Ce lectie de viata invata aceste personaje???
Raspunsuri - Pagina 2
Adrianai spune:
Cu riscul de a-mi lua portia de suturi in fund si eu sunt de partea lui karamely.
Mai fetelor suntem iubitele lor nu mamele lor ca sa le suportam toate mitocaniile.
Iar faza: cu pentru copii mei am suportat, doar sa avem o familie unita. Ce familie unita mai e aia, oameni buni. Ce poate sa inteleaga copilul acela cand tatal e mereu plecat, si atunci cand e acasa se cearta cu sotia, se imbata, o bate, etc. Si mama e mereu trista, plansa, neingrijita, suferinda.
Vreau copilul meu sa aiba un tata, dar daca e un tata abuziv, sau care va insala, atunci in ce mediu va creste acel copil!
WARNING: I have an attitude and I know how to use it!
cicina spune:
Andra ca bine-ti graieste glasul(sau tastiera), sant perfect de acord cu tine.Ori ca "presupun" ca santem din aceeasi generatie.Nu veau sa spun decat ca am trecut mai mult prin viata, si am vazut mai multe.
Jocelyn spune:
Era de asteptat ca s-o aratati cu degetul si pe karamely care a exprimat o situatie grava si reala si, dupa parerea mea, nu a facut-o fara sensibilitate asa cum i s-a imputat.
Si eu cred ca atunci ca o femeie abuzata trebuie sa plece, nu sa lupte singura pentru un barbat care nu o merita. Sunt si barbati abuzati, dar mai putini, si ei ar trebui sa procedeze la fel.
Nu inteleg si pace de ce trebuie sa suporte o fiinta umana dobitociile partenerului de viata care a luat-o razna si de ce trebuie sa suporte copiii lor o "familie" pentru care mama lor sa lupte in van, singura. Decat cu o familie care are probleme mari, copiilor le-ar fi mai bine cu un singur parinte.
Problema reala este ca foarte multe mame nu sunt pe picioarele lor mai ales financiar, nu curaj sa faca un astfel de pas si suporta orice pentru asta, de ce sa nu recunoastem. In loc sa faca ceva concret, se complac in aceste situatii oribile. Chiar se merita acesti ani de chin??
Sunt situatii si situatii. Sunt cazuri in care o "lupta" scurta poate aduce rezultatele scontate dar de multe ori oamenii nu se schimba si sunt femei care se complac ani in sir in conditii ingrozitoare.
Asa cum ziceam si in alta parte, atat timp cat vor exista oameni care sa suporte tot felul de magarii, vor exista destui care sa le faca viata calvar. Pentru ca nu fac nici o schimbare.
*****************************************************
I plan on living forever. So far, so good 
iren spune:
Daca noi inshine nu ne respectam, sa nu ne shteptam ca altcineva, fie el shi sotzul propriu, sa o faca.
Atit am avut de spus.
Io shi plozii turbulentzi
In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.
Andra_ spune:
Mai fetelor, sa nu ma intelegeti gresit, poate am fost eu prea metaforica, dar nu cred ca o femeie trebuie sa stea cu un barbat in orice conditii si situatie, ca o femeie singura nu poate fi fericita sau ca in numele copilului trebuie sa suporte orice jignire, bataie sau inselaciune. Departe de mine gindul asta, eu cred doar ca de multe ori despartirile se intimpla din enervari pe moment, din isterii punctuale care nu sint rezolvate, din motive de "eu sint buricul pamintului si daca nu ma iubeste/ accepta/ adora asa, sa se duca dracu"... E adevarat ca tu esti cel mai important om ptr tine, si ca in primul rind tu trebuie sa te respecti ca om, dar cred ca toti/ toate sintem perfectibili, si nu infailibili, cred ca uneori gresim, dar, printr-o atitudine ponderata putem schimba mult in balanta vietii de familie, aducind inapoi ce a fost odata frumos, desi e mult mai simplu sa te enervezi pe moment si sa zici "gata, fiecare cu a ma-sii". Cred ca e cumva ca si cu copiii: daca face ceva ce nu-ti convine, instinctiv te enervezi si tipi la ei, dar daca reusesti sa fii calm si sa ii atragi atentia in alta parte, sa-l muti cu calm spre altceva, sa pacifici situatia, poti avea mai mult de cistigat decit cu tipetele, care nu fac decit sa enerveze si contrarieze copilul, care va reactiona si el la fel, si te trezesti in cercul vicios din care nu mai stii cum sa iesi. Stiu ca teoria e simpla, practica ma omoara adesea si pe mine, dar exista speranta.
