cine are dreptate mama sau sotul?

meg67 spune:

off topic:

draga bruma
imi permit o mica sugestie: cateva randuri libere din loc in loc care sa marcheze inceputul/sfarsitul unui paragraf/idei in mesajele tale scrise atat de compact ar face minuni si ar fi mai usor de citit

eliza_p spune:

Mama ta nu are nici o vina ca tu ai continuat sa traiesti in aceeasi casa cu ea si dupa majorat si cu atat mai mult, nu-i vinovata ca te-ai casatorit cu un barbat pe care i l-ai varat in casa si care, culmea, se simte indreptatit sa-i conduca acum viata!
Simplu! Tu ai gresit din start nerespectindu-ti mama si barfind-o cu sotul tau iar acum culegi ce ai semanat. Singura solutie este sa va mutati la casa voastra, unde vei putea sa-ti inalti sotul la rangul de stapan absolut, si sa-ti lasi mama sa-si conduca viata dupa bunul plac.
Spui ca nu aveti bani sa va mutati separat si ca esti gravida. Si cine-i oare responsabil de toate astea? Mama ta? Te-a obligat ea sa te casatoresti? Ti-a ales ea mirele? V-a obligat ea sa locuiti impreuna cu ea? A hotarat ea cand sa faceti voi copil? Eu te sfatuiesc sa-i pui aceste intrebari si sotului si sa gasiti impreuna adevaratul vinovat si nu uitati sa-l pedepsiti cat mai aspru!

Elise spune:

amalia,

si dupa ce nasti mama ta are de gind sa o tina tot intr-o Zorba, asa, noapte de noapte?!

Copilul o sa aiba nevoie de liniste...atunci cum faceti?
V-ati gindit, ati discutat?

Elise & BBLisa

MissParker spune:

Ai scris la un moment dat ca mama ta a fost (sau este) o femeie foarte puternica. Din cate ai povestit despre ea, este exact contrariul: o femeie f. slaba si dependenta de orice barbat care ii intinde un umar "puternic" pe care sa se sprijine. A fost egoista si in copilaria ta, pe fratele tau l-a lasat sa creasca la bunica, v-a privat de contactul cu tatal vostru (care - desi fusese pt. ea un sot rau - ar fi putut sa fie un tata bun daca era lasat), dar ce e mai tragic este ca si acum mama ta este la fel egoista, nu se gandeste la dreptul tau de a fi fericita si - mai ales - linistita cu sarcina, o intereseaza numai sa fie iubitul ei multumit, cu pretul ca distruge alte 3 vieti (a ta, a copilului tau si a sotului tau).

Sotul tau o fi ajuns la limita rabdarii si e normal sa-si iasa din pepeni cand vede ca tu o aperi pe mama ta chiar si in detrimentul tau personal si al vietii tale.

Amalia, de fapt cu cine ai vrea tu sa-ti petreci viata si alaturi de cine ai dori sa imbatranesti? Alaturi de sot si de familia ta sau alaturi de mama ta care intotdeauna v-a pus pe voi, copiii, pe planul doi dupa iubitii pe care-i avea ea la momentul respectiv?? Se vede clar ca ea nu a fost capabila sa ramana intr-o singura relatie si sa-si gaseasca un barbat cu care sa aiba o familie armonioasa, iar acum inconstient incearca sa-ti destrame si tie familia. Cu ce drept sa fii tu fericita daca ea nu a fost?

OK, nu-i poti dicta mamei tale ce sa faca, dar eu cred ca tu nici nu vrei asta, tu vrei sa poti face TU ceea ce-ti doresti (adica sa ai liniste!) si nu poti, fiindca ea si iubitul ei te trateaza ca pe un copil handicapat pe care-l pot controla ei, ei trec peste dorintele si nevoile tale ca viitoare mama si nu-i intereseaza decat de petrecerile si distractiile lor. Asta ca sa nu denaturam realitatea apropo de cine vrea sa dicteze viata cui...

Da, viata in aceeasi casa cu doua generatii diferite (in curand trei) este dificila, nimeni nu are intimitate, dar mi se pare de la sine inteles ca o mama iubitoare sa se gandeasca mai intai la fericirea si linistea copilului ei si nu invers. Chiar s-au intors toate cu fundul in sus in lumea asta? Pai atunci ai grija: cum nasti copilul, il alaptezi putin acolo, de gura lumii, ai grija sa nu-i lipseasca nimic din punct de vedere biologic, iar cand intra la gradinita ori il dai pe mana altcuiva sa-l creasca, ori ii dai drumul in viata repejor, sa-si caute si el alta casa, sa n-o deranjeze pe mami si pe iubitul ei.

Scuze pt. vehementa, dar atata orbire si ignoranta si egoism (ca ale mamei tale) ma revolta.

