Copii normali si altfel de copii la aceeasi gradi?
Raspunsuri - Pagina 2
Ramona J spune:
Eu cred ca Olimpia nu a vrut sa jigneasca pe nimeni. Si-a pus o intrebare si a asteptat raspunsuri sincere, nu sa fie mustruluita.
E de asteptat sa existe asemenea reactii intr-o tara unde populatia nu este educata in sensul asta. Cred ca ar fi fost mai bine daca i-ati fi explicat frumos.
Fiul meu este in clasa intii. Acum o saptamina sau doua au avut un program care se numea "experience the awareness". Au vazut pe pielea lor cit de greu le e unor persoane cu handicap.
Ex:
- au mers in carucior pt. handicapati si trebuiau sa treaca printre obstacole, sa inchida si sa deschida usa;
- au avut ochelari prin care nu vedeau nimic si trebuiau sa joace golf
Erau vreo noua "probe" diferite, pentru tpt atitea boli cronice sau handicapuri.
Cine ne-a invatat pe noi in Romania asa ceva? Daca nu ai cazuri in familie nu ai de unde sa stii.
PS Inteleg frustrarea celor care se lovesc de discriminare la fiecare pas. Dar nu reactionati si voi la fel.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
ancamironiuc spune:
Da, as da copilul la o astfel de gradinita si nu as ezita nici daca ar fi in aceiasi clasa si ar lua masa impreuna.
Si copilul meu este sensibil la durerea altora, marea majoritate sunt.
Pe strada unde sta bona este un baiat cu "probleme", nu pot sa spun ce are, oricum se vede ca este bolnav. La un moment dat tanti ii spunea "baiatul urat" si m-am suparat rau. Mi-a luat 3 luni de zile, discutii zilnice, ca sa il conving ca nu este urat si ca este doar bolnavior. Acum ii spune "baiatul frumos" sau "baiatul bolnavior" si il saluta mereu.
Confruntarea cu acesti colpilasi, la fel de normali ca ai nostrii ii face sa inteleaga multe, sa fie buni, toleranti, sa ajute. Nu ii poate face decat bine chiar daca la inceput impactul poate fi mai puternic.
Discuta cu fata, explicai de ce acei copilasi sunt diferiti ai sa vezi ca av avea de castigat si nu va fi un copil care va arata cu degetul pe strada dupa cei "altfel".
Sa o ajutam pe BARBYE
POZE: EMANUEL
, LA MARE
,MAMININA
,MOTI
, CASUTA
,FLORI
ligeea spune:
Fratele sotului meu are oligofrenie de gr. II din cauza forcepsului cu care a fost scos la nastere . Este un om pe care te poti baza in multe probleme , sta si cu cel mic daca-l las -fara strangere de inima , il iubeste si are grija de el ca un om ,,normal.
el si sotul meu au fost crescuti impreuna , la aceeasi scoala , diferentele vizibile au inceput sa fie dupa ciclul primar cand A. nu a mai putut sa ,,tina pasul cu normalii . dar a invatat acasa dupa puterile lui , citeste ,scrie , calculeaza restul la bani , merge cu autobuzul , trenul etc.
Eu cred ca toata aceasta independenta si-a capatat-o pt. ca a fost alaturi de sotul meu , pt. ca nu a fost vazut in societate ca un ,,ciudat
Am o prietena care are un copil ce s-a nascut cu un singur rinichi-am scris despre asta si nu stie daca sa spuna sau nu la gradinita tocmai din motivele ca suntem o tara de retardati si gandim ca in vremea inchizitiei -cine nu e ca noi sa piara .
Ne uitam dupa copii cu dizabilitati ca dupa ursii de circ fara sa ne gandim ca toti -chiar si cei cu dawn au suflet .
Eu baiatului meu de 3 ani i-am spus -a vazut la mare o fetita cu orteze -adevarul -ca este bolnaviara si trebuie sa aiba grija de ea sa n-o certe si s-o ajute daca poate la ceva. Cu nimeni nu se juca la fel de frummos , pe nimeni n-a protejat asa ca pe care era mai mare cu un cap ca el.