Andra
J G spune:
Si eu sunt de acord cu Caramely, iar Joce a punctat iar foarte bine 
Si da, si mie mi se ridica parul in cap cand aud sfatul cu schimbarea de look, aranjatul etc.
J si Carla (05.02.2006)
NinaR spune:
De acord cu Karmely.
Fetelor daca tot vorbiti despre mandrie, ce ziceti despre Adriana Bahmuteanu-Prigoana? De ce accepta sa fie umilita?
Nina
cicina spune:
Andra, tine-o asa, sant de acord pe deplin cu tine.
ymcar spune:
Poate invata mai multe decat ati fi tentate sa credeti. Si o spun din experienta. Si mai se pune si intrebarea ce invata sotia cea inselata din faptul ca (porcul etc.) de sot a ajuns sa o insele.
karamely spune:
Se pare ca am fost inteleasa gresit de multe dintre voi. Poate e si vina mea ca mesajul meu a fost cam agresiv si fara prea multe detalii despre ceea ce m-a facut sa il postez. Am sa va explic acum si sper ca am sa ma fac inteleasa de aceasta data.
Postarea mea se afla sub semnul indignarii si a durerii pe care o simt de ficare data cand aud sau citesc aici, la aceasata sectiune, si NU sub semnul mandriei si a lipsei de sensibilitate, asa cum mi s-a reprosat...
Ca sa fiu mai clara, am postat aici in urma unei dicutii avute aseara cu o prietena foarte buna, dar nu ne mai vazuseram de cateva luni(locuieste in alta localitate). Din vorba in vorba am ajuns sa discutam si despre cele doua casatorii care i-au lasat mari sechele in suflet. Primul sot nu numai ca nu a apreciat ca avea o sotie exemplar, de o mare finete, dar a si reusit sa calce in picioare dragostea ei cum a putut el mai bine. Int-o zi de 8 martie, la o petrecere organizata de grupul lor de prieteni, si-a descoperit sotul in plin act cu o prietena comuna.
Al doilea sot o insela cu oricine apuca inca de la inceputul casniciei lor. Desi multi o atentionau, ea refuza sa creada, ba mai mult, cu finetea si dragalasenia caracteristica nu ii punea intrebari, nu ii facea scandaluri nici atunci cand el uita sa mai ajunga acasa. Dupa scurt timp, ea incepuse "sa aiba tupeul" sa ii mai puna cate o intrebare, drept pentru care PERSONAJUL (pentru ca eu nu pot sa il numesc om) a inceput abuzurile fizice. De multe ori o batea in asa hal incat ea refuza sa mai iasa din casa de rusine
. Si ca sa fie tacamul complet, "domnul"
cazuse si in patima betiei in asa fel incat confunda televizorul cu wc-ul.
Cand ea a vut in cele din urma curajul sa-i spuna ca vrea divotul, i-a administrat o bataie crunta, timp in care ii urla:" TU ESTI FEMEIE SI TREBUIE SA SUPORTI TOATE ASTEA CA DE ASTA SUNTETI FEMEI"CINE CREZI CA TE MAI IA?? O SA TE MANANCE CAINII FARA MINE"!!!!
Tin sa mentionez ca acum este la al treilea mariaj si de data asta si-a gasit sufletul pereche, e foarte iubita si respectata asa cum merita, si e foarte fericita.
Un al doilea motiv care m-a determinat sa postez acest mesaj ar fi povestea ce o urmaresc cu sufletul la gura a uneia dintre noi - Elas.
M-au emotionat enorm chinurile prin care trece, si nu pot sa spun decat ca o admir pentru puterea de care da dovada. Eu nu cred ca as putea sa trec timp de 2 ani prin asa chinuri, ba mai mult cred ca as ajunge in scurt timp la spitalul de nebuni.
Va admir pe toate cele care sunteti asa de puternice si reusiti sa treceti peste asa ceva, insa eu nu cred ca EI INVATA CEVA DIN ACESTE SITUATII, SI NU CRED CA AU HABAR PRIN CE CHINURI TREC PARTENERELE LOR.
Si celor care m-ati pus la zid ca eu nu stiu nimic atata timp cat nu am copii, vreau sa le zic ca intentionez cat mai curand sa am si eu minunea mea, si nu mi-as supune copilul chnului de a face parte dint-o atmosfera otravita si plina de durere in casa.
Parintii mei au divortat cand eu aveam 7 ani si pot spune ca mereu am considerat ca mama mea a luat decizia cea mai buna. Si am tinut sa-i spun de si ei acest lucru.