Predispusi la divort?
Predispusi la divort? | Autor: Rufus
Recunosc, am un fix. Cunosc multi oameni care au divortat si ei, la randul lor, provin din familii destramate.
Nu-i o regula, dar ce credeti, pot fi predispusi la asa ceva cei care au suportat divortul parintilor?
Si nu, nu e vorba de exemple, nici parintii mei nu au divortat, iar eu am facut-o...
poze multe cu noi
Ana a implinit un an
Vara lui 2006
Raspunsuri
zepellina spune:
Eu sunt acum intr-o perioada cam instabila, si m-am gandit la lucrul asta si la "predispozitia astrelor", in care nu credeam pana acum, acum cred ca exista ceva mic care te ajuta dar in primul rand conteaza ce face fiecare pentru relatie.
Familiile noastre au fost normale, fara divort, despartiri, certuri mari, noi am ajuns aici. Sincer, nu imi dau seama, probabil ca daca a divortat un parinte te gandesti ca exista posibilitatea sa o faci, eu credeam ca nu o sa mi se intample niciodata, am luptat (cum am stiut) pt relatie si inca visez la familia "aproape" perfecta, cu copii multi, probleme pe care le depasim impreuna, dar nu suport "fuga"de responsabilitate.
Regula nu, dar daca copilului i se ofera echilibru in familie, chiar si monoparentala, incredere si capacitatea de asi asuma responsabilitatea , reuseste sa aiba o familie unita.
zepellina
Eliza5 spune:
Rufus, as zice ca dimpotriva, cei care provin din familii destramate incearca mult mai mult sa pastreze familia si casnicia.
Bfly spune:
Avand "modelul" in familie, sigur ca se poate propaga si totul porneste de la distrugerea increderii copilului in conceptul de iubire si casatorie din iubire. Ajuns adult probabil va considera ca nu se merita sa isi consume atatea resurse si sa sufere cand iubirea poate exista si fara casatorie sau cand iubirea nu exista de fapt. Si atunci alege sa nu se casatoreasca. Daca ajunge sa se casatoreasca totusi si o face pentru ca a ajuns sa-si recapete increderea in existenta iubirii, atunci nu vad care ar fi influenta divortului parintilor. Divortul parintilor poate declansa si o reactie opusa la copil, de genul: "eu nu voi face aceleasi greseli si o sa am grija sa nu-mi supun copilul la suferinta unui divort"! In general, depinde de felul in care se dezvolta copilul psihic si emotional, iar aici o mare contributie o au parintii chiar si despartiti.
Off topic: Probabil te gandesti la fiica ta...
"Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma."
Roxana, mamica lui Andutu grasunelu' bursucelu' scumpicu' zis "Piedone"
Alex2 spune:
Pe de o parte sunt de acord cu ce zice Eliza5, cei care provin din familii destramate isi doresc mai mult ca familia lor sa nu aibe aceasi soarta, ca fii si ficele lor sa nu creasca impartiti intre mama si tata. Pe de alta parte daca ei la randul lor nu sunt fericiti in casnicie cunosc a fi si alte solutii, divortul de exemplu, ca o eliberare.
Asta la fel cum cei care au trecut odata print-un divort nu se mai simt legati de o alta persoana, stiind ca exista eliberare.
Nu cred ca divortul parintilor marcheaza casnicia copiilor. Ori ptr copiii nostri nu cred ca am dori sa convietuiasca intr-o relatie nefericita, decat sa ajunga si ei la divort. Mai ales in cazul tau, Rufus, care ti-ai refacut familia cu o femeie minunata si ai copii frumosi. Cea mica este un ingeras dulce.
Alexandru
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
boticelina spune:
Nu, copiii proveniti din familii divortate nu sunt mai predispusi la divort decat ceilalti.
Statistic, principalele motive de divort sunt (pt cca. 60% din cazuri) adulterul si abuzul fizic si emotional, nu faptul ca parintii tai au divortat.
Cuplurile cele mai predispuse sunt cele ale caror casatorii s-au incheiat intre 22 si 28 ani (dar tot statistic ele sunt si cele mai multe), cuplurile in care diferenta de virsta intre parteneri e mai mare de 12 ani si cuplurile formate din parteneri in care unul sau ambii se afla la o a doua casatorie.
