SE VINDECA OARE BULIMIA???????
Raspunsuri - Pagina 3
carla73 spune:
mirela, sa inteleg ca sotul tau nu stie de prob ta?
cred ca un prim pas ar fi sa ii spui si lui dar asta numai in cazul in care esti sigura ca ai un sot care te sustine in orice!
sigur ca este vindecare 100 la suta ptr problema ta!!! eu cred asta si daca ai crede si tu, ar fi super!!!
eu personal prin rugaciune am realizat enorm de multe lucruri!!!
dar:
nu mi am pierdut niciodata credinta in ciuda faptului ca treceau luni de zile de cand ma rugam ptr o prob insa eu de ani de zile ma rog zilnic si nu numai cand am o prob!!! si ma rog si dimineata si seara....daca vrei ceva cu adevarat, vei putea sa gasesti puterea si vointa sa te rogi zilnic fara exceptie! si eu am un bb de 1 an si stiu ca nu e usor sa fii si mamica si sa te si scoli inaintea familiei tale ca sa te rogi!
iti doresc mult succes, astept o vorba de la tine si sa stii ca ...chiar daca unii zic numai asa eu o zic cu credinta si anume ca: numai Dumnezeu te poate vindeca!!! (m am rugat sa ma las de fumat.....fumam mai mult de 3 pachete pe zi...ce mai si noaptea daca aveam de lucru pe pc si acum...nu mai pot sa suprt nici fumul unui om di fata mea pe strada...dar m am rugat aproape un an de zile...au fost si incercari esuate insa dupa un an de rugaciune am inceput sa urasc fumul de tigara!!!) si de atunci au trecut vreo 7 ani...si niciodata nu mi a mai trecut prin cap sa ma reapuc...caci nu suport fumul de tigara si nu am de gand sa mi imbolnavesc plamanii!)
mirela10 spune:
CARLA
si multumesc de incurajari.asa cum am spus si eu cred in Dumnezeu,dar in ultimul timp m-am delasat tare pe plan spiritual,parca nu mai am fortza sa ma rog.acum trec si printr-o perioada tare aiurea,sunt in concediu medical pt ca astept de 6 luni sa ma operez de ceva minor,insa care pe mine ma deranjeaza destul de mult...dar cum sistemul sanitar de aici este varza eu ma deprim pe zi ce trece.
am avut si baietzelul bolnav vreo 2 luni si nu l-am ptut duce la cresa cum vroiam ca sa plece si mama acasa,ca si acolo sunt destule probleme.de la munca ma suna sa vada daca intr-adevar am nevoie de concediu medical sau doar ma prefac.si cred ca se aduna frustrare dupa frustrare si eu nu prea stiu sa scap de ele.
sotzul meu stie ,desi acum e convins ca sunt bine,dar nu putem discuta pe tema asta pt ca el e convins ca e o prostie.asa ca mai bine nu vb despre asta...
chiar ieri am vazut la tv cum vorbea o mama despre fiica ei care a murit de anorexie...
http://photos.yahoo.com/iuli_n90210
http://www.dropshots.com/mirela10
http://www.dropshots.com/MIRELA1
mirelutza si dani(21.12.2005)
giulia71 spune:
Hei Mirela10 n-o lua asa, nu te mai gandi la prostii!
In primul rand eu zic ca ai facut primul pas, care e cel mai important si anume ai constientizat ca ai o problema!
Acum, trebuie sa cauti ajutor, nu stiu in ce masura o sa ti-l putem da noi,ma refer la ajor profesionist, dar de sustinere morala nu o sa duci lipsa!
Exact cum au spus fetele, eu zic ca trebuie sa cauti bine in sufletul tau ce anume te nemultumeste, le pui pe hartie si incerci sa le rezolvi!
Dupa cum tu ai spus s-au cam adunat multe in ultima vreme si probabil de aici a reaparut problema ta mai veche care a ramas nerezolvata!
In privinta sotului, discuta cu el spune-i ca asta e o problema si nicidecum o prostie (eventula cauta materiale pe net) si trezeste-l un pic la realitate.
Cel mai bine aceste probleme se rezolva cu suport din partea familiei.
