Cresa pro si contra...
Raspunsuri - Pagina 8
ronin spune:
Cu placere, si si alta data daca ma pricep. As mai mentiona ca exista crese care au jucarii din plin asa cum e la fii-mea, exista si crese la care copiii se bat pe ele. Baza mare pe educatie, invatamant nu se pune, pt ca ele sunt cadre medicale iar educatia incepe abia la grupa mica de la gradi.
tania-z spune:
ma bag si eu, pentru ca s-a pomenit aici de parerea psihologilor. Pai vreau sa va spun ca si in aceasta "tabara" a specialistilor, parerile sunt disociate. Exista o varianta mai larg acceptata cum ca in primul an de viatza relatia apropiata cu mama este esentiala pentru ca in aceasta perioada are loc formarea atasamentului, in diverse forme. Si exista curentul acesta cu primii 3 ani, dezvoltat in principal in Statele Unite, locul de nastere al multor curente noi (si socante, pentru unii) de parenting. Ce nu am vazut, in aceste curente (si nici nu aveam cum) este suportul stiintific pe un studiu longitudinal - spun ca nu aveam cum pentru ca acelasi ot pe care se experimenteaza trebuie re-testat peste o perioada relevanta de timp. Poate exista si nu am eu cunostinta. Ce pot insa sa spun este ca in literatura de specialitate (si aici nu intra cartile de self-help sau de genul acesta) nu am gasit referiri consistente privind existenta unor traume cauzate de separare temporara de mama in perioada 2-3 ani. mai ales ca existenta unei traume emotionale la o varsta asa de mica pune, de obicei, problema unei determinari complexe (nu putem numi EXACT o cauza - lipsind elemente esentiale, cum ar fi amintiri clare sau date obiective).
Poate am scris cam incurcat, dar sa va dau un exemplu: in SUA s-a intamplat ca, in urma mediatizarii sustinute a cazurilor de abuz sexual in familie, tot mai multi copii ca sustina ca sunt victimele unor astfel de abuzuri, chiar si in familii in care o astfel de situatie era cel putin socanta. A fost un val de contagiune psihologica, un fenomen interesant, dar care a pus sub mare indoiala "marturiile" (s-a stabilit ca sunt subiective si ca memoria este un proces activ, care nu inregistreaza si nu reda fidel). tot atunci s-a nascut conceptul de "false memories", care pot sa apara la persoane de buna-credinta, nu se pune asta in discutie.
Am spus aceste lucruri pentru a sublinia ca nu putem NUMI cu mana pe inima o cauza exacta a unei traume emotionale din copilarie la o varsta atat de mica.
Tania & "Che" Stefan (17.12.2005) Nazdravan
Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura
paula2003 spune:
Multumit nu ai sa fii niciodata de nimic. trebuie sa lasi si de la tine si sa mergi mai departe daca vrei sa educi un copil. Eu am fost si suparata si foarte fericita de progresele pe care le-a facut la cresa. Am avut si multe neplaceri dar ce sa fac???
Eu sunt pentru, decat cu o bona sclifosita si ciudata mai bine in mijlocul copiilor.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
jojo spune:
JG
simtim la fel!!ma refer la stersul de personalitate si sclava a maternitatii.Mie mi-a placut insa enorm sa alaptez,sa fiu mamica de bb mic.Acum cind are 3 ani chiar as dori sa mearga la gradinita,dar familionul(avind in vedere ca sunt in Jp)nu accepta ideea...Oricum mi se pare ideea nu rea defel,sa fie cu semenii lui,sa stie sa cedeze,sa stie sa fie cit de putin acolo sinestatator.Asa ca referitor la subiect,sun pro cresa,gradinita!!!!
ralcat spune:
Io recunosc ca nici prin cap nu mi-a trecut sa ma gandesc macar la cresa. Pentru ca nu cred ca puiul meu ar fi pregatit pentru o despartire de lunga durata nu doar de mine ci si de mediul familiar lui. Si de asemenea nu cred ca o persoana poate fi la fel de atenta, rabdatoare si plina de solicitudine cu mai multi copilasi in acelasi timp. Fizic cred ca e imposibil.
Iar intre 1 si 3 ani cred ca e mai bine pentru el sa fie cu o persoana de care sa fie atasat si care sa-i stea la dispozitie numai lui 100%.
