Diferente culturale. Studiu de caz

Buna.
Apelez la voi, membri DC din lumea intreaga cu o mare rugaminte. Sunt studenta la un master si trebuie sa fac o lucrare avand ca tema: "Semnificatia diferentelor culturale in relatiile cu strainii". Mi se cere, de fapt, un studiu de caz.
Cum singurul meu contact cu strainii a fost cel cand, avand 10 ani, am fost intr-o excursie de o zi in Bulgaria...as putea face un studiu al unui caz citit. Anost, nu?! Sau as putea copia cate ceva de pe net. Si mai anost.
Ca sa fie ceva viu, ca sa simt ca fac efectiv ceva si ca analizez chiar un caz...apelez la voi. Si ca si fructific cumva relatiile care s-au creat de atatia ani aici pe forum.
Deci...ati simtit acut diferentele culturale in relatiile cu nativii din tara in care locuiti? In ce fel? Credeti ca puteti sa povestiti cateva intamplari care sa denote daca aceste diferente culturale exista si daca chiar influenteaza relatiile cu "strainii"?

Orice, orice idee imi va fi de mare folos.
Cu mentiunea ca intamplarile/ideile voastre vor fi parte integranta din proiectul meu semestrial...multumesc muuult celor ce ma vor ajuta.


Oana DPN - 26 iulie 2007 si Stefan-Vladimir - 11 martei 2003



"unui copil trebuie sa-i dai radacini si aripi"

http://www.pragmaafterschool.ro

lilanda spune:

ghinetz, io te-as ajuta cu placere, numai zi-mi te rog, despre ce fel de "relatii cu strainii" vorbesti?? :-)) Cele de munca, cele de afaceri, cele personale???
...ai citit cartea lui Amelie Nothomb, "Uimire si cutremur"??? E acolo, ceva ce ti-ar trebui tie




pozulici si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=24607&whichpage=4" target="_blank">calatoria lui Ilie spre tara lui Hamlet

miri_mik spune:

ghinetz, drept ca ti-ar prinde bine o carte ca aia. daca iti e de folos experienta mea - sunt de doi ani aici, dar e cam limitata, te ajut cu placere. pot sa-ti spun ca cel mai greu ma impac cu rasismul si discriminarile dintre rase. dar despre asta pot sa-ti povesteasca fetele d epe orishiunde:)
pupici

miri_mik, fericit mamik si bebe bruno, pestisorul auriu (28.02.2006)

bird70 spune:

Cum stai cu engleza? Daca vrei iti pot trimite niste articole pe tema asta.

ghinetz spune:

Multumesc celor care mi-au raspuns.
Ideea de la care am plecat eu era aceaa de a incropi un studiu pornind de la niste cazuri reale. Cazuri in care diferentele culturale dintre voi, romanii si ei, cei de-ai locului, s-au simtit in relatii deverse: de serviciu, relatii de prietenie...
De exemplu modalitaea de a servi masa, obiceiurile noastre la masa si "ale lor". Sau relatiile in familie, intre parinti si copii.

Cum privesc de exemplu nordicii un grup de romani care vorbesc tare pe strada? Ce ati simtit cand un italian care va vorbeste se apropie excesiv de mult de voi? Cum a fost cand ati fost prima oara in vizita la un prieten "de acolo"?

bird70 as fi foarte bucuroasa sa primesc articole despre subiectul care ma intereseaza.

Si...miri-mik si lilanda am sa caut cartea recomandata.

Oana DPN - 26 iulie 2007 si Stefan-Vladimir - 11 martei 2003



"unui copil trebuie sa-i dai radacini si aripi"

http://www.pragmaafterschool.ro

bird70 spune:

Da-mi pe privat o adresa de email unde sa iti trimit articolele.

lilanda spune:

quote:

---

Originally posted by ghinetz
Cum privesc de exemplu nordicii un grup de romani care vorbesc tare pe strada?