Te pup si ai grija de tine!
mami de Calin rasfatzat:)
MissParker spune:
Incearca sa faci rost de una din urmatoarele carti:
www.amazon.de/Learning-Be-Me-Twenty-Three-Year-Bulimia/dp/0595369146/sr=1-5/qid=1172163899/ref=sr_1_5/303-4652648-3456208?ie=UTF8&s=books-intl-de" target="_blank">http://www.amazon.de/Learning-Be-Me-Twenty-Three-Year-Bulimia/dp/0595369146/sr=1-5/qid=1172163899/ref=sr_1_5/303-4652648-3456208?ie=UTF8&s=books-intl-de
www.amazon.co.uk/Art-Starvation-Adolescence-Observed/dp/0860681696/sr=8-1/qid=1172164155/ref=sr_1_1/202-5057807-9154266?ie=UTF8&s=books" target="_blank">http://www.amazon.co.uk/Art-Starvation-Adolescence-Observed/dp/0860681696/sr=8-1/qid=1172164155/ref=sr_1_1/202-5057807-9154266?ie=UTF8&s=books
Uite un citat dintr-una din cartile mentionate mai sus:
"Anorexia/bulimia nu reprezinta vreun regim extrem pierdut de sub control si nu este nici vreun semn de autodistrugere sau o opozitie inconstienta la sexualitate. Aici e vorba, ca in cazul majoritatii sindromurilor psihonevrotice, de o strategie pozitiva prin care se incearca obtinerea autonomiei si rezolvarea conflictelor care altfel ar fi de nesuportat in viata persoanei anorexice/bulimice."
Atat anorexia cat si bulimia sunt un simptom. Cauzele profunde sunt din cate am citit eu de natura psihologica: dorinta de a-ti controla viata atunci cand simti ca-ti fuge pamantul de sub picioare, lupta pentru definirea propriei identitati. Sunt constrangeri care vin din subconstient.
Vestea buna este: se vindeca. Dar ai avea nevoie de o terapie si nu doar de schimbari constiente in comportamentul alimentar, caci pe alea presupun ca le-ai facut si nu au dat rezultate pe termen lung.
Felicia
http://community.webshots.com/user/Miss_Parker_1911
************************************************
Pentru a-ti cuceri libertatea nu trebuie sa ajungi in America, e suficient sa pleci din Spania.
mirela10 spune:
MISS PARKER,destul de interesant ce spune in cartea aceea,mi-ar place sa pot face rost de ea,dar vad ca este in engleza
GIULIA
eu...cred ca niciodata nu am stat sa analizez profund de ce am ajuns sa fac asta.cred ca nici nu vreau sa rascolesc in trecut,e prea dureros pt mine si totusi poate ar trebui.poate as descoperi multe raspunsuri si poate as intelege unde si cand am inceput sa gresesc.e foarte usor sa dau vina pe parintii mei,pe situatia insuportabila de acasa.nimeni nu stia prin ce treceam,cui incercam sa-i spun se uita la mine ciudat de parca inventam totul.asa s-a intamplat si cand am incercat sa caut ajutor pt boala mea...
dar cred ca in asta a contribuit mult si proasta imagine despre mine,lipsa autoestimei si faptul ca am inceput sa ma vad grasa in momentul cand venea cate o matusica binevoitoare si-mi spunea ca am inceput sa am falcutze.pe de alta parte cred ca vroiam sa atrag si atentzia parintilor mei asupra mea.iar in momentele de panica din fiecare zi,mancatul ma ajuta sa ma simt ceva mai bine...
http://photos.yahoo.com/iuli_n90210
http://www.dropshots.com/mirela10
http://www.dropshots.com/MIRELA1
mirelutza si dani(21.12.2005)
Principesa spune:
Mirela, iti pot raspunde mai pe larg la inceputul saptamanii viitoare. Spune-mi daca vrei pe PM sau pe forum
Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita
mihaela_80 spune:
mirela,
eu am reusit sa ma vindec de niste crize de bulimie care au debutat brusc, dupa ce mi s-a intamplat ceva greu de depasit, si au durat patru luni. multe din sfaturile pe care le-ai primit deja mi se par pertinente. uite ce vreau sa adaug:
-majoritatea obiceiurilor proaste sunt greu de eliminat pentru ca au sapat niste santulete in creier, s-au format conexiuni neuronale puternice si de aceea numai vointa nu e suficienta
- e nevoie de 21 de zile, am citit, pentru ca aceste conexiuni sa-si piarda din intensitate, dupa 21 de zile de abstinenta incepe deci sa se diminueze si nevoia de a manca si de a-ti povoca voma
- e gresit sa iti propui ca de maine sa nu mai faci asta, nu vei obtine rezulatae, ci ti se va adanci sentimentul de vinovatie. incearca insa sa-ti propui o reducere a fecventei, in timp, usor-usor. faci asta in fiecare zi? incearca sa reduci la 6 dati pe saptamana pt primele doua saptamani. pt fiecare victorie rasplateste-te, felicita-te, iubeste-te.