Recunosc ca imi permit aceasta atitudine pentru ca am avut norocul sa gasesc bona pe care mi-o doresc. Daca nu aveam norocul asta nu ma intorceam inca la munca. Si chiar si asa cele 6 ore pe care le petrec la munca sunt de la ora 12 ca dimineata sa fiu doar a lui (parc, joaca, masa).
Pana la gradi mai am, dar probabil ca il voi inscrie dupa 4 ani ca sa mai aman un pic inregimentarea intr-un program in care isi va petrece toata viata.
Raluca, leoaica cu Pui Nazdravan
simali spune:
Pentru ca mereu mi-am dorit un copil, am plecat de la o firma cu fite si super-salariu dar care-mi cerea 10-12 ore de munca pe zi (plus sambetele cand trebuia sa particip la diferite "team buildinguri" cu o gasca de indivizi demnti si ahtiati de succesul personal) si m-am asociat intr-o firma privata. Nu am putut sa lipsesc mult de la birou, asa ca la 4 luni i-am angajat copilului o bona cu program de 2 ore. Asta pana pe la 8 luni cand am trecut-o la 4 ore. Pe la 1 an lucram deja 6 ore, uneori 8. Asa am mers pana la 3 ani. Deci pana la 3 ani Vlad a avut o bona draguta si calma, careia-i placea sa petreaca in parcuri si prin livezi circa 4 ore pe zi indiferent de vreme (numai ploaia-i tinea in casa). In parc erau cam mereu aceeasi gasca, se cunosteau copiii, bonele, mamicile. Tot afara luau si gustarica de la ora 10 (la pachet). Cand ajungeau acasa franti de oboseala mancau, citeau o poveste si apoi copilul dormea pana veneam eu. Vara era ata de bronzat de la statul afara incat la mare era gata pregatit...
Au fost trei ani minunati pentru el si nu-mi pare rau ca am putut sa-i ofer. Cred ca pentru cine are de ales, cresa nu trebuie sa fie o optiune.
alice simon
danamiha spune:
Simali, pentru tot ceea ce ai scris
MIRCLAU spune:
imi pare rau ca trebuie sa intervin dar nu ma pot abtine.va urmaresc de foarte mult timp si vreau sa va spun si eu ce am "patit" cu cresa.
am un baietel de 1an si 3luni si eram nevoita sa il inscriu la cresa pt. ca nu aveam cu cine sa il las.soacra mea este din c-ta,mama este foarte ocupata iar bona gasisem ceva de care chiar nu am fost multumita,ori cerea bani prea multi,ori gasisem una care mai mult nu venea,ba ca e rau,ba ca se duce la mama-sa la tara,etc.in fine l-am inscris la cresa cu sufletul indoit si inima franta gandindu-ma ce va urma.dar...........surpriza dupa chiar prima zi copilul a mancat tot,a dormit si s-a jucat.a doua zi cand l-am dus dupa ce l-am imbracat singur s-a dus in sala la copii si am ramas uimita.acum avem deja 1luna si jumatate si sunt ffffff multumita pot sa spun chiar fericita ca copilul meu si-a gasit linistea pe care mi-o doream pt. el.acum de sarbatori toata cresa este impodobita ca de sarbatoare,mos craciuni peste tot este o atmosfera de vis,urmeaza chiar sa si vina mos craciun(una din fete se va imbraca in craciunita).mentionez ca decoratiunile si ornamentele sunt aduse de parinti fiecare ce a avut.acum copilasul meu face caca la olita vorbeste poate mai bine decat unul de 2ani,aproape maninca singur,stie deja sa imparta jucariile si multe altele de care sunt foarte fericita.nu vreau sa va mai stresez ci vreau sa va spun ca daca vreti sa duceti copilul la cresa nu va ganditi nici o clipa,poate invata multe lucruri pe care acasa cu o femeie fara studii nu le poate invata niciodata.sfatul meu este da-ti copii la cresa!!!!chiar daca la inceput e mai greu pe urma o sa fiti foarte fericite ca copilul vostru a crescut in mijlocul copiilor nu in casa cu o bona care sta si se uita la tv.
