Ii este frica de copii.Cum sa procedez?

Buna ziua,
Cred ca am mai scris despre problema cu puiul meu Ovidiu, dar cred ca am postat in alta parte. As avea nevoie de sfaturi, pareri din partea voastra, sa am siguranta ca procedez cum trebuie.
Baietelul meu a implinit 2 ani si jumatate si inca se sperie de copii.
Anul trecut prin noiembrie , intr-un loc de joaca pentru copii, a fost zgariat pe fata de un copil, a avut semne mult timp. In momentul acela s-a comportat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic (nu a plans, ba chiar s-a dus inapoi la locul de joaca).
Prin ianuarie, anul acesta, am fost de vreo 2 ori la MAll unde abia astepta sa-l descalt ca sa intre la joaca. Urmatoarea vizita la Mall s-a incheiat cu plansete, plecat acasa. (s-a speriat de un copil mare si supraponderal care a urlat printre copii).
De atunci nu a mai fost chip sa-l bag la locul de joaca printre copii, si nu numai, nici in parculete nu vroia sa intre deoarece vedea copii de la distanta.
Il duc in fiecare dupa-amiaza in parc la copii, dar nu se duce catre ei, fuge spre mine daca se intreapta vreun copil in directia lui, ii priveste de la distanta si atat. Se joaca apoi singur, se converseaza singur pe limba lui (ca nu vorbeste nici acum, in afara de cateva cuvinte).
Astazi, de exemplu, am fost in vizita la verisorul lui Cosmin de 1 an si 2 luni, s-a uitat curios , l-a studiat, apoi l-a ignorat, jucandu-se cu jucariile lui. In momentul in care Cosmin vroia o jucarie care era la el, i-o lasa si pleca de langa el.
Toate bune si frumoase, pana cand la un moment dat Cosmin a tipat la el (ca toti bebelusi care incearca sa comunice ceva). Ei bine, s-a pus pe un plans, cu greu l-am calmat, statea lipit de mine, de taica-su, vroia sa dea in Cosmin. Chestia cu plansul s-a repetat de cateva ori, de fiecare data cand Cosmin tipa cate ceva pe limba lui.
Ce pot face sa-l ajut sa inteleaga ca asa se joaca copii, mai tipa , ca nu vor sa-i faca nimic ?

Astept sugestiile voastre,
Multumesc,
Stela

Poze cu Ovidiu
http://pg.photos.yahoo.com/ph/goodlyada/my_photos

malina_mircu spune:

buna. bine ca ai postat... si noi suntem cam la fel la 2 ani.

De fapt face diferetza intre copiii mai mari si cei mai mici. Danutz se intelege mai bine cu adultii sau cu copii mai mari. De cei mici se fereste, explicatia mea este ca a mai luat-o peste ochi de la ei. De ex de verisoara lui (are un an si ceva) se fereste bine pt ca ba ii scapa o palma peste ochi, ba un cap in cap, ba il trage de par, ba ii ia jucaria (asta cu toate ca incercam sa nu se intample asa ceva).
La ziua lui a avut de aceeasi varsta cu el sau mai mari si s-a inteles super bine cu ei s-au jucat linistiti, nici nu am stat cu el in camera.
Afara avem copiii mai linistiti cu care se joaca, care nu tipa, nu il agreseaza si nu ii iau jucariile. oricum afara este mai temator decat in casa.
Am incercat acum iarna sa-l socializam invitand copii si mergand in vizite. Dar nu am apucat decat in weekenduri din lipsa de timp.

Plus ca bunica (cu care sta cand noi suntem la servciu) este cam prea protectiva.

Sper ca de cand se va incalzi vremea va avea contact mai des cu copii.



pupici
Malina siDanutz (5 aprilie 2004)

karmen spune:

