Pustiul meu nu vrea la gradinita
Raspunsuri - Pagina 2
Saso spune:
ang_rad
CITIND CE SCRII TU MA VAD PE MINE!
si noi muncim din greu cu acomodatul la gradi.
am incercat sa-i explic ca e deja mare! si asta e primul ei serviciu!
dar ..acasa e totul ok.. apoi am incercat cu ladele!
" am auzit ca azi ai plins mai putin decit ieri! bravo! tu sti ca eu te iubesc si o sa vin dupa tine! si daca maine plingi si mai putin,poate primesti o ciocolata!!
a mers tactica! am incercat cu... daca nu plingi azi si maine o ciocolata!.. si ..nu stiu daca e bine dar nu mai plinge!
se bucura cind ma vede si-mi spune: mi-a venit sa pling dar m-am linistit.. am stiut ca nu mai e mult si vi dupa mine si-mi dai ciocolata!
E BINE???
monjum06 spune:
si la noi au fost mari probleme cu gradinita.
dupa prima saptamana, ok, a doua a fost un cosmar, cu plansete si tipete neintrerupte, incat ma gandeam sa nu o mai duc.
dupa minivacanta de saptamana trecuta si prelucrat, luni iar am plecat cu plansete si jale. am lasat-o plangand la gradi si am plecat la servici. la 1 eram prompta sa o iau sa nu planga ca saptamana trecuta neintrerupt si surpriza dansa era in pat aproape adormita. m-a auzit s-a trezit si a trebuit sa o iau. am luat-o la servici cu mine. a fost "rupta" in ziua respectiva. ieri am lasat-o sa doarma acolo si a fost chiar f. bine, si azi la fel. dimineata nu ma lasa sa ma dau jos din pat. o imbrac plangand si imi spune ca nu doarme acolo. imi spune ca merge cu mine la servici sa deseneze. mi se rupe sufletul. dar macar acum se linisteste dupa ce plec.
Lemoni spune:
Bine ai venit in clubul nostru .Imi amintesc cum il duceam pe baiatul meu la gradinitza pe la 2 ani si jumatate si sufletul mi se rupea in fiecare dimineatza si el nu statea 2 ore ci 9 ore, deci noi nu prea am avut de ales ,tu esti una din norocoase care are cine sa-ti vada de copil trebuie sa te gandesti si ce este important pt el ,e mic inca si vrea sa fie cu mami si eu as gandi la fel in locul lui,iar daca nu e necesar sa mearga eu ti-as recomanda sa nu il duci macar un timp pt ca de acolo vine bolnav ,mai ales acum iarna .
O sa aiba destul timp sa se joace cu alti copii asa ca ar fi mai bine sa numai insisti pt moment.
ps te admir pt curajul de a face al doilea bb la asa diferenta de varsa cum de ai mai avut curajul sa o iei de la capat?
oanademunck spune:
Buna,
mi-au atras atentia niste lucuri din ceea ce ai scris tu:
Spui:
-El este un copil foarte sensibil si exagerat de atasat de mine
-nu suporta sa-mi faca cineva masaj daca ma doare spatele , nu vrea sa stea cu absolut nimeni altcineva dupa ce ajung de la servici,plange frecvent dupa mine cat timp sunt la servici.Sotul meu imi reproseaza ca i-am acordat prea multa atentie chiar de cand l-am nascut.
Trebuie sa stii sa tai acest 'cordon ombilical' nevazut care exista intre tine si copilul tau. Pentru ca baietelul tau sa se dezvolte ca persoana are nevoie sa descopere singur ce este in jurul lui. Tu de fapt nu il ajuti pe el neglijindu-te pe tine(pt ca de fapt il inveti si pe el sa faca asta)-spui 'eu las la o parte nevoile mele personale, nu am mai citit o carte de nu stiu cand...'Ei, stii ceva scoate cartile din biblioteca si citeste, uite-te la filme, fa-ti timp de tine si asa isi va face si el timp de el si va fi un baietel fooarte fericit, ai sa vezi. Si inca ceva in toata ecuatia asta, nu uita baietelul tau are nevoie sa se identifice de fapt cu tata(modelul patern) pe care sa il urmeze!!!
bafta
poze aici
'Limitat in natura sa, infinit in dorintele sale,
omul este un zeu cazut
Ce-si aminteste de ceruri!'
