Cand increderea nu mai exista.....

As vrea sa aflu si parerea voastra despre ceea ce va voi povesti. Poate eu gresesc, poate ca trebuie sa trec peste acest episod si sa merg mai departe, poate ca ar trebui sa-mi mai acord o sansa mie, partenerului meu, relatiei mele.
Totul a inceput de la o miciuna a lui legata de niste bani. Apoi a urmat o alta, cand, tot datorita acestor bani a spus ca merge intr-un loc si era de fapt in alta parte. Mi-a spus ca a mintit pentru ca a crezut ca asa ne protejeaza( pe mine si fiica lui din casatoria anterioara), ca spera ca problema s-ar fi rezolvat, si atunci totul ar fi fost OK.
Dar din momentul in care am aflat ca m-a mintit, totul s-a schimbat pentru mine. In capul meu, in orice moment exista intrebarea:" Este adevarat ce-mi spune". Iar aceasta permanenta indoiala ma oboseste. Nu ma mai pot concentra la nimic, nimic nu-mi iese din ce fac. Incerc sa ma linistesc singura, sa-mi vad de viata mai departe, sa fiu calma pentru copilul meu, pentru ca desi copilul nu stie nimic cred ca imi simte starea, si cu cat sunt eu mai agitata, cu atat este si ea mai de nestapanit.
Am incercat sa-l inteleg si pe el: are 52 ani si intr-o oarecare masura de el, depind mai multe persoane, pentru care de ceva timp el nu poate face nimic. Si, iar este adevarat ca am exercitat o oarecare presiune asupra lui.
Chiar ieri ii spuneam ca simt pentru el dragoste dar si furie pentru ca m-a facut sa sufar, sa ma indoiesc de el.
Am avut in ultimii ani multe necazuri:moartea tatalui fetitei mele, boala mamei mele, suferinta ei de neinchipuit, decesul ei. Am trecut peste toate,sau ,poate ca aparent am depasit acele momente, iar acum nu pot trece peste ce mi se intampla.
Oare pot depasi acest moment?

danis spune:

draga isabela,
pentru mine, minciunile sunt printre lucrurile cel mai greu de suportat si stiu cat poate sa doara minciuna cuiva iubit, cand increderea este un lucru atat de important; dar, in acelasi timp, stiu ca nimeni nu este perfect si cu totii am gresit sau vom gresi candva, poate chiar facand acele greseli pe care le detestam la altii;
sfatul meu este sa discutati deschis despre aceasta problema, poate sa-i explici ca, chiar daca nu esti de acord cu ceea ce face, preferi sa stii adevarul (eu inteleg ca miniciuna lui te-a deranjat cel mai tare);
cat despre perioada grea prin care treci, ai rabdare cu tine si roaga-l si pe el sa faca acelasi lucru; nu-ti impune nici sa fii tare, nici sa faci cine stie ce, macar o perioada, acorda-ti un ragaz de lancezire, ca sa-ti revii, ca sa nu mai vezi totul in negru; nu evita sa vorbesti, sa te descarci, sa plangi, daca asta iti face bine; si nu uita ca suntem si noi aici...

lilach spune:

Din cite inteleg va confruntati in ultimul timp cu tot felul de probleme. Viata nu este usoara. Sotul tau ti-a spus ca te-a mintit pentru ca a crezut ca asa va protejeaza. Exista citeodata minciuni "albe" care trebuie intelese. Nu cred ca el a vrut sa te faca sa nu ai incredere in el. Cred ca trebuie sa incerci sa treci peste acest punct din viata si sa va acordati increderea cuvenita.
Un sfirsit e un inceput...
Uita-te intotdeauna la partea plina a paharului.

ella& laura,andrei,andra

Maadi spune:

Draga Isabela, asa cum spunea si Danis, nimeni nu e perfect, dar avand in vedere ca nu si-a format un obicei din a minti, cred ca merita inca o sansa. Toti meritam o a doua sansa. Poate chiar a vrut sa va menajeze, mai ales ca treci printr-o perioada dificila, dar nu a stiut sa aleaga calea cea mai buna.
Pastreaza-ti increderea in Dumnezeu si El nu te v-a parasi, iti v-a indruma pasii spre calea cea dreapta si te v-a ajuta sa treci de aceasta perioada grea.
Maadi

adda spune:

