cum mergem la culcare?
Salutari tuturor!
Va cer sfatul intr-o problema pe care nu reusim sa o rezolvam. Baietzelul nostru (un an si doua luni) nu merge la nani decat plimbat in bratze. Ne tot intrebam, de la ce varsta putem renuntza la plimbarea in bratze? Cum sa il facem sa adoarma singur in patutzul lui? Nu vrea si pace. Plange de tzi se rupe sufletul, cu suspine, daca il lasi la el in patutz. Nu stiu cum sa rezolv, ma putetzi sfatui va rog? Cum atzi procedat cu ai vostri copilashi.
Multumesc mult de tot!
Ruxi
Raspunsuri
palmyrah2002 spune:
Mihnea doarme la prinz NUMAI IN BRATE!!!
SI are 1 an si 6 luni.Sta agatat cu minutele de noi,ii cintam,apoi vrea pernuta pe care o pun pe mina mea si el se aseaza frumos,bunica sau noi cintaaaam incet,si cam in 20 minute sau in juma'de ora adoarme.
Seara in schimb il iau cu mine in pat,isi bea lapticul apoi stingem televizorul,mai bodoganeste el ceva pe limba lui isi potriveste pernuta si apoi adoarme.Apoi il mut la el in pat!!!Cam asta-i!!!Cristina
qsar spune:
Eu nu am inca problema asta dar anul trecut am facut un experiment cu copilasul unor prieteni la care ne aflam in vizita (e mai simplu sa faci experimente pe copii altor hi-hi). Paul avea aproape doi ani
Era ora de culcare si incepuse circul de rigoare... Am intrebat parintii daca imi dau voie sa incerc ceva - bietii de ei erau atat de exasperati de urletele din fiecare seara incat erau dispusi sa incerce orice.
L-am luat pe Paul si m-am dus singura cu el in camera. Si, desi urla de imi spargea timpanele si se tavalea in fatza usii, am incercat sa il ignor si am luat jucaria lui preferata - Moro-Moro, un urs de plush cu care dormea el - si am inceput sa vorbesc cu vocea scazuta dar destul de tare incat Paul sa ma auda:
- Ce mai faci tu, Moro-Moro, de ce esti atat de suparat? Aaa, nu esti suparat esti somnoros... Pai, de ce nu dormi?... Nu poti sa dormi fara Paul?...
Si tot asa vreo cateva minute. La un moment dat, continuand sa urle, Paul a venit sa-si revendice jucaria si mi-a smuls ursul di mana. Eu am continuat sa-l ignor si sa vorbesc cu jucarica. Dupa un timp, in "recitalul" lui Paul au inceput sa apara pauze in timpul carora se mai smiorcaia putin dar era foarte atent la ce vorbesc eu.
Cand pauzele au inceput sa fie mai dese decat tipetele am inceput sa vorbesc cu baiatul si sa-l compatimim pe urs "saracul de el, ce somnoros este..." si l-am convins sa se urce in pat si sa stea acolo pana adoarme Moro si sa vina dupa aceea in sufragerie unde eram noi.
Am iesit din camera si am lasat usa deschisa.
Metoda functioneaza si in ziua de azi si am de gand sa o aplic si cu Dinu daca va fi nevoie.
Q(Gabriela)
diana904 spune:
quote:
Originally posted by qsar
Eu nu am inca problema asta dar anul trecut am facut un experiment cu copilasul unor prieteni la care ne aflam in vizita (e mai simplu sa faci experimente pe copii altor hi-hi). Paul avea aproape doi ani
Era ora de culcare si incepuse circul de rigoare... Am intrebat parintii daca imi dau voie sa incerc ceva - bietii de ei erau atat de exasperati de urletele din fiecare seara incat erau dispusi sa incerce orice.
L-am luat pe Paul si m-am dus singura cu el in camera. Si, desi urla de imi spargea timpanele si se tavalea in fatza usii, am incercat sa il ignor si am luat jucaria lui preferata - Moro-Moro, un urs de plush cu care dormea el - si am inceput sa vorbesc cu vocea scazuta dar destul de tare incat Paul sa ma auda:
- Ce mai faci tu, Moro-Moro, de ce esti atat de suparat? Aaa, nu esti suparat esti somnoros... Pai, de ce nu dormi?... Nu poti sa dormi fara Paul?...
Si tot asa vreo cateva minute. La un moment dat, continuand sa urle, Paul a venit sa-si revendice jucaria si mi-a smuls ursul di mana. Eu am continuat sa-l ignor si sa vorbesc cu jucarica. Dupa un timp, in "recitalul" lui Paul au inceput sa apara pauze in timpul carora se mai smiorcaia putin dar era foarte atent la ce vorbesc eu.
Cand pauzele au inceput sa fie mai dese decat tipetele am inceput sa vorbesc cu baitul si sa-l compatimim pe urs "saracul de el, ce somnoros este..." si l-am convins sa se urce in pat si sa stea acolo pana adoarme Moro si sa vina dupa aceea in sufragerie unde eram noi.
Am iesit din camera si am lasat usa deschisa.
Metoda functioneaza si in ziua de azi si am de gand sa o aplic si cu Dinu daca va fi nevoie.
