vreau sa plec cu copilul
Raspunsuri - Pagina 6
Elle_seb spune:
Si mi se pare un paradox sa afirmi ca nu mama si tatal conteaza, ci copilul. Pai copilul se formeaza, creste si capata o anume educatie si prin prisma relationarii dintre mama si tata si dintre fiecare parinte la randul lui cu copilul. Sper ca m-am facut inteleasa. 
May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
http://pg.photos.yahoo.com/ph/laura_bucharestlife/my_photos
claudia_a spune:
Elle_seb, daca mama ar fi scris ceea ce ziceai tu (ca e depresiva, ca nu are sustinere morala din partea sotului...)i-as fi recomandat sa vorbeasca cu el, sa isi spuna dorintele si neplacerile si ceea ce o doare pe ea, sa incerce sa rezolve problemele impreuna, sa gaseasca o bona si sa-si inceapa serviciul, sa consulte un psiholog... astea ar fi fost sfaturile mele!!
Dar, asa cum am zis, plecand de la ideea ca mesajul este real si ca (chiar prezentata situatia din prisma unei parti) mama neglijeaza copilul, "se joaca" chinuidu-l sa ajunga la o jucarie ascunsa, impingandu-l din pat cu piciorul 
, lasandu-l sa tipe si sa planga de foame si ea sa stea calma... Dumnezeu sa ma ierte, dar asta este de neconceput!
Si eu am trecut prin perioade cand mi se parea ca nimeni nu este langa mine, ca Ioana tipa si face nazuri de aiurea, am tipat si eu la ea (desi imi pare cumplit de rau, ca stiu ca era mica si nu intelegea nimic), m-am descarcat tipand .... insa niciodata nu am simtit sa fac ceea ce povesteste George in posturile lui!!!
Imi pare rau ca nu se vede esenta aici... facem abstractie ca citim asta pe forum; haideti sa consideram ca un frate, verisor, prieten va povesteste ccea ce se intampla in casa lor, cu copilul lor... cum ati reactiona???? Ar fi acelasi raspuns pe care l-am citit eu in paginile astea??
Sa aveti parte de liniste
Mami si www.babiesonline.com/babies/n/nasturica" target="_blank">Ioana nasturica
J G spune:
Nu va suparati dar sa stai cu piciorul pe o jucarie pana plange copilul care incearca sa o ia este o CRUZIME fara sens. Nu mai vorbesc sa imbrancesti copilul sa cada jos pt ca a bagat mana in mancare. Si nu prea cred ca sunt inventate!
Si nici nu cred ca copilului ii e intotdeauna cel mai bine cu mama lui. Si nici ca toate femeile pot avea grija de un copil mic. Si nu ca ar fi vina lor, sa fim seriosi, pana nu te trezesti efectiv cu copilul in brate nu stii ce e aia sa ingrijesti un copil.
Sa nu considerm ca default mama trebuie scuzata ca este mama. Nici depresia nu scuza chiar orice. Sunt niste limite totusi.
J si Carla-saurus Rex (05.02.2006)
coraly spune:
Dupa parerea mea toate exemplele date de el se pot vedea si in alta lumina, si pot avea circumstante atenuante. Poate ca a pus buretele departe pt ca era murdar sau ea nu vroia ca copilul sa puna mana pe el. Sau ca urla copilul de foame si ea sta pasiva. Dar de unde stii ca urla de foame? Copiii de la varsta de 1 an incep sa-si afirme personalitatea, sa stabileasca limitele, sa se impuna. Cand copilul meu insista pe anumite lucruri pe care eu consider ca nu are voie sa le faca, ii spun ca nu se poate si daca nu accepta, il las sa urle. Dupa 2 min intelege ca degeaba tipa, ca nu are voie si nu se face totul cum vrea el. Sau ca l-a imbrancit. Ei, aflati ca se mai intampla. Cand esti nervos si obosit si copilul iti rastoarna mancarea sau cine stie mai ce, daca nu te controlezi il mai poti impinge. Eu nu sunt sigura ca a vrut sa-l impinga jos din pat, opate a vrut sa-i dea peste mana si asa a iesit....
Si da, la nervi si in mijlocul depresiei, orice mama ajunsa la limita poate spune ca copilul i-a stricat viata si nu e buna sa ingrijeasca copii... sunt doar niste vorbe.....
Intotdeauna cand sunt doua persoane implicate, adevarul este undeva la mijloc.
Ideea e ca mama se pare ca totusi are probleme si trebuia ajutata sa iasa la liman.
Coraly si Sergiu (3 ian 2005)
poze
claudia_a spune:
De cele mai multe ori adevarul e vazut la mijloc de catre cei din afara... insa, adevarul tinde mereu mai mult spre una din parti!! Si mai repet... poate nu ma fac inteleasa indeajuns, a-ti brusca copilul asa cum descrie George, e mai mult decat pot eu intelege in cele mai indepartate ganduri!!!
Pacat ca unii considera asta ceva normal! De asta ziceam ca, copilul e cel care conteaza....
Mami si www.babiesonline.com/babies/n/nasturica" target="_blank">Ioana nasturica
nadira spune:
Coraly, sunt de acord cu tine. Asta doream sa scriu si eu, dar mi-ai luat-o inainte.
Si ma subliniz inca odata pentru George incearca sa mergeti impreuna la un psiholog daca intradevar este asa cum chiar tu sustineai ca vrei sa-ti cresti copilul cu mama lui. Din asta nu ai decat de castigat tu, dar mai ales copilul. Daca intradevar se constata ca mama are probleme grave de personalitate asta poate sa te ajute si in cazul unui proces, iar daca este doar o depresie postnatala netratata o va ajuta mult sa-si revina si sa fiti o familie. Ce zici? Sau mai bine fugi departe....