In schimb cred ca exista persoane predispuse la divort, care pur si simplu nu-si pot asuma responsabilitati pe termen lung, indiferent de background-ul parintesc.
pisici si floricele
"If you are unware of your choices, then you have none"
Mickyyy spune:
Eu sunt din cei care-ngroasa randurile la statistica! Desi motivele au fost total diferite, si parintii mei au divortat, si eu am divortat la randul meu.
Si totusi, daca stau bine sa ma gandesc, am pornit din start in viata c-o mentalitate gresita despre ce-nseamna o casnicie. Am incercat s-o remediez, dar nu mi-a iesit din prima. Orice-ai zice, ce vezi ca se-ntampla in familia in care ai trait, involuntar aplici, mai ales daca-i in favoarea ta.
Mama de exemplu n-a fost niciodata o femeie "casnica", din contra mare parte din treburi le facea tata (de la spalat, gatit, pana la curatenie). Eu am fost mult "peste" ea din punctul asta de vedere, insa aveam pretentia ca si el sa faca macar o parte din treburile care-mi reveneau mie. El crescut intr-o familie c-o mama maniaca cu tot ce tine du curatenie si casa, unde nu misca un deget, probabil s-a simtit lezat....si uite-asa au aparut discutiile. In fine, nu asta a fost motivul de divort (sau o fi fost, dar unul mic din multe altele mai mari), era doar un exemplu despre cum te afecteaza mediul in care cresti.
Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: 
Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)
anaisanais spune:
Eu fac parte dintr-o familie in care parintii au deja(!) 48 de ani de casatorie. Eu, la randul meu, am 17 ani de casatorie, dar, trebuie sa recunosc ca pe mine m-a tentat ideea divortului..... am renuntat, neavand sprijinul moral necesar unui pas de felul acesta si, trebuie sa recunosc, nici curajul necesar pentru asa ceva!Dar, statisticile arata ca, in proportie foarte mare, copiii vor repeta, la maturitate, modelul parental . Nu cred ca ''genetic'', adultii care provin din familii in care parintii s-au despartit sunt mai predispusi la divort, cred ca modelul despartirii nu-i mai inspaimanta, stiu ca poti s-o iei de la capat si intr-o alta familie.
Sau poate ma insel?
Rufus spune:
quote:
Originally posted by anaisanais
Nu cred ca ''genetic'', adultii care provin din familii in care parintii s-au despartit sunt mai predispusi la divort, cred ca modelul despartirii nu-i mai inspaimanta, stiu ca poti s-o iei de la capat si intr-o alta familie.
Sau poate ma insel?
madalina
Cam asa ceva ma gandeam eu, ba chiar, in plus, nu numai ca nu-i inspaimanta ideea, dar ar putea lua o hotarare prea usor, nejustificat.
Da, Bfly, la Ioana, fiica mea cea mare ma gandesc. Si, desi viata mea si-a revenit miraculos, cu ajutorul actualei sotii si a copilului nostru (multumesc, Alex!), n-as vrea ca fata cea mare sa inteleaga ca a divorta e ceva natural. Sa nu mai vorbesc ca exista si Todora, fata sotiei.
Cred ca deja sunt paranoic...
poze multe cu noi
Ana a implinit un an
Vara lui 2006
Elise spune:
nu cred...
Eu provin indtr-o familie in care mama era responsabila de kupii si cu indeletniciri gospodaresti - si se plimba, cu noi cu tot, dupa tata prin lume, tata fiind cel cu cariera. Si, in mod evident, tot el era "sheful casei".
Ei... eu in afara de cartofi prajitzi si pregatit Milumil, n-am alte talnte de gospodina.
Si sint cu jobul propriu si pe banii mei de la 18 ani.
N-am simtit niciodata nevoia sa fiu umbra barbatului... n-as putea, as exploda la un moment dat. 
Deci n-am preluat deloc modelul parental.
Elise & BBLisa
micalondra spune:
Eu tind sa cred ca, in mare parte, ce fac parintii ajung sa faca si copiii. Spun asta din ce traiesc eu si din ce vad la cei mai multi din jurul meu. 