avortul provocat si responsabilitatea

columbiana spune:

sa continuam ,

din punctul meu de vedere nu-i nici o diferenta de open mind intre cele doua tabere radicale ce dezbat: femeile ce sustin avortul ca crima si arderea in iad pe de o parte, infierind dreptul femeii la decizie si cele care condamna toti fetusii cu handicap prezumtiv la moarte. mi se par la fel de intolerante si extreme, de unde paginile intregi si topicele interminabile.

http://www.floriinro.ro/

mamacangur spune:

Citind cele scrise imi dau seama ca nu exista alta varianta decat sa apartii unei singure tabere.Pur si simplu nu are cum sa fie altcumva pt. ca este o problema de viata si de moarte care nu permite decat alb sau negru.Griul e exclus.
Avortul se cheama ucidere, oricum preferam sa o numim in termeni medicali si nu conteaza la ce varsta s-a petrecut!
Cat despre "arderea in iad" nu noi o hotaram pe DC si nici nu se poate spune ca e singura varianta... Sunt de luat in calcul si regretele ulterioare. DAR de ce sa se ajunga la regrete? Asta nu inteleg!!!
Si da din pacate exista medici(in devenire sau nu ) care sunt dispusi sa faca asa ceva din diverse motive, unul fiind cel financiar deloc de neglijat. Nu acuz pe nimeni daca asta gandesti Xio, dar nici nu pot pretinde ca lucrurile astea nu au importanta. Suntem un popor de criminali(a se vedea statisticile cu avorturile post revolutie)si suntem cu totii de vina pt. asta.
O ultima tema de gandire: Ce medic e acela care curma viata,cand el a jurat sa o apere si sa lucreze pt. ea ???

Porumbita din clasa muncitoare faci si tu parte si am impresia ca iti e draga viata! Viata pe care n-ai fi avut-o daca parintii tai decideau ,ca niste oameni liberi(chiar si in comunism se practicau avorturile!), altceva.
Dar pt. linistea ta exista si alte posibilitati in afara "minunatelor" metode contraceptive. Trebuie doar sa vrei...


http://www.sign2signal.com/sign2signal/index.php?ln=en&show=petitie&id=311 Haideti sa facem ceva pt. COPIII ABANDONATI!!! Validarea semnaturii in email e ESENTIALA! Multumim:)

mamica fericita!

MissParker spune:

Oamenii se schimba.

Eu am facut avort pentru ca nu avusesem cu ce sa ma protejez si pentru ca nu-mi doream cu nici un chip copii, intr-unul din cazuri fusesem violata si asta a accentuat sentimentul de pedeapsa. Deci am actionat exclusiv din motive legate de mine. Cred dealtfel ca toti oamenii (indiferent cum se pacalesc ei) actioneaza exclusiv din motive legate de ei insisi. Uneori e de condamnat, dar nu intotdeauna. Fiecare are slabiciunile si suferintele lui, fiecare incearca in fond sa-si gaseasca fericirea (chiar daca unii sunt pe drumul gresit).

Acum imi pare rau ca viata mea a decurs pana in acel moment (la prima sarcina, cand aveam 20 de ani) in asa fel incat nu am putut nici macar sa iau in considerare posibilitatea sa dau nastere acelui sufletel care isi cerea dreptul la viata prin mine. Pana anul trecut nu simteam nici un regret si nici o vinovatie, de fapt nu simteam nimic referitor la acele momente din viata mea...

Mi se rupe sufletul acum. Am facut sedinte speciale de terapie pentru asta, am plans mult, mi-am cerut iertare de la acel sufletel nevinovat care ar fi vrut sa vina in viata mea si i-am spus ca, daca situatia ar fi fost altfel, l-as fi primit si sunt sigura ca l-as fi iubit. Dar nu s-a putut. Simt acum durerea de care atunci am fugit. Realizez acum ce trauma enorma reprezinta o asemenea decizie, indiferent din ce motive e luata.

Realizez acum ce miracol se petrece cand o femeie ramane gravida, desi pare ceva banal si obisnuit. Daca as fi stiut toate astea la 20 de ani, daca as fi avut maturitatea sa inteleg ca nu ar fi fost necesar ca eu sa repet greselile mamei mele, daca as fi avut puterea si taria sa cred in mine, daca... daca...

Daca Dumnezeu exista, imi va mai da o sansa.

Felicia

Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!

XIO spune:

Mama Cangur , eu personal nu as fi in stare sa aduc pe lume un copil despre care stiu ca va avea o viata chinuita , ca probabil va muri mult prea devreme , sau ca dupa moartea mea ar putea ajunge pe strazi batut , batjocorit.
Pt. mine calitatea vietii conteaza mult mai mult si nu as obliga pe cineva sa duca o viata trista doar ca sa-mi fie mie iertat un pacat.

Ca medic faci orice este legal. Avortul este legal pt. ca tine de femeia respectiva daca doreste sau nu sa aibe un copil , este alegerea ei si corpul ei .
Doctorul nu este acolo ca sa-ti faca morala , sa te judece sau mai stiu eu ce .
Eu privesc cu aceeasi ochi o pacienta care spune ca nu a facut niciun avort , respectiv una care spune ca a facut.
daca vroiam sa judec lumea dadeam la Drept.

