de ce sunt romanii...nu stiu cum sa-i numesc!

Citeam adineaori un subiect in care cineva isi exprima temerile vizavi de un copil adoptat.Nu se multumea sa-l vada in carne si oase ca este sanatos,mai vroia si date despre bagajul lui genetic...Da,recunosc ,si eu am fost circumspecta inainte de a ma hotari sa adopt un copil.Dar bine ca m-am luminat si mi-am dat seama ca un copil nu-l cresti pentru a-ti anula popriile frustrari ci pentru a lasa cuiva propriile realizari.Nu stiu de ce nu vedem ca nu suntem toti Enescu,Eminescu,Einstein,Gates,Fleming.Si atunci,de ce avem pretentia ca ai nosrii copii sa fie?!Nu stiu de ce uitam ce au fost parintii unor astfel de copii(unii dintre ei erau f modesti ).Normal ca toti ne dorim sa avem copii destepti si frumosi!As fi ipocrita sa nu recunosc asta.Dar stau si ma intreb de ce sunt romanii atat de egoisti si nu pot sa se bucure pt copil,ci numai DE copil.De ce nu vad realizarile lui ca ceva facut pentru el,nu pt ceilalti.Imi amintesc de o emisiune in care cativa copii cu sindromul Down au dansat.Am plans un pic bucurandu-ma de fericirea din ochii lor.Parca ar fi cucerit Everestul.Si aveau dreptate-asta facusera!Poate asa ar trebui privite lucrurile.Nu stiu...Si apoi s-a facut vreo statistica din care reiese ca cei adoptati sunt mai prosti,mai urati,mai obraznici decat cei crescuti in familiile naturale?!Singurele probleme de care stiu eu sunt cele legate de momentul adevarului.Si nici astea nu ma mira daca luam in calcul in ce societate traiesc:Cum,e adoptat?!Si uite, ce frumos e!Si uite, vorbeste!

Alexa Ioana spune:

miha... n'are sens sa bagi in seama... si eu mi'am auzit faze de genul "da' ii frumoasa ! da'i asa de vesela !!"
indivizii aia habar n'au pe ce planeta traiesc.
iar despre faza cu "bagaju genetic"... noi am vrut copil. nu o contat daca'i fata sau baiat, blond sau brunet, etc (scriam undeva ca nu am vrut sa ne alegem copilu, ca la piata, ca nici daca as fi ramas gravida nu'l puteam alege... tot cel care mi'l da Dumnezeu e copilul meu). dar imi povestea asistenta ca are familii (reatestate o data sau de 2 ori) care la "descrierea copilului" au scris ceva de genul "mama sa aiba studii superioare, sa fie satena cu ochi caprui, tatal sa aiba si ei studii superioare, sa fie atletic, blond, ochi albastri ..." comentariile sunt de prisos. (curiozitatea mea e oare de cate ori mai trebuie sa se reateste familiile astea ???)
oricum, copilul meu este cel mai destept si cel mai frumos pentru ca este AL MEU ! si exact asa sunt si ai vostri !
da' acuma serios. ia uita'te tu la pozele copilasilor nostri, ai fetelor din "gashca". eu zic ca se poate face totusi o generalizare despre copiii adoptati : sunt intr'adevar cei mai frumosi !!!



alexa si mami

patri spune:

Intaresc cele spuse de Alexa Ioana, sunt cei mai frumosi si cei mai destepti, sunt niste luptatori de mici, si eu spun cu tot sufletul ca eu nu eram in stare nu numai s-o fac asa faina, dar sa mi-o doresc asa faina!!! E mai mult decat poti sa-ti doresti! Iar despre parinti, in afara faptului ca nu au boli psihice, altceva nici nu vreau sa stiu, sau despre cum arata n-am nici cea mai mica curiozitate...eu stiu ca Patricia va semana cu noi (si seamana deja!)

irina_g spune:

Subscriu la ce au scris Patri si Alexa Ioana.
Sunt cei mai frumosi copii, destepti si luptatori pe cel mai proaspat luptator din gasca si o lui mami care i-a dat putere sa lupte pina la final.
Nici daca erau nascuti de noi nu erau asa de.. si de.. si de...
Poate daca erau nascuti de noi, mai aveau si defecte. Insa constat ca acesti copii nu au defecte. Eu personal nu le vad.

