As mai putea face ceva pt.tata,care a murit?

Buna seara.
Am intrat intimplator la acest subiect de discutie.Am inceput sa citesc cateva postari de-ale voastre si-am inceput sa plang.Si mi-am dat seama ca plang pt.ca mi-e dor de tata ,care a murit in urma cu trei luni de zile ,a murit in spital intr-o dimineata la ora4,15 ,si NU am fost langa el nici eu ,nici mama.A murit fara ca cineva din familie sa fie langa el,cand am plecat noaptea de la tata si i-am vazut privirea n-am crezut ca o sa fie ultima data .Ma urmareste vocea ,privirea lui tata l-am visat de multe ori,si mi-e din ce in ce mai dor de tata.
Inmormantarea a fost chiar de sf.Mihail si Gavril,cu toata ceremonia necesara unui astfel de moment.
S-a facut cina de 9 seri,parastasul la sase saptamani,ne-am dus la mormant.
Eu vreau sa va intreb:de unde sa stiu ca tata a plecat din lumea asta
senin,fara regrete mari,de unde sa stiu cum a fost sufletul lui ,daca nu am fost cu tata?
Ce trebuie sa fac ca tata sa fie bine acolo unde este?Nu stiu daca m-am exprimat prea bine, nu prea merg la biserica ,nu stiu toate obiceiurile,dar ce-as mai putea face pt.tata?
As vrea sa stie ca l-am iubit,si-l iubesc si acum si mi-e f.dor de el.

irina.c. spune:

Dumnezeu sa-l odihneasca!
Pentru cei dragi plecati cel mai mult ajuta rugaciunea Bisericii(Sfanta Liturghie),si rugaciunea noastra particulara.Ai putea sa dai un pomelnic(pe perioada mai lunga) cu numele lui,pentru Sfanta Liturghie,la o manastire,fiindca acolo se slujeste zilnic.Irina si bb Ilinca(26 aprilie '04)
si bb din burtica
"Traim intr-un paradis al nebunilor."
Serafim Rose

Marilena12 spune:

Roaga-L pe Dumnezeu de cate ori poti, ca sa-i ierte toate greselile, da pomelnice pentru el la Sfanta Liturghie, ori mergand in fiecare duminica la biserica, ori asa cum a scris Irina, la manastire, pe o perioada mai lunga, sa ii savarsiti toate pomenirile si parastasele obisnuite, fa milostenie la saraci pentru el si Dumnezeu o sa-i ierte pacatele si ii va fi bine. Nu ai cum sa stii despre el, ci doar sa te rogi cat poti tu. Sa te ajute Maica Domnului cu liniste si putere de a-ti trai viata cat mai frumos!

Mary si Anna Maria- 08.04.2006
http://new.photos.yahoo.com/marilenavladoianu/
Poze cu Anna

DarkBendis spune:

Draga mea,condoleante, fie ca tatal tau sa se odihneasca in pace. O amica de-a mea s-a aflat recent intr-o situatie similara. Bunicul ei, cel care a crescut-o, a murit fara ca ea sa-si poata lua ramas bun, caci locuia departe de ea si de familia ei. Iata ce a facut ea: impreuna cu copiii ei, a scris scrisori catre bunicul in care au pus tot ceea ce ar fi vrut sa ii spuna inainte ca acesta sa se duca, dar nu au avut sansa sa o faca. Apoi, impreuna, au pus scrisorile in semineu, si au urmarit cum fumul se duce pe horn in sus, catre cer... catre bunicul. A fost modul lor de a-si lua ramas bun.

Stiu ca ce am scris nu tine de traditia romaneasca crestina, prietenii mei nu sunt nici romani, nici crestini...dar durerea pierderii unei persoane dragi e aceeasi...ca si sentimentul de dor.

Multa putere si ai grija de tine si de ai tai.


Dark Bendis

"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

Alex2 spune:

quote:

---

Initial creeata de misulescum
As vrea sa stie ca l-am iubit,si-l iubesc si acum si mi-e f.dor de el.

