Care e idolul tau??? (10)
Raspunsuri - Pagina 14
arinna spune:
Mai, Fat Frumos din Lacrima...
Am sa te chem sa mergem printre nori
Sa te simt in tunetul placerii
Am sa te tin pe palme pana-nzori...
Lumea va fi a ta
Am sa te chem s-o impartim in doi...
ozz one
........................
Knowledge is power!
daniela_b spune:
quote:
Originally posted by arinna
Mai, Fat Frumos din Lacrima...
Am sa te chem sa mergem printre nori
Sa te simt in tunetul placerii
Am sa te tin pe palme pana-nzori...
Lumea va fi a ta
Am sa te chem s-o impartim in doi...
ozz one
........................
Knowledge is power!
ozzi one adica ozzie osbourne? Sa inteleg ca e o propunere?
Pune poza, pls....
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
arinna spune:
Am pus un idol:
A mai venit si-un inorog straveziu
foarte speriat, foarte livid.
Locuia într-un viitor aramiu
Cu vedere la vid.
Vino si tu, vino si tu!
însa nimfa spuse nu.
Cantecul inorogului albastru
Mai intai,ce este un inorog?
"Inorogul este un cal",ar raspunde cel intrebat.
Dar inorogul,sau unicornul,este un cal cu un corn in frunte.
Cu cornul lui de fildes si de nestemate,de piatra si de argint,inorogul aprinde stelele.
Seara,cand soarele se stinge si luna se inalta,cornul inorogului ajunge pana la cer.
Lumina palida face aripile inorogului sa sclipeasca argintiu.
Stelele il asteapta gata de bal; inorogul isi desface aripile albe ca ale ingerilor,isi face vant si paraseste pamantul.
Atinge cu cornul lui de fides stelele mici.
Atinge cu cornul lui de argint stelele albastre.
Atinge cu cornul lui de piatra stelele moarte.
Atinge cu cornul lui de nestemate Calea Lactee,care nu e decat calea pe care paseste inorogul in drumul lui spre stele.
Cu coada lui matasoasa stinge soarele.
Rasuflarea lui cu miros de stele aprinde luna.
Acesta este inorogul alb.
Insa inorogul albastru...oh,inorogul albastru are cu totul alta menire.
Iinorogul albastru e purtatorul viselor.
El apare dupa ce inorogul alb a adormit in culcusul lui.
Inorogul albastru tropaie.Copitele lui scapara.Coama i se infoaie.
Ciuleste urechile. E plin de neastampar.
Coada ii biciueste coapsele.
Asteapta.
Ce?
Asteapta ca fiecare copil sa`i pregateasca traista albastra cu fan aromat albastru si cana albastra care face ca apa neinceputa de izvor sa para albastruie sub cerul albastru de seara.
Asteapta ca aripile lui albastre sa se coloreze cu parfumul albastru al padurii fermecate albastre.
Dupa ce zanele ireal de albastre ii infoaie coama cu vise calme,albastre, inorogul isi inmoaie botul albastru in apa albastra,soptitoare a izvorului fermecat si bea indelung.
Apoi isi desface aripile albastre,bate aerul de cateva ori si se pierde,inghitit de cerul albastru inchis.
Din aripile albastre se imprastie spre case visele albastre.
Nimeni nu`l vede,nimeni nu`l aude,caci inorogul albastru se confunda cu aerul albastru si aburul rasuflarii lui seamana cu visele.
Cand lumea se trezeste,dimineata,in traistele albastre nu mai este nici un fir de fan aromat albastru,iar din apa albastra din canile de lut albastre nu a mai ramas nici un strop.
Pășeste smerit în sufletul meu,
Pleacă-ți capul tăcut a-nchinare!!!
Nu tulbura linistea viselor nevisate
și inorogul albastru de șoapte amare!
Mobilele sunt vechi,pe o masă sunt eu
floare de colț albă, uscată-ntr-o carte,
jumătate moartă, stafie pe jumătate.
Focul e stins și e frig,
Doar amintirile goale rătăcesc pe-aci,
amintirile a ce-ar fi fost să fie,
și nu e!
Norocul Inorogului
Text: Philippe de Thaün / Șerban Foarță / Andrei Ujică
(în franceza veche și română)
Monoceros est beste,
un cor at en la teste.
Pur ço issi at nun,
de bouquet at façon.
Par une pulcele est prise,
or oyez en quelle guise.
De o copilă e prins,
Inorogul prinț,
De o copilă e prins,
Licornul prinț.
Ea cu sânii în floare și dulce,
mi-l adastă ca pe un stăpân.
El aleargă-ntr-un suflet să-și culce,
mândrul cap pe-al ei galeș sân.
Capu-n poala ei bine nu-și pune,
că-mi adoarme ca un prunc.