Q(Gabriela)
Super ideea, o sa incerc si eu sa o aplic la Tudor asta seara si iti spun rezultatele. Ca sa adoarma seara trebuie sa stau cu el in pat pina il ia somnul (partea proasta e ca adorm si eu!!)
ralu spune:
Sa stii ca si eu am patit la fel. Pana foarte tarziu am tinut-o pe fetita mea in brate. Eu am reusit sa o dezvat punand-o langa mine in patul mare. La inceput nu prea ii place, dar pana la urma s-a obisnuit. Dupa o perioada de timp sa-l pui la el in patut si cu multa rabdare o sa vezi ca o sa se obisnuiasca acolo.
Mult succes!
Ralu-mamica Ioanei
Nicoleta spune:
Salut.
Inseamna ca as fi prea pretentioasa sa vreau ca bb Stefan sa adoarma singur in timpul zilei? El are doar 2 luni si jumatate... Si nu intelege povestile... Insa am inteles ca se poate sa il inveti sa adoarma singur. Mi se pare ca de aici Camelia si-a invatat fetita sa adoarma asa... Poate ne spune si noua cum.
Multumim.
Nicoleta.
CameliaH spune:
Nu stiu daca despre mine vorbesti, dar eu chiar le-am invatat pe fete sa adoarma singure si ziua si seara. Ele au fost leganate pe perna pe picioare mult timp. Pe 10 11 luni am hotarat ca nu se mai poate.
Si am inceput sa le pun in patut si sa stau cu ele sa le mangai pe par si sa le cant pana adormeau. Apoi le-am lasat singure din ce in ce mai mult si ele se jucat un pic si apoi adormeau. Eu nu plecam din camera, dar nu le mai bagam in seama. Si incet incet s-au obisnuit. e drept ca mai exista si exceptii, dar regula asta e. Fiecare se culca singurica in patul ei.
Toate bune!
Marina spune:
fetita mea de 4 luni doarme singura si la pranz si seara. Adica o pun in patut, ii dau suzeta mai stau vreo 5 min pana o prinde definitiv si gata. Am avut ceva probleme pe la 2 luni jumatate cand eram nauci ca nu vroia sa doarma noaptea, dar dupa 2 nopti in care am lasat-o sa planga (nu dati cu pietre)problema s-a rezolvat. Acum se culca la 11, la 6-7 o scol sa pape dupa care adoarme iar pana pe la 10.
marina
ancadm spune:
Fetita mea nu adoarme decit daca e si mami in pat cu ea. Pina la 2 ani o luam la noi in pat si dupa ce adormea o mutam in patutzul ei (pe care l-a urit cu pasiune de mica pentru ca ii "ingradea orizonturile"), dar de la o vreme se trezea cind vroiam sa o mut si tipa de numa' si se agata disperata de mine, asa ca la 2 ani am hotarit ca putem sa ii luam un patutz de fetitza mare. Zis si facut! I-am luat un pat normal, twin, i-am instalat un gardutz special la margine ca sa nu cada din pat iar acum stau cu ea pina adoarme si apoi plec eu in loc sa o mut pe ea! Merge super! Dimineata se trezeste frumos, se da jos din patutz si vine sa ne trezeasca si pe noi.
Anca.
Camelia spune:
Nicoleta, cred ca despre mine vorbesti.
Eu am invatat-o pe Teodora sa adoarma singura de cand avea doua luni jumate si asa adoarme si acum (sper sa nu zic intr-un ceas rau, ca de cate ori ma laud cu chestia asta, hop!se strica vraja!).Deci eu ii dadeam suzeta si o jucarie (un catel de plus pe care il iubeste acum tare mult) si plecam.Ma intorceam la ea daca plangea,ii bagam suzeta in gurita si iar plecam.Acum ritualul e acelasi doar ca nu mai avem suzeta.Da ne-a ramas catelul..Cand ii spun ca mergem la nani, ea deja il striga pe Boby "Baba! Baba!".Si cu Boby in brate, doarme frumusel, fara nici o problema.
Ruxi, eu cred ca poti incerca si acum sa-l obisnuiesti sa adoarma singur.Mai ales ca e mare si pricepe.Ii spui frumos ca trebuie sa doarma, ca mama nu-l mai plimba in brate ca e baiat mare etc.Il pui in patut si pleci.Va plange, desigur! Il lasi in pace o vreme, apoi mergi si incerci sa-l linistesti fara sa-l iei din patut!Iar pleci, iar plange, iar te intorci.Faci chestia asta doua-trei zile, te intorci la el la intervale din ce in ce mai mari si, intr-un final, va pricepe cum sta treaba.Asa am facut eu cand am scos din uz suzeta.Si a mers! Ii tot ziceam bland dar ferm :"Nu mai plange ca mama nu te ia in brate!" N-am cedat si s-a cam prins ea ca plange degeaba.Trebuie sa ai nervii tari sa suporti concertele, da daca vrei sa scapi de plimbatu in brate, n-ai incotro.Mai e si posibilitatea sa-l pui in pat si sa nu pleci , ci sa-l mangai si sa-i povestesti pana adoarme dar eu n-as alege asta!Poti sa stai langa el si o ora si tot nu adoarme.
Bafta sa reusesti!
Nicoleta spune:
Multumesc.
Numai ca Stefan nu mai vrea suzi... Insa voi trece direct la partea a doua a strategiei... De maine, ca astazi am de facut o vizita la medic si nu prea ma mai tin nervii.
Nicoleta.