Isabela, eu cred ca ai exagerat putzintel (bine, eu nu stiu exact ce s-a intamplat si nu stiu cata importanta au avut minciunelele respective)...nici eu nu suport sa ma minta sotul meu, e prea dureros...eu imi dau seama imediat daca sotul meu ma minte (relatia noastra s-a bazat pe sinceritate chiar de la inceput...de fapt, s-a indragostit de mine tocmai ca eram foarte sincera cu el...si ne-am hotarat sa ne spunem tot timpul ce avem pe suflet, fara a ne minti, chiar daca adevarul doare)...Cu toate astea, din cand in cand, mai scapa cate-o minciunica - foarte rar, ce-i drept, dar se mai intampla...eu imi dau seama ca e ceva nefiresc in comportamentul lui si ma uit la el cu o privire de aia: "Hey! I'm not stupid, you know!" si imediat il apuca remuscarile si zice tot
Chiar zilele trecute a facut inca o isprava...sotul meu e maniac in ce priveste calculatoarele...toata ziua sta la calculator, programeaza...se si pricepe, n-am ce sa zic, dar sunt si geloasa cateodata pe "jucaria" asta a lui...isi cumpara mereu chestii noi pt calculator (care nici nu-s scumpe )...ultima data si-a luat o camera digitala...cum in ultima vreme a cam exagerat cu update-urile astea, am pus piciorul in prag si am zis: "gata! timp de un an nu-ti mai cumperi nika pt calculator!"..numai ca, micutzul mai avea nevoie si de memorie pentru camera asta, asa ca, mi-a spus ca vrea sa coboare pana jos sa fotografieze nu stiu ce cu noua lui camera ( deci, vezi, nu mi-a zis adevarul ca se duce sa cumpere memorie...i se facuse frica de mine )...il astept eu 10 min, o jumatate de ora si, cand in sfarsit apare, il intreb ce a fotografiat atata...cica, cand s-a intors de la serviciu vazuse la un balcon un ceaceaf tare haios pe care a vrut sa-l fotografieze ca sa mi-l arate si mie, cearceaf care, intre timp, disparuse de acolo....ma uit eu la el, se uita el la mine, iar ma uit eu la el si-i zic: "ma! tu ma minti!"...s-a rusinat micutzul, m-a luat in bratze si mi-a spus ca si-a cumparat memorie (nah! ii trebuia, ca altfel nu mergea camera) si m-a rugat sa-l iert, dar n-a vrut sa ma supere din cauza ca iar si-a cumparat ceva pentru calculator...
M-am intins cam mult la vorba, insa am vrut sa subliniez faptul ca daca sotul tau te mai minte cateodata, nu o face tot timpul cu rea intentie...vrea sa te protejeze, sa nu te supere...nici eu nu aprob minciunelele astea "nevinovate", dar nici nu o iau in tragic...trebuie sa ai incredere in sotul tau in continuare, dovedeste-i si lui asta (ca ai incredere in el), fii deschisa cu el ca sa poata veni la tine oricand sa spuna ce-l framanta...



Dragostea e intotdeauna gata sa ierte, sa aiba incredere, sa spere si...sa indure orice urmeaza

casandra spune:

Eu cred ca el te iubeste si pe tine si pe fiica lui din alta casatorie. Si mai cred ca nu stie cum sa faca sa nu va supere pe nici una

Arhistefy spune:

Nu cred ca situatia este atat de grava cum o arati, draga mea. Daca stau sa ma gandesc, parca noi nu mintim (mai cu voie, mai fara voie)? Poti sa bagi mana in foc ca tu nu ai trantit niciodata o mica minciunica nevinovata? Daca ai o relatie frumoasa si esti fericita, nu face din tantar armasar. Distrugem cu atata usurinta si apoi regretam amarnic.

Ai grija de tine



Arhistefy

camelia-daniela spune:

Eu nu cred cä te-a mintit, asa as vedea eu in locul täu....ci cä a evitat sä-ti spunä adevärul, ca sä te menajeze...avind in vedere faptul prin ce ai trecut in ultimul timp...eu zic cä la virsta lui stie f bine ceea ce face...dar incearcä totusi sä te pui in locul lui...si asa poate o sä-l intelegi mai bine...pune-ti intrebarea, ce ai face tu in locul lui...
Eu nu as vedea asta ca pe o minciunä...ci ca un gest de ocrotire...
Si eu, si sotul meu am trecut prin chestii de genul ästa, le-am simtit, dar a fost ca o intelegere tacitä intre noi, avind in vedere situatia grea prin care treceam momentan...acum imi aduc aminte cu pläcere, ce armonie exista intre noi atunci, in ciuda necazurilor care ne apäsau...
Nu mai fi asa...si intotdeauna cind vrei sä critici pe cineva, pune-te intii tu in locul persoanei respective, si incearcä sä intelegi de ce a reactionat in acest fel...dacä nu te luminezi, incearcä cu o discutie calmä, sä clarifici situatia...in orice caz. el trebuie sä stie ce gindesti tu despre aceste situatii, chiar dacä l-ai inteles, chiar dacä nu...
Nu vede totul asa de negru...Cami.

