cum ii spui ca nu l-ai nascut tu?
Raspunsuri - Pagina 8
ilenutza spune:
In cartea "Cand apare copilul" psihanalista Francois Dolto dedica multe pasaje acestei 'probleme'.Cand sa spunem, cum sa spunem, etc.
Cartea se gaseste in format electronic pentru cine e interesat o sa dau amanunte.
In concret, ea sustine ca nu trebuie sa ascundem niciodata acest lucru copiilor.Citez:
" Cred ca este f. imp ca mama sa spuna uneori tare, ca si cand ar vorbi singura sau in discutiile cu prietenii ei:' Ce fericire pt noi sa avem aceasta fetita, noi, care nu puteam sa avem copii' sau " eu care nu puteam sa duc o sarcina'.Fetita va auzi cu sigurantza.Si cand va spune ca orice copil: Unde eram eu inainte de a ma naste?, va fi f. simplu sa i se spuna:"Dar stii f. bine.Ti-am spus intotdeauna ca tu nu ai stat in burtica mea.Ai avut o mama care te-a conceput cu un domn pe care il iubea, apoi ai crescut in burta ei si ea te-a adus pe lume.Este mama ta adevarata.te-a facut frumoasa dar nu a putut sa te creasca.Si de aceea a cautat un tatic si o mamica si ne-a ales pe noi'.sau 'Noi cautam un copilas pe care nu il puteau creste tatal si mama lui cei adevarati."
De asemenea sustine spunerea adevarului treptat in fct. de varsta copilului.La 3 ani pune o intrebare , ii raspunzi.Peste o vreme pune o alta intrebare, cere alte detalii, ii raspunzi si la acestea, etc.
Sper sa va fie de folos.In carte sunt multe alte exemple si situatii.
Eu nu sunt in aceasta situatie de aceea nu imi permit sa dau sfaturi!Mie imi place f. mult aceasta carte si am recitit-o de multe ori pana acum.
Ile 
32 si Victor 
( 22 dec 2005)
AMR 08 sapt. 
www.onetruemedia.com/shared?p=298317a6ed3728312027b9&skin_id=0&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Paste 2007
ilenutza spune:
Tot io
Inca un pasaj superb:
"Vroiam sa adoptam o fetita, ni s-a spus ca erai fara parinti asa ca am mers sa te luam."Va intreba:"Dar unde?"Si atunci i se va spune in cutare loc, in cutare oras.Va pune aceasta intrebare de multe ori in viata ei.Si de fiecare data acest adevar va fi spus progresiv, folosind cuv. din ce in ce mai clare pentru copil;i se va spune intotdeauna ca "mama ei adevarata" a iubit-o mult. Intotdeauna trebuie spus acest lucru unui copil."Si atunci eu nu sunt ca ceilalti? va intreba probabil copilul?."Esti ca si noi.Noi suntem parintii tai adoptivi iar tu esti copilul nostru adoptiv.Asta inseamna ca te-am ales."
Ile 32 si Victor ( 22 dec 2005)
AMR 08 sapt.
www.onetruemedia.com/shared?p=298317a6ed3728312027b9&skin_id=0&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Paste 2007
ilenutza spune:
quote:
Originally posted by vandana
Ce credeti acum imi spune sa mergem la spital si sa mai luam un copil ca sa aiba si ea un frate?
dana vlasceanu
Ile
32 si Victor ( 22 dec 2005) AMR 08 sapt.
www.onetruemedia.com/shared?p=298317a6ed3728312027b9&skin_id=0&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Paste 2007
vandana spune:
Eu cred ca nu exista nimic pe acest pamant coparabil cu a avea si creste un pui de om.Ma simt tare fericita si implinita de cand a aparut ii viata noastra si sincer va spun ca daca nu aveam cancer as mai fi luat un copil.Este un greu FRUMOS.
Rozi spune:
Am inceput si noi... 
ushurel, ushurel, ashe...
I-am povestit de nunta, mireasa, mire; i-am promis sa-i arat pozele in care "mami era mireasa si tati mire".
Intr-o buna seara, il aud ca ma intreaba: "dar eu unde eram?" (cand ne casatoream noi) Dupa un moment de uimire, i-am spus: erai un samburel mic, mic, mic, in burta unei tanti (nu-mi vine sa-i zic "doamna" 
) Acolo ai crescut si, cand te-ai facut bebelus, nenea doctorul a taiat-o pe tati pe burta si te-a scos de acolo. Apoi au venit mami si tati si te-au luat acasa (faptul ca a stat in spital si apoi la maternala sunt detalii acum).