---

Eeee...asta e ceva foarte rar , fiindca nordicii nu prea umbla pe strada (ci doar cu masina). Insa si ei vorbesc la fel de tare ca si romanii!!! :-))
Totusi...pentru nordici, ora de intilnire e sfinta!! Ai zis 3 jumate, 3 jumate ramine! Daca intervine ceva suni si amini - cu muuult timp inainte de ora fixata. Alminteri esti total neserios, mai ales in conditiile in care e foarte usor aici sa spui "NU", daca vrei sa spui "NU"!!! Apoi, nordicii sint informali. Discuta de la egal la egal, fara deosebire de rang social, se striga pe numele mic, iar prenumele de politete este exclusiv atasat Reginei. Am asistat la un workshop nordico-german (), in care participantii erau invitati sa presteze la un scenariu prestabilit. Una dintre modalitatile de a implica participantii a fost si adresarea informala. Evident ca nordicii nu au avut nimic impotriva, insa nemtii, care obisnuiti sa fie apelati cu "Herr + numele de familie", au devenit reticienti si necooperanti la o asemenea initiativa.

Din cite am constatat, romanii se acomodeaza pe aici, destul de usor....multi dintre ei, se pling insa, de lipsa de caldura a nordicilor...eu, nu!! Insa stiu ca prima oara cind mi-am luat "la revedere" de la soacra (daneza), ea s-a apropiat de mine sa ma imbratiseze. La gestul asta, neasteptat pentru mine, i-am aplicat, pur romaneste, doo pupaturi de-o parte si de alta a fetei, iar reactia ei a fost una de mare stinjeneala, fiindca nu stia cum sa raspunda :-))

Ce am mai observat e ca...nordicii nu se cearta!! Mai deloc!!! Daca cineva ridica tonul, prefera sa se eschiveze sau sa nu raspunda. Apoi programul de lucru e bine stabilit, iar orele libere sint de ne-de-ran-jat!!! Daca suni pe cineva simbata la ora 11 dimineata in interes de serviciu, e ca si cum ai suna noaptea, pe la doua

Ceea ce ma deranjeaza insa, e lentoarea cu care solutioneaza ei problemele...te amina fiindca nu stiu cine e in concediu de maternitate, fiindca nu stiu cine e in pauza de masa si nu mai stiu cine s-a dus sa-si ia copilul de la gradinita...si toti sint obisnuiti cu aminarile si cu asteptarile. Partea buna e ca dupa atitea aminari si asteptari, rezolvarea e usoara

pozulici si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=24607&whichpage=4" target="_blank">calatoria lui Ilie spre tara lui Hamlet

Aamu spune:

Unde lucrez acum sint foarte multe nationalitati (am inteles ca 35, dar nu le-am numarat personal). Eu m-am obisnuit/acomodat cu finlandezii dar constat cu uimire cat afecteaza diferentele culturale intre francezi si finlandezi de exemplu.

Francezii:

- intarzie mai tot timpul la meetinguri, la restaurant, petreceri si oriunde
- obisnuiesc sa faca invitatii in scurt timp - adica in dimineata asta sa-ti spuna ca deseara esti invitat la petrecere
- vorbesc mult si afectat, de multe ori rastit, sint vulcanici
- au impresia ca ei stiu/fac totul perfect
- sint foarte mandri de natia lor si o arata prea mult
- ii percep pe finlandezi lenesi, inceti, reci (de exemplu au senzatia ca o secretara finlandeza vorbeste prea mult la telefon pentru problema pe care trebuie sa o rezolve)
- adresare formala
- respecta mult superiorii la servici (cu stres si teama)
- lucreaza de dimineata pana seara, dar la pranz pleaca 2 ore si apoi pierd mult timp vorbind in timpul zilei de lucru (Iar dimineata trebuie dat mana cu fiecare in parte si chiar pupat pe obraji cateodata - nu barbati intre ei).
- sint disperati ca in Finlanda sint prea multe reguli (nici macar cele de circulatie nu le plac si pentru asta platesc amenzi intr-una)

In paralel..