Trebuie sa-i invatam sa se poarte normal cu cei care nu sunt asemenea lor sa-i includa in jocurile lor ,sa le acorde atentie .
Eu cred ca nu pe ea ci pe tine vrei sa te protejezi dar nu e bine .
danielac spune:
pai daca iti pui asemenea intrebari inseamna ca o sa crezi si tu ca o vecina de a mea, ca un copilas de grupa mica, a facut cancer din cauza gradinitei si ca ea nu isi duce copilul la gradinita, ca daca au si altii cancer si se ia???? hai sa fim seriosi....
Dana
cl spune:
Olimpia, nu o sa se intample nimic, o sa vezi. O sa fie doar mai sensibila si mai atenta, o sa realizeze ca sunt oameni diferiti cu nevoi diferite, ca suntem diversi. Acum, puteti sa va suparati, dar eu cred ca este bine ca acei copii sunt in clase diferite si am sa va spun de ce, pentru ca au nevoie de mai multa atentie si cu un personal mai putin numeros, exista riscul ca o parte din ceilalti copii sa nu mai fie bagati in seama, sa fie neglijati. Apoi, in functie de fiecare copil, in functie de posibilitatile si nevoile fiecarui copil, trebuie sa se lucreze diferit cu ei. De aceea cred ca este bine ca sunt grupe separate, dar este foarte bine ca se joaca impreuna si se intersecteaza si la sport. Ar fi bine daca s-ar intersecta si la orele de masa si sa fie incurajata cooperarea intre micuti.
Am sa va povestesc ceva. Eram la Budimex cu Alex. Asteptam sa intram si langa noi era o femeie cu un copil, o fetita, care avea capul ciudat, deformat. Cred ca bietul copil trecuse prin multe operatii. Alex a studiat copilul si i-a zis: "buna, ce faci? mai, dar ce cap ai si tu!". Nu a zis-o cu rautate, ci cu mirare, nu mai vazuse niciodata asa ceva si nici eu, trebuie sa recunosc. Mi-a fost o jena de-am murit! I-am zis (incet) sa nu se mai mire asa, ca e un copil diferit, ca a fost bolnav si de aceea este asa si ca nu e frumos sa se uite cu atat insistenta si sa vorbeasca asa de suferinta cuiva. El s-a intors catre fetita si o studia cu atentie. Femeia ce insotea copilul mi-a zis ca sa-l las, ca nu este nimic, e copil, se mira si el. Dar m-am simtit cumplit. Apoi fi-miu a intrebat copilul din nou ce face, dar nu a primit nici un raspuns. Nu stiu ce s-ar mai fi intamplat, ca a trebuit sa intram in cabinet. Cand am ajuns acasa am stat de vorba cu el si i-am spus mai mult despre copii si oameni, ca suntem diferiti. Si ca trebuie sa reactioneze normal si chiar daca i se pare ca arata ciudat, sa nu se mai mire, ca poate si el pare ciudat acelor copii. Nu prea le am cu exprimarea, sper ca am reusit sa ma fac inteleasa, nu vreau sa isc furtuni aici.
Alta faza: pe strada noastra locuieste un baiat in vasta de cam 12 ani, nu stiu sigur, cu sindrom Down. Baiatul nici macar nu vorbeste, ci scoate numai niste sunete. Il scoate bunica lui afara zilnic. Ne intalnim cu el, Alex il saluta, il intreaba ce mai face, ii face cu mana, ii zambeste, desi stie ca nu o sa primeasca decat niste sunete drept raspuns. Si nu i se pare nimic anormal, pentru ca l-a vazut zilnic, i-am explicat ca e doar bolnavior, dar ca trebuie sa ne purtam normal cu el. Primul caz i s-a parut ciudat, al doilea normal.
Deci, Olimpia, de noi depinde cum vor fi copiii nostri. Daca vor creste si se vor intersecta cu cei diferiti, li se va parea ceva normal si se vor purta normal. Daca noi ii vom evita, asa vor face si ei si ii vor trata diferit, iar asta nu e bine.
