Eu cred ca nu e in regura,voi ce parere aveti?

Idaira spune:

Mersi frumos pt explicatia data(esti f amabila si saritoare),iar de ciclurile anterioare ,pot sa spun ca aveam o zi in plus de sangerare,asa ca mare diferenta nu e. Informatia privind echog..mi se pare extrem de utila..inca o dat mersi frumos..
Pt mine a fost prima sarcina si primul chiuretaj,din nefericire,s-au asociat atit de ghinionist..nu fumez,nu beau(un Bayles din cind in gand,si atit),alimentatia avuta a fost plina de fructe si legume,acidul folic a fost prezent...la fel ca si stresul,o per extrem de nefasta,chiar de multe ori ma intreb daca nu asta o fi fost cauza,ma rog......
Te pup........

Eseea spune:

Idaira, hai fa o eco si te linistesti. M-am hotarat sa scriu aici cum a fost la mine ( cam atipic) tocmai pt a avea alte fete aceste informatii si sa nu o ia razna ca mine.

De obicei, la sarcina asa mica pierduta, se spune ca era de la inceput compromisa. Asta este din pacate, este f greu sa treci prin asta......si nu prea ai ce face.

PS cred ca ar trebui sa schimbi titlul subiectului cu ceva mai elocvent pt situatia asta.

danuzza spune:

buna si eu am pirtut acum o luna sarcina(sa oprit din evolutie)astept sa_mi vina menstra.cauza pierderi accident genetic a fost groaznic fiindca eram la prima sarcina,acum astept sa ma duc la doctor si sa-mi spuna cand putem sa ne apucam iar

nadina spune:

quote:

---

Originally posted by Eseea

Idaira,o sa-ti relatez si eu prin ce am trecut. Am mai scris la un subiect dar poate nu citesti acolo...


Am facut curetajul pe 12 aprilie...si prima menstruatie mi-a venit abia alaltaieri, deci la 10 saptamani dupa curetaj.

aproximativ 5 saptamani dupa curetaj, am avut lohii, sangerari maron inchis ( dar fff putin cantitativ), cu intermitente ( ma adusesera la disperare, 3 zile da, 3 zile ba...)...apoi pauza....speram ca vine ciclul dar nimic! am alergat in aceste 10 saptamani la 2 dr, cand la unul cand la altul, avand diferite supozitii ( ba posibila sinechie uterina- exclusa dupa cateva eco, endometrul crestea f bine), apoi suspiciune de obstructie de col uterin...in caz ca nu ar fi venit totusi ciclul). In aceste 10 saptamani am trecut printr-un stres enorm.

In sfarsit, alaltaieri, la 10 saptamani de la curetaj, a venit menstruatia.

Ti-am scris asta ca sa te mai linistesti putin, si sa nu treci prin stresul prin care am trecut eu. Ecografii ai facut? Mai poti cere si parerea altui medic!

bafta multa si sa speram ca va fi bine data viitoare.

---

Nu stiu daca pe Idaira ai reusit sa o linistesti, dar pe mine sigur da. Am pierdut sarcina la 11 saptamani si deja sunt disperata ca nu trece saptamana fara sa sangerez cate putin, sa mai vina un cheag. Au trecut cam 5-4 saptamani de la chiuretaj si am avut si o chestie care cu greu s-ar putea numi menstra.
Deja sunt programata la dr. Oricum vroiam sa-mi fac niste investigatii.
NAdina

ps.Irulan spune:

Hai sa va zic cum am patit eu dupa o pierdere de sarcina (tot cam in conditiile descrise de Idaira): am avut menstruatie (ma rog, daca ii pot spune asa, pentru ca era vorba de scurgeri sumare - foloseam absorbante alldays, adica din alea mici) timp de o luna de zile, mai precis pana a venit urmatoarea, cu cantitati normale, timp de patru zile. Abia dupa aia s-a oprit. Va dati seama ca am mers iar la medicul care mi-a facut chiuretajul, apoi inca la unul, ca mi se parea ca nu e normal, ambii mi-au zis ca atunci cand interventia este cu aspiratorul este normal sa se intample asa. Nu va mai spun prin ce emotii am trecut, ca ma gandeam la ce poate fi mai rau. Sper din tot sufletul sa nu mai trec niciodata prin asa ceva.
Sanatate multa tuturor!