- nu astepta spijinul nimanui din jur, trebuie sa-ti rezolvi singua problema, ma refer aici la sot. eu ced ca prin atitudinea lui mai relaxata, prin faptul ca te considera o persoana normala si nu una cu o problema grava iti face un bine, te va ajuta sa te consideri si tu la fel, nu va tebui sa-ti speli imaginea in ochii lui.
Dupa doua luni de redus frecventa atacurilor bulimice eu am tinut post negru pt 5 zile, dupa care am reinceput sa mananc treptat, orez, paine prajita, etc. Asta m-a ajutat f mult, organismul si-a dat un refresh :) In cazul tau, insa, cu un copil de ingrijit mi se pare imposibil si nu iti recomand sa incerci, pt ca pot aparea stari de lesin, etc.
- incearca sa iei decizii sanatoase in magazin, cand cumperi mancare, si nu acasa, in fata frigiderului. nici n-ar trebui sa ai pizza si inghetata in casa, ca sa nu te tenteze. iar cartofi fierti cu branza simpla de vaci nu cred ca iti vine sa mananci in cantitati industriale :) e util sa te duci la magazin cu stomacul plin si cu lista de cumparaturi de la care sa nu te abati
daca imi mai aduc aminte de ceva, iti mai scriu
iti doresc mult succes
mirela10 spune:
MIHAELA multumesc,orice sfat e bine venit.deja credeam ca nimeni nu a mai suferit de problema asta
acum fac asta cam zilnic,seara de obicei.am inceput din nou de vreo 2 sapt.pt ca am avut o perioada in care credeam ca sunt bine si mancam normal
http://photos.yahoo.com/iuli_n90210
http://www.dropshots.com/mirela10
http://www.dropshots.com/MIRELA1
mirelutza si dani(21.12.2005)
giulia71 spune:
mihaela_80
!
quote:
Originally posted by mihaela_80
mirela,
eu am reusit sa ma vindec de niste crize de bulimie care au debutat brusc, dupa ce mi s-a intamplat ceva greu de depasit, si au durat patru luni. multe din sfaturile pe care le-ai primit deja mi se par pertinente. uite ce vreau sa adaug:
-majoritatea obiceiurilor proaste sunt greu de eliminat pentru ca au sapat niste santulete in creier, s-au format conexiuni neuronale puternice si de aceea numai vointa nu e suficienta
- e nevoie de 21 de zile, am citit, pentru ca aceste conexiuni sa-si piarda din intensitate, dupa 21 de zile de abstinenta incepe deci sa se diminueze si nevoia de a manca si de a-ti povoca voma
- e gresit sa iti propui ca de maine sa nu mai faci asta, nu vei obtine rezulatae, ci ti se va adanci sentimentul de vinovatie. incearca insa sa-ti propui o reducere a fecventei, in timp, usor-usor. faci asta in fiecare zi? incearca sa reduci la 6 dati pe saptamana pt primele doua saptamani. pt fiecare victorie rasplateste-te, felicita-te, iubeste-te.
- nu astepta spijinul nimanui din jur, trebuie sa-ti rezolvi singua problema, ma refer aici la sot. eu ced ca prin atitudinea lui mai relaxata, prin faptul ca te considera o persoana normala si nu una cu o problema grava iti face un bine, te va ajuta sa te consideri si tu la fel, nu va tebui sa-ti speli imaginea in ochii lui.
Dupa doua luni de redus frecventa atacurilor bulimice eu am tinut post negru pt 5 zile, dupa care am reinceput sa mananc treptat, orez, paine prajita, etc. Asta m-a ajutat f mult, organismul si-a dat un refresh :) In cazul tau, insa, cu un copil de ingrijit mi se pare imposibil si nu iti recomand sa incerci, pt ca pot aparea stari de lesin, etc.
- incearca sa iei decizii sanatoase in magazin, cand cumperi mancare, si nu acasa, in fata frigiderului. nici n-ar trebui sa ai pizza si inghetata in casa, ca sa nu te tenteze. iar cartofi fierti cu branza simpla de vaci nu cred ca iti vine sa mananci in cantitati industriale :) e util sa te duci la magazin cu stomacul plin si cu lista de cumparaturi de la care sa nu te abati
daca imi mai aduc aminte de ceva, iti mai scriu
iti doresc mult succes
mami de Calin rasfatzat:)