Felicia

http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911

************************************************
Pentru a-ti cuceri libertatea nu trebuie sa ajungi in America, e suficient sa pleci din Spania.

bruma spune:

deci Eleisa eu nu mi-am barfit mama in fata sotului meu,nu am facut-o si nu o voi face niciodata,pt ca ce a facut mama cu viata ei a fost treaba ei.
Nu i-as permite sotului meu sa o judece ep mama pt ce a facut ea in tinerete,este treaba ei si a mea acolo unde priveste atentia ei fata de mine.
Si MissParker cred ca ai dreptate mama mea chiar este slaba,dar uite astazi s-a certat cu dansu si i-a spus sa-si vada de treaba lui sa nu se mai bage in seama cu mine.Singura persoana cu care are treaba este ea.
Nu stiu ce sa mai zic intr-un final sper sa fie bine si ca intr-un final sa reusim sa ne mutam de aici sa fie fiecare la locul lui.
Eu am impresia ca sotul meu asteapta sa-si cumpere mama lui casa si sa ne mutam cu mama lui.Dar eu nu vreau pt ca el mai are un copil din prima casatorie care este crescut de soacra mea si bine inteles ca mama copilului va veni acolo si nu vreau sa ma vad nevoita sa trec prin momente penibile

Amalia

mamica dulce spune:

bruma...ai scris ca iubitul mamei tale pleaca pe 15 martie in Spania .Deci o parte din calvar dispare.Apoi tu ai sa nasti si poate mama ta o sa se preocupe mai mult de copil,sa te ajute pe tine.
Eu sunt convinsa ca problema o sa se remedieza dupa ce pleaca amantul si dispar astfel si vizitele de noapte.

Si dupa ce nasti si mama ta tot in stilul asta vrea sa o duca...atunci roag-o sa petreaca in alta parte,sa mai fie si ea oaspete,nu numai gazda!In fond e nepotzelul in casa,nu se mai fumeaza decat pe balcon,nu se mai pune muzica tare..nu mai e interesant pentru musafiri.
SI daca tu nasti pana pe 15-se aplica aceleasi reguli si scapati de belea.
Eu sper ca o sa fie bine!!!
Nervi tari pana pe 15 si multa sanatate!

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

Anca
carnaval

eliza_p spune:

Te-ai bagat intr-o situatie tare complicata...
Vad ca sotul tau mai are un copil pe care cu gratie i l-a pasat mamei lui... Ce sa mai spun? E clar ca el e plin de pretentii la adresa celorlalti si vad ca fuge de responsabilitatile pe care ar trebui sa si le asume. Despre viitorul bebelus ce zice? Crede ca-i suficient sa-l recunoasca si apoi sa-l puna in bratele mamei sau soacrei?
Of! Of!
Singura solutie este sa va mutati la casa voastra, o garsoniera cat de mica, si sa va cresteti copilul cum credeti de cuviinta. Atata vreme cat sunteti sub acoperisul mamei sau a soacrei trebuie sa le respectati si lor dreptul la viata,nu?

ruxij spune:

Nu sta sub acoperisul mamei, convietuiesc in aceeasi casa care nu e a mamaei si contribuie la cheltuieli in mod egal. Si eu am trait la comun si inteleg f. bine cum sta situatia. Cand stai in comun normal este sa existe niste reguli de convietuire sau pur si simplu de respect. Mama ei traieste la comun. Cand traiesti la comun nu mai poti sa "iti traiesti viata" la fel cum ai face-o daca ai trai singura. Trebuie respectate niste ore de liniste, niste reguli legate de indatoririle fiecaruia samd. Mie mi se pare inadmisibil ca mama ei nu tine seama de propria fiica. Ce pretentii sa mai ai de la un strain cu care ai imparti la un moment dat un apartament.

Eu am stat la comun cand eram studenta, dar nu puteam aduce vizitatori peste noapte, nu puteam face petreceri prea dese, cand faceam petreceri ceream voie de la ceilalti si le spuneam cat dureaza, faceam curatenie cu randul samd. Nu ne impunea proprietarul aceste reguli, astea sunt pur si simplu reguli de bun simt. Nu mi-as dori sa traiesc cu cineva la comun cu chirie si ala sa vina sa faca petreceri noapte de noapte. Mie mama ei mi se pare ca are un comportament lipsit de bun simt. Nu ca sotul ar fi bun, dar aici eu cred ca are dreptate cand cere sa se respecte anumite reguli.

Totusi mutati-va, fie si intr-o garsoniera confort II. Nu se gaseste cu 100 Euro/luna?

eliza_p spune:

Ruxij, eu am inteles ca Amalia a locuit dintotdeauna cu mama ei, asa cum e si normal. Faptul ca apartamentul era sau nu proprietate personala si ca s-au mutat dintr-un loc intr-altul mi se pare irelevant. Am mai inteles ca ea nu-i de acord cu felul in care mama ei isi traieste viata, ba chiar sunt ceva aspecte legate de iubitii mamei ei care o deranjeaza. Si ce face ea ca sa iasa din acea situatie jenanta? Se casatoreste si-si aduce barbatul tot acolo?! Eu mi-am imaginat ca mamei nu i-a convenit sa se vada astfel inghesuita in propria casa si de aici tot conflictul.
In cazul in care baiatul s-a mutat cu ele la initiativa mamei Amaliei, sigur ca datele problemei se schimba si ecuatia devine cea descrisa de tine mai sus.
Oricare ar fi situatia, singura solutie a problemei este ca Amalia si sotul ei sa se mute de urgenta de acolo si in nici un caz la soacra pentru ca pica din lac in put!

Porumbita spune:

asa, doar de dragul de a scrie vorbe... poate sotul comenteaza mai mult pt ca de fapt asta isi doreste, sa se mute cu familia la maicasa, tinand cont ca acolo are si copilul din prima casatorie (nu prea inteleg de ce copilul nu e cu el sau cu fosta sotie, de ce sta la maicasa)