Claudia
o carte pentru un copil-si tu poti ajuta!
Milena Surdu spune:
Ramona, si raspunsul meu a fost sincer... am intalnit prea multi oameni cu reactii ca ale Olimpiei, incat sa nu mi se para aproape o obligatie sa imi exprim parerea, ca mama a unui copil cu dizabilitati. Si nu ingrijorarea ei in legatura cu mediul in care urmeaza sa se dezvolte propriul copil mi s-a parut nepotrivita, dimpotriva, faptul ca s-a confruntat cu o situatie neasteptata e normal sa-i starneasca intrebari. Insa neconcordanta intre ce vrea sa ne transmita ca simte si ce a exprimat e mai mult decat evidenta. Asta a deranjat. A spus clar ca fetita ei se intalneste cu acei copii ALTFEL in pauze si la orele de sport... nu am inteles defel care e timpul ala... "atata timp" care i se pare exagerat... atunci cand? sau unde ar trebui acesti copii sa se intalneasca? poate intr-o lume mai buna... unde e locul acestor copii? descrierea ei nu mi s-a parut deloc o invazie a celor Altfel pe teritoriul Normalilor. E vorba de o sansa care poate schimba vieti, care poate da sperante, care poate macar aduce un zambet in case in care cine stie de cand nu s-a mai zambit. #13;#10;#13;#10;Ma doare nesinceritatea pe care o simt la tot pasul, din pacate... e inaltator sa treci pe strada si sa-i explici copilului... uite, vezi, saracul... el nu poate merge, el nu vede, uite un batran sau un infirm etc..., sa-i dam cornul pe care l-am cumparat... Cat de buni trebuie ca parem in ochii copiilor nostri... Dar cand ni se cere direct si sustinut ajutorul, FIINDCA EXACT DESPRE ASTA E VORBA AICI, preferam sa pastram distanta... chiar daca e vorba de nise amarate de pauze...
oimpia_76 spune:
Nu mai am cuvinte. Ce reactii!!!!!!!!!Inca o data: intrebarea era: avand de ales intre o gradinita unde merg doar copii fara probleme si una la care sunt cateva grupe formate din copii cu probleme, sa optez pt. prima? Avem vecini cu sindrom down si un copil autist cu care fetita mea se joaca si nici nu m-am gandit vreodata sa nu o las sa se joace cu ei. E usor sa fiu judecata asa, pripit. Insa eu am fost azi acolo si m-au marcat. Ce e de neinteles in asta? am plecat f. deprimata si nu am fost capabila nici sa mai zambesc macar. Din acest punct de vedere priveam problema si nici pe departe nu mi-a trecut prin cap ca astfel de copii sa fie marginalizati. Dar nu stau sa ma explic, daca voi asta ati inteles...........
J G spune:
Dar de ce ai fost deprimata?
Sincer nu inteleg ce te framanta, care e ingrijorarea ta?
J si Carla-saurus Rex (05.02.2006)
axia spune:
quote:
Originally posted by oimpia_76
nici pe departe nu mi-a trecut prin cap ca astfel de copii sa fie marginalizati.
Pai cum sa nu fie daca toate mamicile ar refuza sa-si duca copii la gradinita ca sa nu ia contact cu altfel de copii si sa se deprime ... rezultatul : gradinitele nu primesc astfel de copii, simplu.
quote:
Dar de ce ai fost deprimata?
Sincer nu inteleg ce te framanta, care e ingrijorarea ta?
N-a fost deprimata, i se pare ca explicatia asta e mai acceptabila. Se teme de ceea ce nu stie. Se teme ca fetita ei sa nu inceapa sa se comporte ca acei copii.
Cand de fapt ideea este ca ei sa se comporte ca si copii normali si sa se integreze, sa socializeze si sa fie asimilati, caci sunt mult mult mai putini.
Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print
Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.
axia spune:
Cred ca ar trebui sa incetez sa raspund la subiecte pe tema asta .... ma revolt inutil si am nevoie de toata energia.
Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print
Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.