Cristina_C spune:
quote:
Originally posted by Saso
ang_rad
CITIND CE SCRII TU MA VAD PE MINE!
si noi muncim din greu cu acomodatul la gradi.
am incercat sa-i explic ca e deja mare! si asta e primul ei serviciu!
dar ..acasa e totul ok.. apoi am incercat cu ladele!
" am auzit ca azi ai plins mai putin decit ieri! bravo! tu sti ca eu te iubesc si o sa vin dupa tine! si daca maine plingi si mai putin,poate primesti o ciocolata!!
a mers tactica! am incercat cu... daca nu plingi azi si maine o ciocolata!.. si ..nu stiu daca e bine dar nu mai plinge!
se bucura cind ma vede si-mi spune: mi-a venit sa pling dar m-am linistit.. am stiut ca nu mai e mult si vi dupa mine si-mi dai ciocolata!
E BINE???
Stiu si eu? Numai sa nu-i creasca, in timp, pretentiile si sa-ti ceara sa mergeti de la gradinita direct la magazin ca sa-si aleaga una, alta...
Cristina,
mama lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Bobita, zis si Robert, 14 decembrie 2002
Cresc...
mina spune:
Hmmm,in cazul meu e cam atipica treaba pt ca, inainte de mersul la gradi, nu ai fi zic ca Matei e dependent de mine sau de tati.
Insa de cand il ducem la gradi tot timpul cat sta acolo (3-4 ore) ma striga pe mine si sta permanent agatat de dna educatoare. Nu cumva sa ii dea dna atentie si altui copil ca se lasa cu scandal. Iar minunatul meu cupil refuza total contactul cu ceilalti copii. Cat are un adult care sa ii dea numai lui atentie e ok. Cand trebuie sa imparta aceasta atentie devine problematic. Sincer nu prea stiu ce sa mai fac, ma incurca si faptul ca nu l-am crescut dependent de mine, i-am asigurat permanent contactul cu alti copii si iesiri la joaca, in colectivitate. Am incercat sa fiu mai curand mama-soldatzoi decat mama-plasture...
Singura explicatie ar fi ca, din februarie si pana acum, a stat in timpul zilei numai cu bunica...asa s-ar explica nevoia de a avea "adultul personal".
Asta ca sa ilustrez ideea ca fiecare copil are ciudateniile lui si ca sunt atat de imprevizibili la varsta asta....
Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
http://community.webshots.com/user/vizigotu
http://community.webshots.com/user/vizigotubaiatmare
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
ang_rad spune:
Buna fetelor !
In zilele imediat urmatoare dupa ce am cerut ajutorul pe forum am primit foarte putine raspunsuri asa ca nu m-am mai logat consolandu-ma cu ideea ca asta e ! Astazi insa am incercat din nou si am fost placut surprinsa de cate raspunsuri am primit. Va multumesc tuturor pentru ajutor,stiu ca el vine din inima; te simti mai bine cand stii ca cineva este solidar cu tine.Am luat decizia sa-i mai dau timp lui Ionut, sa-l mai las o vreme sa nu mai mearga la gradi( oricum a mers de vreo zece ori cu doica numai pana la poarta gradinitei si de acolo incepea "spectacolul").Cand vom reincepe "ofensiva" vreau sa-l trimit cu sotul meu(daca voi merge eu, sigur nu va vrea sa stea din moment ce el nu suporta ideea de se desparti de mine de loc dupa ce ajung de la servici si in perioada in care eu sunt la servici intreaba frecvent de mine)).