Finlandezii:

- respecta intotdeauna ora intalnirilor (sau sigur suna daca s-a intamplat ceva)
- poti sa ai surpriza ca prietena ta te invita la cafea peste o saptamana la ora 6 (nu e din scurt)
- vorbesc foarte putin (in special daca nu te cunosc bine), calm si la obiect si se retrag urgent in carapace cand ceilalti ridica tonul
- au incredere ca fac foarte bine ceea ce fac dar nu o arata ca sa nu se simta prost ceilalti
- sint foarte mandri de natia lor, dar nu o arata
- dupa aproape doi ani de lucru cu francezii inclina sa creada ca "e ceva neinregula cu natia franceza" (pentru ca au atatea exemple "negative"). Ii vad pe francezi vulcanici, pripiti, grabiti si neorganizati
- adresare informala, oricine ar fi (acum nu stiu cum s-or adresa presedintelui tarii..)
- nu au absolut nici un stres fata de superiorii lor, relatia este de egalitate
- lucreaza de la 8:00 la 16:00, dar nu pierd timp. Si francezii sint exasperati cand ii vad ca ies toti pe usa la ora 16:00
- Nu obisnuiesc sa dea mana cand saluta, dar de dragul bunei colaborari au invatat (chiar sa se pupe)
- Majoritatea (sa zic 95%) respecta cu strictete regulile. De exemplu oprire la semafor in toiul noptii cand nu e nici o masina pe strada (si eu fac asta - am luat carnetul aici..poate de-aia)

Celelalte natii sint minoritare.

Dar sa ma iau de exemplu

Romanca
- respect intotdeauna ora intalnirilor
- invit la cafea si azi si peste o saptamana
- vorbesc intrebata, glumesc cu cine se poate, tac cu cine tace (am invatat ca daca un finlandez tace langa tine, nu e nimic anormal), dau mana dimineata (dar nu intru in fiecare birou, sint prea timida pentru asa ceva), ma si pup daca e musai. Sint lucruri minore pe care nu e greu sa le fac de dragul bunei atmosfere la servici.
- am incredere in ceea ce fac la servici, dar nu o arat (doar daca ma "obliga" cineva)
- ma adresez formal daca asa mi se adreseaza respectivul
- fata de unii superiori sint stresata, cu altii merg la petreceri
- lucrez de la 8:00 la 16:00 dar din cand in cand cu mine se mai poate negocia.

Eu sint la mijloc si incerc sa ma descurc si cu unii si cu altii cumva. Cu finlandezii sint mai obisnuita ce-i drept si nici nu-mi par reci. Iar odata prieteni sint foarte saritori si loiali.

Acum 10 luni toti am avut curs 2 zile - intercultural cross training- dar constat ca nu a fost de mare ajutor. Se poate ca oamenii sa nu fi comunicat cat trebuie acolo..nu stiu.

Dupa tot ce am insirat mai sus rezultatul e ca multi francezi au parasit proiectul si constat ca finlandezii au inceput sa-si dea demisia unul dupa altul.

Nu am vrut sa critic nici una din nationalitati mai sus. O parte din cele spuse de mine au fost punctate la curs (acum 10 luni) si restul am observat pe parcurs. Si defapt ceea ce am spus sint perceptiile unora fata de ceilalti(si bineinteles si perceptia mea).

Am un sef englez pana vineri cand se schimba cu unul originar din Africa de Sud, dar care a trait destul in Franta.
Am avut si unul francez, un om extraordinar, care a salvat in ochii mei natia franceza.


Imi pare rau daca v-am plictisit, mi se pare chiar interesanta situatia si am vrut sa v-o impartasesc si voua.Ghinet, poate ca nu te ajuta ce-am scris, pentru ca e studiu pe finlandezi si francezi. Dar subliniaza cat de importante sint diferentele culturale.

