de egoism. Ca sa ajungi la starea asta nu este foarte usor. Depinde de multe, inclusiv de un anumit tip de maturizare, de intelegere, de impacare, de acceptare... poti ajunge la ele natural, in timp (ceea ce nu cred ca se intampla prea des, mai ales cu modelul actual de educatie traditionalista) sau ca urmare a trairii unor lucruri mai putin obisnuite (si mai putin placute). Si nici macar nu stiu daca e de dorit, nu stiu daca e calea spre fericire. Intr-un anumit sens (nu peiorativ) poate e adevarat ca "fericiti cei saraci cu duhul" este adevarat si in cazul asta. Depinde ce iti rezerva viata....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

Cu riscul ca voi "oripila" pe cineva:

mi-am indemnat partenerul sa nu-si cenzureze trairile si sa ma insele daca asa il indeamna inima sau mai stiu eu ce parte din el;)...

Raspunsul lui a fost: "oh, da...stiu, spui asa ca sa ai si tu voie"
Well, eu i-am zis...treaba lui daca profita sau nu.




Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ymcar spune:

quote:
Originally posted by daniela_b

Cu riscul ca voi "oripila" pe cineva:

mi-am indemnat partenerul sa nu-si cenzureze trairile si sa ma insele daca asa il indeamna inima sau mai stiu eu ce parte din el;)...

Raspunsul lui a fost: "oh, da...stiu, spui asa ca sa ai si tu voie"
Well, eu i-am zis...treaba lui daca profita sau nu.




Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii



Well... ce nu inteleg eu este unde e problema lui. Or avea barbatii mai multa nevoie, dar... cinstita mi se pare totusi o situatie de egalitate. Avem voie amandoi sau niciunul. Ca unul alege sa nu o faca, asta e alta poveste. Eu cred ca nu ati discutat suficient de clar ca sa inteleaga. Sau poate e genul de om care nici nu concepe o asemenea situatie si i se pare inadmisibil sa o faca altfel decat pe ascuns... si NUMAI el, nu si tu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andries spune:

mda... sunt cupluri in care cei doi ajung la un acord tacit, de a-si trai viata discret, dar a ramane impreuna de dragul copiilor, carierei sau mai stiu eu din ce motiv...dar nu cred ca asta e speta despre care discutam.

mai sunt situatii (si eu am chiar niste prieteni buni in aceasta situatie) in care din cauze medicale, unul nu mai poate raspunde nevoilor celuilalt si ..ii da "liber" ... ca sa zic asa, dar bineinteles fara sa stie tot satul, ceva de genul "fa-o, dar eu sa nu aflu niciodata". Sincer, nci nu stiu ce ar putea sa fie in sufletul lui/ei...

eu nu as suporta cu inima usoara sa aflu ca m-a inselat, as fi obligata sa fac ceva, vorba cui a deschis subiectul, as avea deja stabilita o intalnire cu un avocat, cu tot tambalaul de rigoare, copilul sigur m-ar simti ca sunt suparata, deci daca ar fi doar o dorinta de moment, o aventura sau mai stiu eu ... as prefera sa nu aflu niciodata.

dar daca ar fi sa treaca din aventura in aventura... ei bine asta nu mai ai cum sa o bagi sub pres si sa o ignori...aici vrei nu vrei, trebuie sa faci ceva semnificativ...eu nu as putea sa cad niciodata la invoiala " hai ca o facem amandoi si suntem chit" ori ai familie, ori esti de capul tau si ti-o tragi cu cine ai chef si cand ai chef.


Andries

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Eu sper sa nu ajung nici la situatia descrisa de ymcar, nici de Andries.
Daniela b, cred ca sotul tau a luat discutia in gluma.
Greu de imaginat ca am putea ajunge la un acord de genul asta, acum mi se pare imposibil de imaginat. Dar ca sa revin la titlul cartii, nu as fi interesata de metode de a insela partenerul fara sa fiu prinsa. Nu mi se potrivesc chestiile astea, nu cred in secrete intre soti. Poate ca sint traditionalista, nu stiu. Nici macar nu cred ca tine atit de mult de educatie, cit de firea si caracterul fiecaruia.
Inteleg ca multa lume gindeste si procedeaza diferit. E treaba lor. Eu prefer sa ma simt bine in pielea mea, cu riscul de a parea depasita, traditionalista (cumva e un lucru rau inteleg), incuiata etc. Eu stiu ca trebuie sa raspund in primul rind in fata constiintei mele. Care a naibii, nu-mi da pace daca nu e de acord cu mine!

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns coltofeanu spune:

quote:
Originally posted by ymcar

Nu cred ca e vorba de egoism. Ca sa ajungi la starea asta nu este foarte usor. Depinde de multe, inclusiv de un anumit tip de maturizare, de intelegere, de impacare, de acceptare... poti ajunge la ele natural, in timp (ceea ce nu cred ca se intampla prea des, mai ales cu modelul actual de educatie traditionalista) sau ca urmare a trairii unor lucruri mai putin obisnuite (si mai putin placute). Si nici macar nu stiu daca e de dorit, nu stiu daca e calea spre fericire. Intr-un anumit sens (nu peiorativ) poate e adevarat ca "fericiti cei saraci cu duhul" este adevarat si in cazul asta. Depinde ce iti rezerva viata....

My life smells acceptable



Nu este usor . Eu cred ca in dragoste nu este nevoie de anumite calcule , ecuatii matematice complicate , radicali , probleme cu grad mare de dificultate..... Nu ! Este foarte simplu 1+1= 2 , este cea mai simpla operatie matematica , iar problemele cand apar , cred ca ar trebui simplificate pana ar ajunge tot la aceasta relatie simpla. Parerea mea este ca nu poti trai cu "fundu' in doua luntre ", sau nu poti impaca si capra si varza , si aceasta situatie sa mai fie si acceptata de celalalt partener .

Uneori , noi oamenii ne complicam viata fara rost ....pentru ca prea analizam n situatii si pana la urma alegem tot situatia cea mai putin buna.

Mergi la inceput