ce sa fac?

Buna ziua!
Nici nu stiu cum sa incep si ce sa va spun.Am un baietel de 1an si 3luni,un copil f dorit,e lumina ochilor mei,dar sunt nemultumita de cea ce fac,sa nu ma intelegeti gresit,as vrea sa stau cu el cat mai mult,dar de cand stau acasa ma simt limitata,nu stiu nu mai sunt multumita de nimic.Ma iau si de sotul meu tot timpul,ii caut chichite in orice,sar in sus de la orice.Am un sot care ma lasa sa zic ce vreau,ma asculta(cred ca uneori e satul si el de mine),nu ma bate,nu ma cearta,aduce saleriu,nu as avea motive sa ma port asa cu el,dar..............Mi-am propus de nenumarate ori sa ma schimb dar nu reusesc sa fac nici un pas,de fiecare data gasesc cate o scuza,si iar o iau de la capat.Nu stiu ce sa fac,ma afecteaza orice porcarie,ori cat de mica,imediat ridic tonul,ma supar.nu pot sa-mi dau seama ce e cu mine,poate ma ajutati sa ma luminez si eu,pt mine totul e gri.
Multumesc ca ma ascultati,nu stiu daca am fost prea coerenta in ceea ce am scris,dar sper sa ma intelegeti si sa ma ajutati sa gasesc o solutie!
Sanatate la toata lumea!

Witchie spune:

Calida, incepe prin a face cate ceva si pentru tine. Lasa-l pe bebe cu una din bunici sau cu vreo prietena si odihneste-te putin. Apoi, daca ai timp, incearca sa faci ceva in afara casei. Implica-te in actiunile umanitare de pe forum sau intalneste-te cu mamici din orasul tau. Incet incet te vei desprinde de ce te nemultumeste. Daca tu esti fericita si multumita, si celelalte vor merge mai bine.

Anda, mama Irinei
domnisoara Irina
Marsupiul psihologic

calida spune:

Am uitat sa va spun ca nu avem nici o bunica si nici o ruda langa noi,si nici prea multe prietene care s-ar putea sa stea cu Robert!
Multumesc pt sfat,asa ar trebui sa fac,dar..................

Principesa spune:

Calida, in interiorul tau exista presiunea de a sta cat mai mult cu copilul. Insa acestei presiuni i se opune o situatie f fireasca. Faptul ca tu, inainte de a fi mama esti om si orice om are nevoi. Gradul lui de confort rezulta din gradul de satisfacere a acestor nevoi.
Frustrarea creeaza o irascibilitate pe care tu o resimti.
Acceptandu-ti nevoile si gasind modalitati de a le satisface nu vei fi o mama mai rea ci una mai buna care nu se culpabilizeaza. Nu vei fi o mama care-si neglijeaza copilul ci una care intelege ca o mama buna este o mama fericita. Succes!

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

Danelutza spune:

Calida si eu ma simt ca tine, si eu sint singura ca tine, dar... ies, atunci cind timpul e frumos, in parc unde intilnesc multe mamici cu copii, stau in fatza oglinzii si ma motzai (fardez) asha cum faceam cind mergeam la serviciu. Si am mers la serviciu timp de 15 ani, dar... asta e. Chiar daca esti cu copilul, mergi prin magazine, ca esti stresata. Si eu tzip la sotzul meu, ma intzelege ca sint stresata.
Cred ca nu am explicat prea coerent, ca nu ma simt prea bine in acest moment, am o durere groaznica de cap.
Dar, ceea ce vroiam sa spun e, traieste un pic si pentru tine, lasa rufele nespalate o zi, casa nematurata, vasele in chiuveta, ai sa faci astea mai tirziu, iesi la plimbare, vorbeste cu alte persoane, si cred ca de fapt ai facut foarte bine ca vorbesti aici, cu noi, te vei simtzi mult mai bine.

Daniela si principesa ISABELLA (5 iunie 2005)

http://community.webshots.com/user/danielaaddario