Siguranta educatiei<adevar sau mit>???

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns roxanal spune:

Dragele mele, sunteti minunate, zau asa...sa o iau de la capat?
da, sunt foarte stresata si acum am picat pana-n gat in butoiul cu depresiile tuturor ...parca toate necazurile pe capul meu, nu altceva..daca nu as fi prea depresiva mai ca as rade singura de mine ...pe urma, spalatul pe cap nu are nici in clin nic in maneca cu criza de ieri, sau poate a fost doar declansatorul...este adevarat ca nu vrea s-o spal pe cap, desii cateodata o conving ca daca tine capul pe spate atunci nu-i mai intra apa in ochi, dar se pare ca uita de la o baie la alta si toate spalarile noastre pe cap(sau ma rog, 99%) se termina in urlete, dar urlete normale, adica de suparare dar nu ce a fost aseara...pe de alta parte ma inspaimanta furia si faptul ca nici cu forta nu am reusit s-o imbrac, desii daca-mi spunea cineva ca nu pot dovedi un copil de 2 ani as fi zis ca-i nebun...pe de alta parte nici sotul nu ma ajuta absolut de loc in treaba asta, dupa ce ca abia-l suport mai ma si streseaza in aceste momente cu sfaturi "destepte"...se crede desteptaciunea pamantului...ma si mir cum de nu se inclina toata lumea inaintea lui ...deci si situatia noastra familiala este destul de proasta :-(...si de cateva zile cel putin, ne certam non-stop...
chiar acum imi vine sa rad : ieri o schimbam pe Maria care se scapase putin in chilotei(si asta-i un motiv de ingrijorare, ea cere la olita de mult si nu s-a mai scapat pe ea de foarte mult timp), deci o schimbam si el a iesit pe balcon si a lasat usa deschisa, eu m-am enervat ca de ce a lasat-o deschisa ca vine frig tocmai acum cand o schimbam, si el a zis ca s-o schimb in dormitor, mie mi-a sarit mustarul si am zis ca-l doare in "c.." de noi, el sa fie sanatos...si Maria, tup dupa mine, foarte mandra de sine "c.."..desii eu nu obisnuiesc sa spuns asa ceva, de obicei , chiar daca ma enervez spun fund...dar toata ziua ma enervase ingrozitor si asa mi-a venit sa zic atunci :-( si Maria m-a taxat repede...
deci in concluzie eu cred ca si datorita climatului mai mult decat prost din familie face astfel de crize...si nu stiu incotro s-o apuc...si imi vine sa ma sui pe pereti....si criza mea depresiva ajunge la paroxism...:-( ....
oare am inebunit de tot??

Roxana L

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Raluca spune:

Roxana, tind sa cred ca, crizutele Mariei sunt generate, asa cum spuneai si tu de atmosfera din casa...ce zici de o vacanta , numai tu cu ea, fara nervi si stress? (pe tati il puteti uita acasa date fiind conditiile problemei) cred, sincer ca ar ajuta-o. Apoi, ai putea sa apelezi la un psiholog de copii, cu siguranta acesta ar descoperii cauza crizutelor ei, asta daca e mai mult decat "criza " varstei...mult succes si rabdare!

Raluca si Ilinca (1 an si 3 luni)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxanal spune:

din pacate nu pot pleca nicaieri ptr. ca nu-mi permit iar pe tati nu-l pot uita acasa...mai degraba el sa ne uite acasa, ar fi mai bine, dar nu-i chip sa-l conving sa plece undeva ptr. o perioada...si nu cred ca este in stare, la cat de comod este sa nu aiba confortul de acasa...


Roxana L

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

Trimite-l la mamicuta lui! Poate tine! Oricum, starea de tensiune din casa se rasfrange asupra copilului. Incercati sa discutati intre patru ochi si sa ajungeti la un compromis. Evitati certurile de fata cu copilul. Si ai grija sa nu te vada copilul cu ochii in lacrimi, ca o dai complet peste cap! Ufff...multa bafta si tine-ne la curent.
Claudia si Alex

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ponicid spune:

Si eu am obsesia aceasta ca orice lucrusor pe care il face sau il va face mai devreme sau mai tarziu fetita mea se trage din educatie, din mediul familial, din modul cum ne comportam noi cu ea.
Eu sunt colerica si ca atare ma comport ca un coleric: ma infierbant, ridic tonul, mai ii dau cate una peste fund. Uneori imi vine sa imi fac un loc de dat cu capul in perete petru ca simt ca o iau razna! Mai ales ca fetita mea bate spre doi ani si are deja faimoasele crize de personalitate.
Uneori am rabdare ingereasca, ma felicit in gand pentru modul cum rezolv problemele si sunt mandra de mine, dar alteori fac acte nepedagogice iar apoi imi pare rau, nu dorm noaptea si ma gandesc 'uite, pentru ca eu am procedat asa, cea mica o sa faca si ea tot la fel si o sa ma mir de unde i se trage mai tarziu'.
Este greu sa stai calm cand copilul intr-o singura zi:
incearca de zeci de ori sa opreasca televizorul, de alte zeci de ori ridica receptorul telefonului si nu-l mai pune bine in furca, cere toate fructele de pe farfurie si daca nu i le dau tipa, tine gura inchisa cand ii dai sa manance, nu vrea sa fie schimbata, nu vrea sa se duca la culcare, nu vrea, nu vrea, nu vrea...
O zi este raiul si iadul la un loc.
Eu cred ca trebuie sa ne controlam permanent si sa incercam sa facem lucrurile cat de bine putem, sa nu repetam greselile de care suntem constienti. In rest, suntem doar niste oameni.

In cazul tau Roxana, eu cred ca, copilul tau trece prin perioada aceea dificila intre 2 ani si 3 ani si peste asta se suprapune si atmosfera de nervi din casa. Probabil ca va trebui sa iti rezolvi problemele, sa te echilibrezi si sa se restabileasca o atmosfera calma in casa. Copiii simt cand parintii nu se inteleg si nu fac un front comun in educarea lor.

Daniela, mamica de Ana-Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxanal spune:

Fetelor, sunteti niste dragute, ca de obicei, va multumesc frumos pentru tot
pupici

Roxana L

Mergi la inceput