Goodlyada,
aceasta problema a copilului tau se va mai mentine o perioada dar cu interventia corecta din partea ta , aceasta periaoda va fi mai scurta.
Sunt 2 aspecte de discutat: teama lui fata de alti copii si nevoia de socializare a copilului.
Aceasta teama a lui ca oricare alta teama, de zgomote, de umbre, de caini...etc, se va diminua in timp dar trebuie sa-l incurajezi sa faca fata situatiei, sa-i explici de ce copii tipa, sa faci un joc de rol eventual, in care el este copilul mare si tu esti copilul mic. Trebuie neaparat sa gasesti niste copii "pasnici" cu care sa se joace, atrage-i atentia asupra aspectelor placute ale jocului. In fine, trebuie multa imaginatie, rabdare si timp pentru a mai creste copilul. Dupa 3 ani dorinta lui de socializare va creste vizibil si atunci va lasa la o parte micile neplaceri si va descoperi placerea jocului in 2 sau mai multi. Probabil ca nu merge inca la gradinita dar odata ce va intra in colectivitate va reusi sa-i placa, desi cred ca vor fi la inceput probleme de adaptare.
Si inca ceva, nu insista daca nu vrea sa interactioneze cu copiii, stati deoparte si lasa-l sa priveasca la alti copiii atunci cand acestea se joaca. Incet, incet il apropii si cred ca va fi interesat sa relationeze.

goodlyada spune:

Va multumesc pentru raspunsuri,
Ma simt mai linistita, incepeam sa cred ca are probleme serioase.
Nu am insistat niciodata si nu l-am fortat sa stea printre copii, am stat cu el la nisip, incepea sa se joace,accepta copii pe langa el,dar ,din pacate, a mai avut un episod cu un copil care a tipat la el ca-i lua jucaria.Din momentul acela a inceput sa planga , nu mai vroia jos din bratele mele, iar dupa-amiaza incercand sa mergem in acelasi parculet, nu a mai vrut sa intre acolo. Am plecat in alta parte.
Este adevarat,copiii care sunt linistiti nu-l sperie, cu verisoara lui Alexandra care are 6 ani si nu l-a bruscat niciodata se joaca cu ea, o strange in brate.
Am fost de doua ori la Teatru la Tandarica, de fiecare data insotiti de inca o familie cu copil de varste , aproximativ cu a lui.
A fost rezervat dar nu a plans.
Prima data am fost cu un baietel de 3.6 ani.
Ovidiu a stat la inceput in brate la noi, apoi am reusit sa-l pun pe scaun langa baietel.
La iesirea de la teatru, tatal baietelului i-a spus sa-l ia de mana pe Ovidiu, acesta l-a luat de o manuta, eu il tineam de cealalta, cand uitandu-ma la el il vad cu lacrimile pe obraji (probabil ca incercase sa-si traga mana dar nu a reusit). Dupa ce l-am "eliberat" s-a potolit din plans.
Din toamna vreau sa-l dau la gradinita, de altfel mi-am programat sa merg chiar saptamana dupa PAsti,sa stau cu el o dimineata la gradinita si sa merg apoi mai des sa se obisnuiasca cu copii.
Sper sa fie bine.

Multumesc frumos,
Stela

http://pg.photos.yahoo.com/ph/goodlyada/my_photos

diana81 spune:

Acum ca a dormit 2 nopti cu Deliuta in aceeasi camera, cred ca nu mai sunt probleme de acest fel, nu?!
Ai vazut ca intr-un final a vrut sa o ia acasa la el?!
Apropo, mi-a placut acasa la voi!
Va pupam !!

angy11 spune:

Eu zic sa inviti la tine cunostiinte cu copii,preferabil mici,ca si el,sa faceti aceste intalniri relativ constante,intai la tine,ca copilul sa fie in mediul lui (pe teren propriu),apoi incet si in deplasare.
Cred ca se va normaliza situatia.
Sa-ti fie clar,ca daca vor veni in vizita copii nu se vor intelege,de aceea am zis relativ constant,interveniti,voi,adultii,fara ai certa,sau a le interzice ceva,ci pur si simplu intrati in joaca cu ei si "moderati"actiunea.
Asa cum povesteai a avut cateva experiente mai dure la locul de joaca si de-acolo cred ca i se trage.

goodlyada spune:

Revin cu aceeasi problema: frica de copii.

Am hotarat in cele din urma sa fac tot posibilul si sa-l dau la o gradinita particulara pentru a intra in colectivitate. Azi a fost a doua zi si a urlat dimineata cand a vazut ca ramane acolo; ca si ieri am inteles ca a stat numai dupa educatoare, nu vroia sa ramana singur cu copii, nu s-a jucat cu ei si incepea sa planga de cate ori plangea sau tipa vreun alt copil. Nu stiu daca am procedat bine sa-l duc la gradinita sau nu si mai citesc si o gramada de chestii despre gradinite particulare, mamici nemultumite, copii care se musca intre ei, etc. Am optat pentru o gradinita particulara in ideea ca sunt mai putini copii si poate se acomodeaza mai usor.

Ce parere aveti?