---

Condoleante!
Poate fi dur sa-ti spun ca nu mai poti face nimic ptr el acum. Si-a gasit odihna. Nici nu mai trebuie sa faci nimic ptr el, decat sa-l "lasi sa se odihneasca in pace". A lasa pe cineva trecut la somul vesnic sa se odihneasca este a nu suspina dupa el mereu. Mi-am pierdut pe rand fratele, tata si in final mama. Am acceptat cu greu ca am ramas singur pe lume pana cineva mi-a spus ca daca suspin mereu, si ea (de mama era vorba) "suspina". Stiu ca doarme si e bine ptr ea acum si nu avea cum suspina, dar intr-un fel mi-am gasit linistea.
Cat despre "as vrea sa stie ca l-am iubit", suntem constienti ca nu mai avem cum le trasmite iubirea din suflet, dar singurl loc unde ii mai putem regasi este mormantul lor. Dupa ce fratele meu a murit mergeam aproape zilnic acolo si vorbeam cu el. Asa am acceptat mai usor ruperea aceea brusca.
Stiu ca gandul ca celor plecati in nefiinta le este mai bine asa, acolo, unde "nu este nici durere, nici intristare, nici suspin", nu ne ajuta, caci noi ramanem cu dorul lor, dar daca ne gandim ca si noi, cei ramasi le-am fost lor dragi, si daca ei, prin absurd ar mai putea sa-si spuna o parere, sunt ferm convins ca nu ar cere sa-i plangem vesnic. Insa cei care inca mai sunt in amintirea noastra nu vor muri niciodata.


Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

misulescum spune:

Nu am cuvinte sa va multumesc!!!
Faptul ca ati citit postarea mea ,ca mi-ati raspuns conteaza enorm ,parca sunteti alaturi de mine,v-am simtit asa aproape.
O sa fac ce m-ati invatat ,cred ca o sa fie bine,tata a avut o viata asa chinuita,asa incat macar "dincolo",sa aiba odihna.
Sarmanii nostri parinti!

mihaela_ce spune:

Anul acesta se implinesc 10 ani de cand l-am pierdut pe tata.Si acum mi-e dor de el,cred ca nu este zi sa nu mi-l amintesc.Durerea nu mai este la fel de mare ca la inceput,dar ea exista si probabil nu se va sterge niciodata.
Nu stiu ce putem face pentru persoanele dragi pe care le-am pierdut,dar stiu ce am facut ,cred ca pentru mine.
Atunci ,ca sa pot trece peste durere,m-am gandit la el ca la cineva care a plecat in alta lume,dar care avea aceleasi nevoi ca noi .Am dat de pomana tot ce stiam ca ii placea sa manance ,sa bea, lucruri de imbracat.Si acum mai dau merdenele cu branza si cafea de pomana ,ca erau preferatele lui.

Am avut multi ani mustrari de constiinta pentru ca in ziua cand a murit am vorbit cu el la telefon si m-a intrebat daca trec pe la ei,iar eu am refuzat spunand ca sunt prea obosita si trec eu alta data. A fost tare greu sa trec peste asta,ca nu eram chiar asa obosita,pur si simplu nu am avut chef.

Te rog sa ma scuzi ca am vorbit despre durerea mea,am vrut sa-ti spun ca nu trece niciodata si ca trebuie sa gasesti o cale sa o accepti,sa te impaci cu ea.

mihaela 31+

denizel spune:

Ina, Mihaela, eu nu prea stiu ce sa va raspund...
Vreau doar sa va doresc sa gasiti cumva o cale spre liniste si impacare .

" Maamiii, îmi place pielea ta. E ca de câltitzã" :-)) - din jurnalul unei mãmici de bãietzel.

anda141 spune:

Ina, sunt alaturi de tine. Iti inteleg durerea si Dumnezeu sa iti ajute sa treci mai usor prin aceste momente. Nu cred ca trebuie s ate mai gandesti ce poti sa faci pentru el. Acum nu mai poti face nimic, el nu mai aude , nu mai simte. Obiceiurile sunt doar obicieuri , nu il vor mai ajuta cu nimic. Domnul cu tine !!