Nu condamn femeile care fac avorturi , nu le consider pacatoase , samd , daca aleg ginecologia momentan spun ca nu as practica intreruperi de sarcini pt. ca nu mi-ar placea mie , dar in nici un caz nu ma uit cu alti ochi la cineva care face , indiferent ca e in postura doctorului sau a pacientei.
Si o mare parte din aceste pareri vin din ce am studiat eu la facultate , la embriologie , genetica , samd.

http://www.hi5.com/friend/photos/displayMyPhoto.do?albumId=100560422

Porumbita spune:

mamacangur hai sa o lasam balta... fiecare cu parerea lui... eu sunt tare fericita ca mama nu a turnat copii pe banda rulanta...

a face copii poate aproape orice femei... a creste acel copil bine ... numarul se restrange semnificativ...

mamacangur spune:

Felicia, Dumnezeu exista ! Si asta o spune pana si o sceptica cum sunt eu. Daca te-a ajutat pana aici nu te va lasa nici de aici incolo.
Si intr-adevar e o minune sa fii gravida si iti doresc din toata inima sa traiesti aceasta minune.

Xio Dumnezeu uraste pacatul dar iubeste pe pacatos. Asa ar trebui sa facem si noi, nu?
Femeia poate alege sa faca avort, dar un medic care crede in Dumnezeu nu poate sa rupa/ aspire/taie/injecteze etc. mainile, picioarele, capul, inima unui copil pt. care in alta situatie ar face poate orice sa il salveze.Tot copil e si tot fiinta umana cu suflet insetat de dragoste si cu incredere in mama in pantecele careia creste. Eu asa gandesc si simt fara studii complexe si evident valoroase, de medicina. Dar nu sunt nici dezinformata pt. ca ma pasioneaza tot ce tine de femeie, familie, copii si am citit f. mult si continui sa citesc.Nu-mi ajunge timpul sa citesc cat as vrea, dar cred cu tarie ca avortul, indiferent de motive e o crima.Iar responsabila de ea nu e numai femeia, ci repet ,cu durere, noi toti.

eu personal nu as fi in stare sa aduc pe lume un copil despre care stiu ca va avea o viata chinuita , ca probabil va muri mult prea devreme , sau ca dupa moartea mea ar putea ajunge pe strazi batut , batjocorit.
Pt. mine calitatea vietii conteaza mult mai mult si nu as obliga pe cineva sa duca o viata trista doar ca sa-mi fie mie iertat un pacat. o mica remarca:inteleg perfect gandurile tale, dar...cum ai siguranta ca lucrurile vor sta asa, in condiotiile in care nu stim ce se intampla pana maine?!
Iarta-mi optimismul, daca optimism se cheama, ca inconstienta nu e sigur.

http://www.sign2signal.com/sign2signal/index.php?ln=en&show=petitie&id=311 Haideti sa facem ceva pt. COPIII ABANDONATI!!! Validarea semnaturii in email e ESENTIALA! Multumim:)

mamica fericita!

cami30 spune:

miss parker... daca ai avea 20 de ani si mintea de acum si situatia de acum si dorinta de acum poate ca ai pastra copilul
Dar la 19-20 de ani cand se intampla, te gandesti doar la tine, la parinti si la frica ce o simti, la golul si lipsa de sprijin din jurul tau. Situatia o simti ca pe o catastrofa si nu ca pe o binecuvantare.
Am facut de asemenea un avort intr-o situatie similara cu a ta. 19 ani, ciudat ca se intampla ca in legile lui murphy si se rupe prezervativul chiar cand nu trebuie. Imi asum responsabilitatea actului si nu regret poate din egoism, dar calitatea vietii mele este mult mai importanta decat viata pur si simplu. Ce s-ar fi intamplat cu mine mama singura la 19 ani, intr-o familie extrem de modesta cu doar un singur parinte alaturi ( asta daca mama mi-ar fi fost alaturi ceea ce, ar fi fost imposibil la acel moment).
Totusi pentru cine iubeste copiii exista si varianta adoptiei si abia aici o femeie demonstreaza cu adevarat o mare iubire.
Trauma nu o intelege nimeni decat poate tu sau poate eu. Eu am fost puternica si mi-am zis ca n-o sa las nimic pe lumea asta sa-mi doboare relatia cu sotul meu.
Iti doresc intelegere si putere. Eu nu cred in Dumnezeu dar cred in puterea fiecaruia de renaste. Poti s=o faci. Important este sa vrei.

cami

XIO spune:

La copiii cu Down de exemplu pe langa cariotipare se pot vedea f. clar la ecografie modificarile fizice, la fel si in alte boli.


http://www.hi5.com/friend/photos/displayMyPhoto.do?albumId=100560422

Witchie spune:

Am sa inchid acest subiect, in primul rand pentru ca este scos din arhiva din nu stiu ce motiv, in al doilea rand pentru ca nu vreau sa mai rascolim rani si in al treilea rand pentru ca discutia despre avort, de orice natura ar fi el, pe acest site, este sterila. Nimeni nu e dispus sa-si schimbe propria opinie, ci de fiecare data ne impartim in doua tabere si dam cu pietre si cu ce ne mai cade la indemana. Daca veti considera necesara aceasta dezbatere, va rog sa redeschideti subiectul peste un timp. Eu personal inca nu mi-am revenit dupa celalalt subiect proaspat inchis si consider ca acesta face la fel de mult rau. Va multumesc pentru intelegere.