Ce sa va spun? El care, de obicei, nu are rabdare sa te asculte pana la capat si pune o mie de intrebari, acum aveam senzatia ca nici nu respira! Se uita la mine cu ochii mari, fara sa sufle .
A doua zi, dimineata, Mihai (care nu stia de discutia mea cu Victor) se trezeste ca pustiul ii spune: "eu eram un s..b.., s.." nu mai nimerea cuvantul "samburel"
A, si intr-o zi, nu stiu cum vine vorba despre "parinti" si-l intreb: "tu stii care sunt parintii tai?". Impunge cu degetul spre noi si zice: "DA! Mami si tati!" Au trecut aproape 3 ani de cand il avem langa noi si totusi m-au trecut niste fiori la faza asta
Elise spune:
quote:
Ti-am spus intotdeauna ca tu nu ai stat in burtica mea.Ai avut o mama care te-a conceput cu un domn pe care il iubea, apoi ai crescut in burta ei si ea te-a adus pe lume.Este mama ta adevarata.te-a facut frumoasa dar nu a putut sa te creasca.Si de aceea a cautat un tatic si o mamica si ne-a ales pe noi'.sau 'Noi cautam un copilas pe care nu il puteau creste tatal si mama lui cei adevarati."
"Mama adevarata" suna ca si cum cea adoptiva ar fi "mama falsa"... copilul nu cre' ca percepe prea multe nuante, si daca eu ii spun ca aceea era "cea adevarata" s-ar putea sa fie cam debusolat.
Mai curind i-as spune altfel povestea...
Elise & BBLisa
ioanaalice spune:
quote:
"Este mama ta adevarata"
Sunt de acord cu tine, Elise. Mama adevarata e cea care il creste, nu cea care i-a furnizat genele. Da, o sa-i spun piticului meu ca a fost conceput din iubire, ca daca nu era iubire el nu ar fi existat.
...Toti psihiatrii si psihologii si psihanalistii sustin ideea asta: copilul trebuie sa se simta acceptat si iubit de toate persoanele semnificative din viata lui (inclusiv de genitori) ca sa se accepte si sa se iubeasca pe el insusi. Indiferent daca este sau nu dat spre adoptie. E o chestie valabila pentru orice copil. Asta e un aspect unde toti suntem egali
.P.S. Daca tot ajunseram la carti care ne ajuta, dau si eu un titlu: "Intre parinte si copil" de dr. Haim G. Ginott (in Humanitas-Practic). Nu e psihanalist (Ca Francoise Dolto - deci priveste lucrurile un pic altfel) dar da multe sfaturi de bun simt.
ioana, mamica de boboc
Elise spune:
desigur - nu stiu exact cum o sa formulez povestea, dar va fi precis o poveste frumoasa si neaparat numai cu zine bune si o fetitza mica cit un ghemotoc.
Elise & BBLisa
Mmmaria spune:
Apropo de poveste cu fetitza mica "cat un ghemotoc"... am luat zilele trecute de la un chiosc de presa un DVD cu povestea "Degetica", ma gandeam ca poate-i trezesc interesul Alexandrei pentru povesti/desene animate...Nu i l-am trezit insa in poveste se spune la un moment dat ca "mama adoptiva" era foarte fericita ca o avea pe Degetica...
Copiii ar intelege mult mai bine o explicatie de genul asta (fie chiar si incluzand aparitia unui copil dintr-o floare) decat o explicatie care noua ni se pare clara insa pe el l-ar baga in ceatza total...
asi spune:
Eu i-am spus lui Razvan "povestea lui".I-a placut si a tinut-o minte.De ceva vreme ne-am hotarat ca vrem si bebe2.L-am intrebat si pe el daca vrea un fratior si a zis ca da.Intr-o zi mi-a zis ca el cu mine si cu Filip , fratiorul lui, mergem cu masina si el conduce si are mare grija de noi.Tati l-a intrebat ca unde e Filp acum.Foarte senin a raspuns ca e la Doamne Doamne si ca atunci cand e gata casa (suntem in constructie si planul e sa vina copilul dupa ce terminam casa)ne spune El unde sa mergem dupa Filip sa-l aducem acasa.
Am ramas foarte surprinsi ca totusi a inteles povestea lui.
Mami de Razvan(07 martie 2004)
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.