In ceea ce priveste "taiatul cordonului ombilical", fetelor ,este usor de zis dar, pentru mine imposibil de facut.Ionut este la varsta cand are nevoiede indrumare, raspuns la intrebari, atentie....de fapt un copil are nevoie tot timpul de acestea , dar cu atat mai mult cat timp este mic si mai ales cand nu are cu cine sa se joace( de aceea mi-as fi dorit sa fie la gradinita). Fiul meu cel mare(despre care v-am spus ca are 21 ani si este student) a avut norocul ca avea vreo 10 baieti de varsta lui in zona(locuim la casa nu la bloc)si nu a tanjit niciodata dupa prieteni.Ionut nu are pe nimeni de varsta lui prin preajma( o singura fetita mai mare decat el si aceea e la gradinita).Cum pot eu sa ma ocup de mine in putinul timp care imi ramane dupa ce vin de la servici cand sunt atatea de facut(noroc ca ma ajuta si mama)si un copilas care ma solicita tot timpul ? Pot sa spun ca sunt fericita cand il vad pe el fericit. Din fericire, problemele mele sunt mici in comparatie cu ale altora si cred ca se vor rezolva cu ajutorul lui Dumnezeu.Incerc sa vad partea plina a paharului.
Cat despre curajul de aface un copil dupa 18 ani de la primul copil, va spun ca Ionut nu a fost "programat" , s-a intamplat pur si simplu si nu am vrut sa "scap" de el sub nici o forma cu toate ca unii se uitau mai ciudat la mine si am auzit comentarii nepotrivite chiar in familie ; cand spun familie nu ma refer la cei din casa si chiar m-am bucurat ca fiul meu cel mare m-a incurajat cu toate ca nu ma asteptam.
Va pup si va multumesc inca o data tuturor pentru sfaturi !
Angie, mama lui Ionut
stoichitescu cristina spune:
Dragele mele sunt placut surprinsa sa citesc despre micutii vostri cum s-au obisnuit pina la urma cu gradinita si unii stau cu succes si placere acolo.
Cu al meu a fost catastrofal in toamna aceasta cind a inceput gradinita....
Pe 18 septembrie trebuia sa ne prezentam la gradi dar cu doua zile in urma acestei date limita copilul ca un facut s-a imbolnavit . Asa ca am fost nevoita sa aminam startul cu o saptamina.. Toate bune si frumoase timp de trei zile. Il ducea mama mea dimineata si il lua la ora 13, dupa ce minca( era inscris la o gradinita cu program prelungit).Il gaseam acasa cu bunica fericit si vesel si imi povestea tot felul de intimplari de la locul cu pricina. In a patra zi el, copilul a insitata ca vrea sa doarma in dupa amiaza aceea la gradi cu ceilalti copii. Si noi l-am ascultata "bazindu-ne" pe cuvintul unui copil de 4 ani jumatate... Cind am ajuns de la servici dupa amiaza sa-l iau eu de data aceasta l-am gasit umflat de plins incercanat si tare trist... Mi-a zis educatoarea ca a plins timp de trei ore si nu adormit iar ea nu poate sa-l tina cu forta daca nu vrea. Ok, zic de miine nu va mai dormi aici fiindca mama oricum voia sa-l ia la prinz acasa. Dar de-a doua zi "inculpatul " era racit cobza dupa atita plins din ziua precedenta si atunci si transpirase si cine mai stie ce se intimplase de fapt la gradinita..Am intrerupt pentru trei zile. Am vrut sa reluam dar Robert ne-a spus clar ca lui nu-i place si nu se mai duce acolo. Trei zile la rind il ducea mama si venea cu el inapoi plingind. Intr-o zi l-a dus chiar si unchiul lui incercind sa-l convinga sa ramina acolo, spunindu-i cite in luna si in stele ,dar degeaba. Nu a vrut si pace. Eu nu-l puteam duce fiindca incep programul devreme si daca tot e mama toata ziua cu el...Eu i-am promis diverse lucruri numai sa se duca .. Fiindca nu am stiut cum sa procedez cu el.Dar mi-a spus copilul ca nu vrea nimic din cite ii promiteam numai sa nu se mai duca la gradinita. Bineinteles ca i-am spus si ca daca nu se duce nu ii mai fac toate voile si chiar ma tin de cuvint . Nici nu cere nimic altceva dar nici nu l-am mai dus la gradinita . Am fost nevoita sa-l retrag. Asta pentru ca totusi am vazut ca ziua devenise dintr-un baietel cuminte un mofturos si un capricios , dar mai ales cind ii aduceam aminte ca trebuie sa mergem la gradi incepea sa plinga incetisor si cu suspine. Chiar suferea...
Acum ma gindesc ca la anul sa-i schimb gradinita si nu stiu poate mai creste si inetelege altfel...