Vânătorul atunci îl răpune,
mi-l răpune în veșted crâng.
Așa-i ucis în somn,
Inorogul domn!
Așa-i ucis în somn,
Licornul domn!
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
En son devan se dort
issi vient a sa mort.
Acestea Inorogul mai mult a să scârșni neputând suferi, dzisă: ,,O, priietine, Cami lopardale, tusăroasă și sughițoasă răspunsurile jiganiilor acesto ra în divă nu prinde, căci doaă pricini sint carile, uscăciunea cuvântului scornindu-le, umedzala tusei și izvorârea flegmei le înmulțește (că tot dobitocul un muget ce știe firește îl face, iară dobitocul înțelegătoriu înțelegerea pierdzind, sau tusă, sau ge mere, sau alt chip de glas dobitocesc scornește), una firea, iară alta asupreala firii. Firea, dzic, căci deosăbi de Uleu, alalți toți dulăi sint, la carii fără lătratul în gâtlej și mușcatul în gură altă nu să află. De care lucru, când vor ceva după înțelegere să grăiască, articulul glasului într-altă ceva, fără numai în lătrătură și brehăitură, să deosăbască nu pot. Așijderea alta, asupreala firii, dzic, căci neamul dulăilor când ceva năcaz, asupreală sau altă oarecare pătimire peste voie li să tâmplă, atuncea nu numai cuvântul tocmit, ce și lătratul nealcătuit uitând, de scâncitură să apucă și de schilălăitură că ce suspinul cu lacrămile la cei în doaă picioare și fără pene (adecă la dobitoacele platonicești), aceia scâncetura și schilălăitura la dulăi ieste. Cătră acestea, a triia și altă pricină a să adaoge s-ar putea, căriia singur eu mar tur neminciunos a-i fi a dzice voi îndrăzni. Carea în doaă părți să împarte, una în stăpân, iar alta în stăpânit. În stăpân, dzic, că singuri din sine stăpâni lucrului de ar fi, ori spre ce mai de folos și mai bine ar alege, spre aceia voia și cuvântul ș-ar da. În stăpânit, dzic, că ei supt a altora stăpânire și voie supuși fiind, nu ce lor, ce ce celui ce-i stăpânește place, aceia le caută a dzice și a face (că când suflă stăpânul, atuncea răsuflă stăpânitul și în cuvintele slugii duhul domnului lucreadză). De care lucru, so cotesc că precum cea multă vreme cu acest feliu de îngăimele au trecut și spre toate răbdare neclătită am avut, așe și de acmu înainte încă puțină îngăduință să avem, ca o dzi puindu-și și aces tea aporii a-și dezlega să poată și cu acesta chip toată lătrătura și scâncitura sfârșitul să-și ia."
(Istoria ieroglifica)
........................
Knowledge is power!
daniela_b spune:
Arinna
, ce dispozitie ai....foarte frumos.
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
april spune:
enjoy!
http://www.planetdan.net/pics/misc/georgie.htm
folositi mouse-ul
Fericirea e alcatuita din lucruri marunte.
"And in the end, it's not the years in your life that count. It's the life in your years" Abraham Lincoln
arinna spune:
Daniela,, multumesc, mereu mi-au placut inorogii
Mai inainte era vorba de O-Zone, eu un cantec care imi place mie foarte mult...
Vai April,amuzanta treaba, n-am mai vazut asa ceva 
, e de lucru acolo dar cam in zadar se pare ca am ajuns cam tarziu
, buna chestie !
........................
Knowledge is power!
daniela_b spune:
April...... cool de tot!!!!
Nu stiu unde trebuia sa ajunga tipul ca a ramas intzepenit intre doua bile perfect egale dar ce-mi place cum respira cind se opreste..........hahahahhaaa
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
april spune:
daniela, dar stii cine e tipul????
si poti sa-l muti cum vreu tu cu mouse-ul
sa-l tragi, impingi, scuturi, tot ce vor muschii tai
Fericirea e alcatuita din lucruri marunte.
"And in the end, it's not the years in your life that count. It's the life in your years" Abraham Lincoln
daniela_b spune:
dadadaaaaa, intelesesem, ca m-am jucat cu iel, stiu cine e, i-am zis "tip" ca sa nu-i desconspir identitatea pentru cei care urmeaza sa acceseze link-ul, sa fie surpriza, l-am zgiltiit si prelins si l-am pus in toate pozitiile dar am crezut ca trebuie sa ajunga pe undeva, pe vreo cimpie ceva....
da' m-am distraaaaaat,
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
april spune:
ce-as mai face cu seful meu asa....................
...si apoi sa dispara....
Fericirea e alcatuita din lucruri marunte.
"And in the end, it's not the years in your life that count. It's the life in your years" Abraham Lincoln