Elle_seb spune:
Asa cred si eu, coraly, noi nu stam cu ei in casa. Nici eu nu-mi las copilul sa ajunga sau sa ia de pe ce raft gaseste tot ce vrea. Cand ne jucam, uneori il necajesc si-i mai iau cate o jucarie si ma fac ca nu i-o mai dau si el se pune instant pe tipat, pe mine ma amuza, vede copilu' ca rad de el si o da si el in ras.
quote:. In zilele in care este vesela si deschisa si buna cu copilul, ai incercat sa stai de vorba cu ea ca doi prieteni? Sa incerci sa afli ce o nemultumeste, care sunt motivele pentru care alteori isi neglijeaza copilul? Pentru ca oscilatiile astea de comportament pot avea multe cauze.
are si zile cand este foarte deschisa si vesala avand grija de copil , gateste si spala dar acest lucru dintr-o luna nu tine decat max 10 zile iar restul este numai scandal.
Sunt femei care gatesc mai putin de 10 zile pe saptamana (eu sunt una dintre ele
) Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, sunt, intr-adevar si femei care efectiv nu au grija de copiii lor, vedem toti o multime de astfel de cazuri la TV, in ziare, copii abandonati, nesupravegheati, abuzati. Este copilul tau abuzat fizic, emotional? Este prost ingrijit? Ii da sa manance? Apropos, cate kilograme are la 2 ani? Este vesel, se joaca, este activ, rade?
S-ar fi schimbat cu totul situatia daca ar fi venit George si ar fi zis: copilului ii este foame, apuca de pe masa castonul cu mancare si mama-sa i-l ia din fata, zbiara la el si nu-i da sa manance. Il bate sistematic. Il abandoneaza intr-un colt de camera cu orele. Nu-l scoate afara. Il lasa cu acelasi pampers o zi intreaga si ea se uita la telenovele. Il baga intr-o cusca (cum ati vazut la TV acel copil de un an, parca - acesta este intr-adevar un copil cel putin neglijat).
Raspunsurile lui George sunt evazive si interpretabile, ba mai mult, se contrazice.
quote:
Buna ziua,
Ma intereseaza daca pot pleca cu minorul (eu fiind tatal lui si i-mi poarta numele pe certificat) in Canada fara acordul mamei lui. Mentionez ca inca nu am o hotarare definitiva si irevocabila
Apoi zice:
quote:
nu vreau neaparat sa plec in Canada. Am ales acest lucru ca o varianta si am explicat de ce . Nu vreau dupa aceea sa se impuna de instanta sa aduc copilul inapoi, as vrea ca situatia mea sa se termine bine, iar daca ajung sa ma intorc cu copilul inseamna ca atunci chiar trebuie sa o fac pentru ca mama lui a inteles greselile care le-a facut...ca vrea sa crestem copilul in mod normal, fara scandaluri si fara sa se mai intample ce sa intamplat.
Cum zice si coraly: "Intotdeauna cand sunt doua persoane implicate, adevarul este undeva la mijloc."
May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
http://pg.photos.yahoo.com/ph/laura_bucharestlife/my_photos
claudia_a spune:
Elle_seb, baietelul are 1 an si dupa cate stiu la varsta asta depinde de cei din jur 100%... daca mama nu poate tine pasul 24 ore, sa angajeze bona si evident si tatal atat cat poate sa se ocupe de el!!
Si scuza-ma cu ce ar fi fost situatia mai grava daca venea George si zicea cele enumerate de tine mai sus??? Cu ce este mai putin grav ca acest copil este batut mai putin sistematic (la un an cand nici nu stie pe ce lume traieste), ca este totusi lasat cu orele in fata jucariilor plangand.... Doamne fereste oare trebuie sa ajungem la cusca si la batai crunte si la infometare ca sa zicem ca mama nu se ocupa de copil??? Voi asa procedati cu copii vostri??? adica mai putin sistematic, dar ii infometati dar mai putin sau ii lasati pe jos cateva ore dar nu toata ziua sau ii bruscati/impingeti dar nu asa grav cat sa-si sparga capul... Doamne fereste cate minunatii mai auzi!!! 
Zau daca nu cumva cred ca sunteti puse pe glume?!
Mami si www.babiesonline.com/babies/n/nasturica" target="_blank">Ioana nasturica
Elle_seb spune:
Scuze, 1 an. Si sunt de acord cu tine , daca mama nu mai face fata singura sa angajeze o bona sau sa se implice tatal mai mult. Dar nu sa incerce sa i-l rapeasca si sa fuga cu el in Canada si ca sa-si justifice actiunea, pune camera de luat vederi pe ea si din toate cardele luate, le selecteaza pe alea care dau bine in favoarea lui!
May you always have Love to Share, Health to Spare and Friends that Care!
http://pg.photos.yahoo.com/ph/laura_bucharestlife/my_photos
RaluD spune:
Ceea ce scrii tu, George, nu dovedeste ca mama isi chinuie copilul. Poate tu stii lucruri pe care noi nu le stim.
Dar am impresia ca razboiul este de fapt intre voi...
Nu uita, intotdeauna dreptatea este la mijloc si faptul ca ne vedem doar punctul nostru de vedere nu schimba realitatea obiectiva. Observa si afla, pe cat posibil, care este aceasta - atunci vei intelege ce trebuie sa faci.
Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina
Ajutati-l pe Andrei sa traiasca!
www.point.ro/andrei/" target="_blank">http://www.point.ro/andrei/