De asemenea, eu cred ca e aberant sa scrii ca vrei copil cu tata studii superioare si mama la fel.Poate cei nascuti din parinti cu 4 clase sunt mai destepti si mai frumosi si mai sanatosi decat cei care au facut cine stie cate facultati si cine stie unde.

Va pupic pe toate




Irina si Mihai

mi-ha spune:

Uneori, in viata lucrurile nu mi-au iesit cum am dorit eu la un moment dat.Mai tarziu s-a dovedit ca ce s-a intamplat a fost mai bine decat ce mi-am dorit eu.Asta numesc eu ca"cineva acolo sus...".Uite,de asta suntem noi mame adoptive,pt ca acesti copii speciali,cu adevarat,chiar aveau nevoie de persoane speciale in viata lor.Felicitari fetelor si multumesc pt raspunsuri.(atunci eram si un pic sictirita....)

Alexa Ioana spune:

miha, totul se intampla cu un scop. nimic nu'i intamplator pe lumea asta. Doamne Doamne stie foarte bine cum sa le aseze !!!


alexa si mami

asi spune:

Eu m-am dus cu copilul in vizita la niste cunostinte.Era o vizita obligatorie.Dupa ce ne-au laudat copilul ca e asa ca e pe dincolo sotul meu le-a zis ca e adoptat.Domnul a mutit iar doamna a zis cu uimire maxima" vai dar e un copil normal"!
Vreau doar sa mentionez ca acesti oameni se presupune ca fac parte din elita.Restul no coment.






Razvan(07 martie 2004) si mami

Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

Alexa Ioana spune:

asi, beton faza
cum ati reactionat ? eu inca n'am patit de'astea (comentarii si exprimari mai aiurea or fost, da' chiar asa nu !!!) dar stiu sigur cum as reactiona...

alexa si mami

asi spune:

In prima faza m-am blocat dar apoi am vrut sa intreb daca nu vor sa le arat ca are 10 degete si la picioare.

Cu timpul ajungi sa nu le mai bagi in seama desi tot dor.



Razvan(07 martie 2004) si mami

Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.

mi-ha spune:

Exact despre asta vorbeam.De ce este adoptia privita asa in ro?Oare nu gresesc si parintii adoptivi incercand sa ascunda adevarul?Daca parintii adoptivi ascund acest lucru,inseamna ca sunte, de fapt ,la fel ca "ei".Tare faza,Asi!Nici eu n-am patit-o chiar asa.Chestii de genul:Ce seamana cu dv/sotul! Nu cred,noi am adoptat-o. CUM?!!!!! Si atunci incep privirile alea de "om de stiinta" care vede un extraterestru.Eu oricum le spun tuturor adevarul sperand sa renunte la dorinta de a fi un binevoitor care mai tarziu sa o "informeze",inaintea mea,(doar asa ca e... bine de stiut).

irina_g spune:

Eu nu m-am lovit de asa ceva. Pina aucm, la toti la care am spus ca am adoptat, m-au felicitat si mi-au spus ca seamana cu mine.Nici un cuvint ca e intr-un fel anume. Nici nu le venea sa creada ce bine seamana cu mine si cu sotul.
Oricum nu am trecut prin ce a trecut asi si sper sa nu trec niciodata.
Never say never insa eu sper.
In anturajul meu, toate rudele s-au comportat cu el ca si cum ar fi nascut de mine.
Iar prietenii, super prieteni, la fel.
Cei de la DPC de unde am pornit adoptia m-au intrebat de unde il am pentru ca seamana cu mine.
Asa da oameni.Ii pe acesti oameni si au toata stima si consideratia mea.


Irina si Mihai