Sa il ajutam pe Alexandru

Theiuta spune:

Buna dimneata, Ina!

La mine a fost asa: tata a murit la spital, intubat, la orele 17.00 dupa ce fusesem la el la orele 11.00

S-a chinuit rau cam 2 luni.

Ultima luna a petrecut-o in Reanimare, intubat.Nu vorbea, doar statea cu ochii inchisi si eu si mama ii vorbeam.Tot timpul ii spuneam sa lupte ca va fi bine.

Tata a murit marti.Luni, dr. ne-au spus ca nu prea mai sint
sanse.Luni seara l-am spovedit.Marti dimneata, la 11.00, a fost singura data cind i-am spus ca daca nu mai poate lupta...nu e nimic. Eu il iubesc oricum.Si la orele...17.00...gata.

Ceea ce vreau sa accentuez este ca noi ne-a intilnit in drum spre spital cu o vecina care ne-a tinut de vorba fix un sfert de ora, asa incit am intirziat.Suficient ca sa nu fim linga el cind a "plecat".Insa eu stiu ca nu a vrut sa fim linga el, stiind ce suferinta ne va provoca... Asa si taicutul tau.

Am simtit ca s-a linistit si am..."vazut" in visele pe care le-am avut ulterior cu el, vise graduale, in functie de fiecare perioada prin care trecea sufletul lui...nu prea ma pricep sa explic...
Da, asa cum au spus si fetele, fa ceea ce este orinduit de biserica sa faci si cind simti ca durerea iti sparge pieptul, aprinde o luminare si vorbeste cu el...te vei simti putin mai bine

Theiuta

poze cu Nicolas

BOCANILA spune:

quote:

---

Initial creeata de misulescum

Buna seara.
Am intrat intimplator la acest subiect de discutie.Am inceput sa citesc cateva postari de-ale voastre si-am inceput sa plang.Si mi-am dat seama ca plang pt.ca mi-e dor de tata ,care a murit in urma cu trei luni de zile ,a murit in spital intr-o dimineata la ora4,15 ,si NU am fost langa el nici eu ,nici mama.A murit fara ca cineva din familie sa fie langa el,cand am plecat noaptea de la tata si i-am vazut privirea n-am crezut ca o sa fie ultima data .Ma urmareste vocea ,privirea lui tata l-am visat de multe ori,si mi-e din ce in ce mai dor de tata.
Inmormantarea a fost chiar de sf.Mihail si Gavril,cu toata ceremonia necesara unui astfel de moment.
S-a facut cina de 9 seri,parastasul la sase saptamani,ne-am dus la mormant.
Eu vreau sa va intreb:de unde sa stiu ca tata a plecat din lumea asta
senin,fara regrete mari,de unde sa stiu cum a fost sufletul lui ,daca nu am fost cu tata?
Ce trebuie sa fac ca tata sa fie bine acolo unde este?Nu stiu daca m-am exprimat prea bine, nu prea merg la biserica ,nu stiu toate obiceiurile,dar ce-as mai putea face pt.tata?
As vrea sa stie ca l-am iubit,si-l iubesc si acum si mi-e f.dor de el.


Ina mama lui Cristina

---

Draga mea.,pentru un om care este mort nu mai poti face nimic.
Mamica mea a murit acum doi ani si stiu ca este sus in cer si ca i este mult mai bine decat aici pe pamant.Mia fost foarte greu atunci cand a plecat de langa mine.Noi am locuit impreuna decand m-am nascut.Stiu ce grea este despartirea dar...asa ne vom duce cu totii.

Dupa moarte, omul se descompune in partile ce l-au format:
a) suflarea de viata, care este retinuta de Dumnezeu;
b) trupul, care se descompune in tarana.
Biblia numeste moarte un “somn”, in care nu mai exista gandire si constinta.
Eu as dori ca tu sa crezi si sa gandesti ca tatalui tau ii este bine,si ca a plecat acolo unde nu este durere ....
Dupa faptele noastre vom fi judecati.
Dumnezeui sa te intareasca !

http://www.ringo.com/profile/cocuta_alisor.html
unde dragoste nu e,nimic nu e...