nu vreau sa va suparati dar asta este parerea mea si chiar am vrut sa v-o spun
va pupacim
mama de andreas
MIRE
eunice78 spune:
Marturisesc de la inceput ca nu am avut rabdare sa citesc toate paginile, dar vreau sa raspund si eu la acest subiect. Eu cred ca totul depinde de :
NOROCUL parintilor in a gasi o cresa f buna
temperamentul copilului
Eu sunt anti cresa pt ca am fost influentata in acest sens de cumnata mea care este asistenta intr-o cresa de stat si care mi-a povestit urmatoarele:
- copilul care nu mananca singur si suficient de repede o incaseaza
- felurile de mancare sunt amestecate in aceeasi farfurie ( ciorba + felul 2!) ca sa nu se oboseasca doamnele prea mult
- copiii au in patuturi sub cearsafuri pungi de nailon ca sa protejeze salteaua chiar daca asta dauneaza copilului
- dupa ce mananca toti copii sunt stersi la gura cu aceeasi carpa!
- daca face copilul galagie, nu doarme suf de repede este apostrofat cu remarci de genul "hai ca ma chinui destul cu tine si nu mai aduce si ma-ta aia macar un pachet de cafea, te pocnesc de nu dormi"
precizez ca , cumnata mea e noua in cresa, e oripilata de ce a vazut dar ca nu are curajul sa le apostrofeze pe celelalte care sunt in varsta. Iar tonul e dat de directoare. Copii ai caror parinti cadorisesc personalul ( nu multi ca sunt destui parinti cu venituri mai mici) sunt ceva mai bine tratati.
Asa ca eu sunt anti cresa.Plus ca cel mic inca nu vb bine ca sa iti poate spune ce se intampla.
Si ca sa mai spun ceva ca raspuns la o intrebare, nu mai stiu pe unde am citit-o dar era ceva de genul "crezi ca ei mai tin minte de la doi ani" : eu am amintiri de la aceasta varsta.Bunicul meu a murit cand eu aveam 2,5 ani si il tin minte perfect. Mai mult tin minte si ce mobila era in casa si cum era pozitionata. Asa ca nu va subestimati copii.
Iar pe copilul meu eu l-am dat la o gradinita particulara de la doi ani si cinci luni, unde s-a adaptat perfect, nu am avut deloc probleme. Pana la doi ani am stat cu el, iar intre doi ani si doi ani si cinci luni ne-am chinuit cu bunicile si cu o doamna, solutie pe care nu o recomand nimanui deoarece copilul are nevoie de uniformitate in ingrijire, nu sa fie zapacit de cap.
Tot aici am citit ceva de genul " nu te-ai gandit ca copilul tau mic ii deranjeaza pe cei mai mari?"
Raspuns:1. unele gradinite au grupe speciale pt aceasta varsta
2. daca educatoarea a acceptat inseamna ca stie ea ce stie ( in fond ea va tb sa arate rezultatele la sfarsitul anului, la serbare - cel putin daca e o gradi serioasa si nu doar pusa pe obtin de bani)
Minte limpede si decizii potrivite pt copiii vostrii va doresc!
ingridnen spune:
Nu am fost (si nu sant) adepta cresei din mai multe motive:
- insist ca bb sa fie scos la aer curat (adica parc) cateva ore pe zi, indiferent de vreme
- copilul trebuie sa aiba o persoana de referinta, care sa se ocupe numai de el – bineinteles aici conteaza si temperamentul copilului, la Cristi al meu abia facea fata o persoana 
... nu mi-as fi inchipuit ca aceasta persoana ar mai fi putut avea grija si de alt copil, fara ca al meu sa fie neglijat / nesupravegheat
- am fost de-a dreptul maniaca cu curatenia, mancarea etc
- copilul este pregatit pentru intrarea in colectivitate dupa varsta de 3 ani, atunci incepe sa participe interactiv la jocuri cu alti copii.
Si ar mai fi multe de spus... cresele lasa foarte mult de dorit, din toate punctele de vedere.
E drept ca am avut noroc de o bona care s-a inteles foarte bine cu el, ieseau de 2 ori pe zi in parc, se juca cu el, se uitau pe carticele etc. Sant de acord cu simali 
Ingrid si Cristi 3 ani si 9 luni