Cainele - prietenul meu
Astazi, catelul meu mi-a dat de inteles ca a imbatranit. Pana ieri nimic neobisnuit pentru varsta lui, doar un tremur mai accentuat in ultimul an al picioarelor din spate. De dimineata, ne-am trezit si Terry, pentru ca asa il cheama si este un superb Airedale Terrier de 11 ani, nu si-a mai tinut echilibrul. Incerca sa mearga si cadea cand pe o parte, cand pe cealalta. Am crezut ca e ceva de moment si am iesit cu el afara. Urina fara sa se poata controla, efectiv din mers si aceeasi clatinare era prezenta. M-am speriat f. tare. Nestiind ce sa fac, singura in casa, doar cu copilul, am cautat si am gasit o ambulanta veterinara. A venit, i-a facut niste antiinflamatoare si m-a trimis sa-i fac o radiografie lombara. Diagnostic (nestiintific) ciocuri pe coloana si depuneri de calciu pe vertebre. Ce ne asteapta? Daca face miscari bruste risca sa paralizeze. Cu timpul, chiar cu tratament, tot acolo ajunge. Varsta pana la care traiesc catei de talia lui este de 11-12 ani. Sa-i fi venit sfarsitul? Mi-e tare greu sa cred. De la 3 luni este ca si copilul nostru. Ma doare foarte tare.
As dori sa stiu daca a mai avut cineva experiente asemanatoare.
Va multumesc mult si astept sa discutam.
Raspunsuri
Cristina_C spune:
Catelusul pe care l-am avut toata copilaria - un pechinez- a trait pana la 14 ani. La sfarsi slabise mult si facuse cataracta - nu mai vedea aproape deloc
Intr-o dimineata l-am gasit nemiscat pe pernuta lui. Murise in somn . Practic a crescut odata cu mine, ma atasasem mult de el. Alt caine nu mi-a mai trebuit dupa aceea.
Terry, e foarte trist ce se intampla, dar nu poti face nimic alceva decat sa-l iubesti in continuare si sa ai grja de el pana in ultima clipa. El simte si este fericit. Ii doresc numai bine!
Cristina,
mama lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Bobita, zis si Robert, 14 decembrie 2002
Cresc...
terry spune:
imi pare rau, cristina, de catelusul tau.
cu siguranta simte ca il iubim si cauta tot timpul mangaierea si compania noastra. mi s-a pus in fata varianta eutanasierii in cazul in care va paraliza (dar refuz sa ma gandesc deocamdata la asa ceva). acum nu mai are dezechilibre dar tot se ridica si se aseaza cu greu. de maine incepe un tratament timp de o saptamana, apoi ii schimba medicamentele cu altele. eu inca mai sper.
Cristina_C spune:
Si eu sper sa ai parte inca mult timp de el!
Cristina,
mama lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Bobita, zis si Robert, 14 decembrie 2002
Cresc...
anelize spune:
Mi-au dat lacrimile cand am citit postarea ta.Iubesc oamenii care iubesc animalele.
Am si eu un catelul de talie mica,un chiuaua corcit cu tekel....un scump,un destept,un iubaret.Sta cu mama,dar este,de fapt,catelusul meu.Are 6 ani acum si l-am cumparat cand avea 2 saptamani.L-am adus acasa in palma,asa era de micutz.M-am gandit si eu de MULTE ori cum ar fi sa il pierd si numai simplul gand imi umple ochii de lacrimi. Tot ce putem face este sa le fim alaturi....atata tot.Mai greu e sa il pierzi asa,fara un "preaviz",fara sa te astepti....sa il calce vreo masina,sa dispara....dar durerea pierderii e grea oricand ar veni ea.
Iubeste-l,si DACA va pleca intr-o alta lume,drumul pana acolo ii va fi mult mai usor.
Te rog,tine-ne la curent cu starea lui.Mult succes si,un sfat: incearca sa il duci la mai multi medici,nu te lua numai dupa o siungura parere.
terry spune:
buna tuturor si ma bucur ca sperati alaturi de mine.
anelize, i-am facut radiografia si se vede f.clar ce are si ce il impiedica sa mai mearga. poate doar tratamentele sa difere.
ieri a mancat cu o foarte mare pofta mancarica. poate si injectiile facute i-au provocat o senzatie de foame. abia astept sa ajung acasa.
terry spune:
e mai bine, multumesc de intrebare. s-a mai intremat. e mai vioi si asta ma bucura. are alt tonus. poate si durerile l-au mai lasat. continuam cu pastilute. trebuie dus mai des afara ca nu se mai poate abtine si se scapa. mi-a mai venit inima la loc. sper sa-l tina asa muuult timp, cu toate ca sunt constienta ca intr-o zi...