monicajung spune:

Buna! sunt noua pe aici..desi urmaresc discutiile de pe site de mai multa vreme...mai exact de cand am ramas insarcinata la inceputul lui aprilie anul asta...
din pacate...acum o sapt si jumatate...baiatelului meu a incetat sa ii mai bata inima...la 35 de saptamani...nu am avut absolut nici o problema pe parcursul sarcinii, totul aparea normal si la eco si la analize...pana in ziua cand am simtit ca nu mai misca...am fost la dr a doua zi...si mi-a zis vestea...a fost cel mai cumplit moment din viata mea...mai ales ca nimeni nu a fost in stare sa imi explice de ce s-a intamplat asa...
acum asteptam rezultatul de la analize...dar din cate am mai citit despre cazuri similare nu prea am mari sperante sa aflu exact ce s-a intamplat.
acum numar zilele si saptamanile...pana vom putea incerca din nou....asta va fi cam peste 6 luni, pentru ca am facut cezariana...
bunul Dumnezeu ma intareste sa depasesc acest moment...si sa sper ca la urmatoarea sarcina totul va fi bine...daca ati mai trecut prin experiente similare...scrieti-mi...

Eseea spune:

of, Doamneeeeee. Monica, uite aici un subiect unde poti discuta cu alte fete in aceeasi situatie, din pacate.

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=111984

Sper ca in curand sa ne poti da o veste buna.

my baby

monicajung spune:

de la un spital am ajuns in altul...mai exact la spitalul militar...din cauza unpr probleme de respiratie. cand stau in pat respir normal dar am dispnee cand merg sau la eforturi minime. dr m-a suspectat de tromboembolie pulmonara si de joi de cand m-am internat au inceput investigatiile (azi...duminica adica...am venit acasa ca oricum nu imi faceau nimic...ca sa mananc si eu ca lumea si sa fac un dus...la 9pm tb sa ma intorc la spital). am facut analize la sange, ekg, eco la inima, raze la plamani si tomografie toracica si abdominala); plamanii si inima au iesit bine, dar dr de la tomograf m-a bagat in toti sperietii ca mi-a zis ca uterul meu e imeeens si am nu stiu ce retentie de fluide si cheaguri de sange...si colac peste pupaza am facut alergie si la substanta de contrast pe care au bagat-o in mine...m-a luat disperarea si am inceput sa plang...ma si vedeam iar pe masa de operatie...de la tomograf am ajuns la ginecologie. mentionez ca cu cateva ore inainte ma mai vazuse un medic ginecolog care mi-a facut si o eco intravaginala si mi-a zis ca uterul intr-adevar e un pic cam mare, dar ca e normal...e inca in involutie. al doilea medic ginecolog mi-a facut eco abdominala si a zis ca mai am cheaguri dar ca se elimina...ca inca sangerez...si mi-a zis sa nu imi fac probleme...urmeaza sa ma vada iar sapt viit. in concluzie...de 4 zile de cand sunt internata tratament nu am facut de nici un fel pt respiratie...ca inca nu s-a descoperit cauza exacta...respir inca greu (matusa-mea care e medic acolo zice sa nu fie cumva pe fond psihic din cauza pierderii lui bebe...). maine o sa imi ia iar sange si il trimite la fundeni pt analize imunologice. am citit pe un forum despre analizele astea si m-a luat groaza...ca e posibil sa am sindrom lupic fara sa stiu...si tot asta ar putea fi si cauza pierderii sarcinii...pana or veni rezultatele stau cu inima stransa...o sa mai revin cu vesti...sper sa nu ma mai tine f mult in spital ca mi s-a acrit...