isabela spune:

Fetelor,
Va multumesc mult pentru raspunsuri. Aveam nevoie si de parerilor celor care nu sunt implicati direct in aceasta problema. Sunt inca in faza in care vad totul in negru, practic nu vad o rezolvare pozitiva a acestei situatii. Am incercat sa ma pun in locul lui si sincera nu stiu cum mi-ar fi fost ca eu barbat la 52 ani sa traiesc din salariul nevestei. Poate ca aveti dreptate: incerca sa ma menajeze, si mai bine imi da o speranta decat sa-mi spuna ca inca nu are rezolvarea.
Am discutat cu el, i-am spus tot ce ma deranjeaza inca dela prima minciuna, dar asta nu l-a oprit sa-mi ascunda adevarul si a doua oara. L-am intrebat daca este constient ca ma poate pierde, si mi-a spus ca abia dupa a doua minciuna a realizat ca ma poate pierde, pe mine si pe fiica-mea, fiica pe care o iubeste ca si cum ar fi a lui. Mi-a promis ca nu ma va mai minti, ca si-a dat seama ca o minciuna atrage dupa ea o serie de minciuni. Sper sa fie asa, dar raul a fost facut.Indoiala va exista mereu in sufletul meu.
Va multumesc inca odata pentru ca sunteti alaturi de mine.

camelia-daniela spune:

Dragä Isabela,

in cazul unei recidive, este mai greu, ai dreptate....sä-ti revii pe calea normalä....pe de-o parte, la 52 de ani este f greu sä-si gäseascä de lucru si eu stiu cä orgoliul bärbatilor este f greu de inteles...deci, pt el poate sä fie f greu sä träiascä din salariul täu...
Dar in cazul in care ( nu stiu amänuntele cu banii despre care ai povestit ) a ascuns bani de tine, ca sä-i dea copilului lui din cäsätoria anterioarä, ar fi pt mine personal, o loviturä f mare...
M-as simti folositä...si luatä de proastä...ceea ce nu am acceptat niciodatä in viata mea...iar in cazul meu i-as fi pasat un scurt final..." la revedere si sä ne vedem cu bine"...atita timp cit a intemeiat o nouä familie cu mine, imparte in primul rind cu mine, tot ce are...
In cazul in care are copil din altä cäsätorie, gäsesc de cuviintä sä discute intii cu mine despre ce ar dori sä facä, cä nu sint deloc neintelegätoare, si hotärim amindoi in functie de situatia financiarä actualä, ce e de fäcut....
Ästa e punctul meu de vedere, intr-o astfel de situatie...si mi se pare corect...dacä nu gäsaste de cuviintä sä-mi cearä sfatul, chiar dacä e mai mare cu 18 ani si are mai multä experientä, poate sä-si ia tälpäsita...
Ti-as recomanda personal, sä fii cit mai linistitä, nu-l mai tine sub presiune, cä asa s-ar putea sä-l inhibi... poate dacä simte o oarecare libertate ii vine vreo idee si-si gäseste ceva de lucru...
iar cu minciunile, controleazä-l din cind in cind, iar dacä vezi cä a spus adevärul, asa cum ti-a promis de acum incolo, o sä-ti recapeti incet, incet, increderea in el...acum trebuie sä si-o cistige din nou, ceea ce este f greu...
Nu-i da cu piciorul, inainte sä te convingi cu adevärat cä ceea ce ai hotärit este corect sau nu...
Este greu sä-i dai cuiva sfaturi, cind nu stii amänuntele...

Cami.

isabela spune:

Draga Cami,
Iti multumesc pentru raspunsuri. Este vorba de niste bani, dintr-un cont, pe care trebuia sa-l incaseze si inca nu a reusit acest lucru. In fine , este o poveste mai lunga.
Cat despre a ascunde bani ca sa-i trimita fetelor din cealalta casnicie nu se pune problema. Daca ar fi facut acest lucru mi-ar fi spus si chiar eu am fost aceea care, atunci cand exista posibilitatea ii spuneam sa le trimita bani.
Am incercat zilele acestea sa nu mai gandesc la ce s-a intamplat. Am reusit pentru scurt timp.