Ma gandeam la ce ai intrebat "Cum privesc de exemplu nordicii un grup de romani care vorbesc tare pe strada?". Mie imi palce foarte mult la nordici ca nu prea reactioneaza. Simt ca pot sa ies cu un pantof rosu si unul galben fara ca cineva sa ma priveasca ciudat (ce-o gandi e partea a doua)

cipcipcip spune:

Aamu, super exacte caracterizarile tale, felicitari. Si eu am avut de-a face cu tot felul de natii, si pot spune ca e o diferenta destul de mare intre nordici si latini, nici nu ma mira ca le e greu sa coopereze, sint la 2 poluri opuse. Si eu prefer stilul scandinav, am stat in Portugalia 2 ani si am si lucrat acolo, si sint cum zici tu de francezi. Desi ca oameni latinii sint mai "umani" decit scandinavii, in sensul ca-si arata sentimentele deschis si sint mai temperamentali, ceea ce e fain de multe ori, e foarte agasant sa lucrezi cu ei (mai ales daca esti obisnuit cu stilul anglo-saxon), mai ales cind le ia o ora de teoria chibritului sa-ti spuna ce-ti pot spune foarte bine in 5 minute, sau cind pierd timpul in nestire dar se uita chiris la tine ca pleci de la lucru la sfirsitul programului, desi tu spre deosebire de ei ai stat cu ochii in calculator toata ziua, fara sa pierzi timpul alergind in jurul cozii...

Incerc si eu niste caracterizari ca sa o ajut pe Ginetz (opinii personale).

Suedezii, (vezi descrierea finlandezilor):
-tacuti in comparatie cu latinii, rationali, analizeaza totul la rece si nu se pripesc.
- cred in egalitatea dintre sexe si in egalitatea dintre oameni (tarile nordice au cele mai mici diferente sociale)
- se imbraca sport in general si foarte simplu
- respecta mult natura si sint preocupati de ambient
- fac mult sport in general, activitati in aer liber, merg cu bicicleta
- sint oameni simpli care nu se lauda si nu incearca sa impresioneze
- nu le place sa vorbeasca maruntisuri, ci prefera sa disute pe anumite teme si la obiect


Portughezii:
- sint temperamentali, haotici, de multe ori irationali
- mult mai personali in relatiile de servici decit nordicii
- lipsiti de efectivitate in general, slab organizati, pierd timpul cu nimicuri
- foarte formali in adresare si relatiile intre ei, de asemenea formali in vestimentatie si "status-consciuous"
- mult mai saritori decit nordicii dar de multe ori nu respecta spatiul privat al celor din jur.

Eu pe romani ii vad undeva la mijloc intre cele 2 poluri, poate de asta noi ne adaptam cam peste tot, zic eu

Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

Aamu spune:

Cipcipcip, asa este ca latinii si nordicii sint la poluri opuse. Multi dintre francezi au schimbat Finlanda pe tari mult mai "nesigure", ca sa zic asa.. Pentru ca aici nu se pot adapta, au recunoscut si au plecat.. Iar ceilalti care au ramas sufera dar nici nu fac nimic sa-si amelioreze situatia..
Saptamana trecuta am avut petrecerea de Craciun a firmei si dupa..cativa au ramas fara carnet de conducere (bausera..).In fine..ciudat este ca, vor carnetul inapoi saptamana asta pentru ca pleaca in concediu.. Motiv nesuficient pentru politia finlandeza.. Asta referitor la reguli si (ne)respectarea lor..
Si iar se vor supara pe finlandezi...

Si aici sint cativa portughezi (putini, poate 2-3) si tipa aproape intr-una la subalterni.. Altfel.. sint foarte zambareti si comunicativi.

M-au impresionat polonezii, care sint foarte timizi si politicosi. Isi ridica pina si casca de protectie cand saluta o femeie si obligatoriu scot mana din buzunar

As vrea sa corectez ceva din mesajul precedent "finlandezii cred ca ceva nu e in regula cu natiunea franceza". Am vazut ca am scris "neinregula" si probabil ca nu exista asemenea cuvant. Scuze pentru eventuale alte greseli..asta mi-a sarit in ochi.