cum se schimba foaia?

Fi-meu este ...extrem de incapatanat si infipt,independent pana la Dumnezeu si inapoi,si cred ca as putea sa-l descriu intr-un cuvant ca tenace.Are atata vointa in kuru' ala mic de m-a adus la exasperare.Si nu numai cu mine,ci cu toata lumea,cu copiii,cu educatoarea,cu tati,cu bunicii etc.E foarte inteligent,prinde din zbor orice insa din ale lui nu-l pot scoate.nu se lasa sub nici o forma,nu se lasa oameni buni,daca isi pune ceva in minte-nu se lasa,nici in somn macar.Intr-un fel sau altul trebuie sa-l determin sa fie putin mai maleabil,dar de bunavoie.La el nu merge cu frumosul,explicatii,rugaminti sau fermitate.Nu merge,am incercat orice si oricum.Daca,de ex,il rog sa plece de la calculator,pot sa-i spun de 7 ori de la frumos pana la raspicat si apoi tot trebuie sa-l iau pe sus sau sa racnesc si tot pe jos urland este.Daca il rog sa ma ajute sa-si stranga jucariile(care sunt toate bucati gen puzzle si lego si le intinde zilnic de 6 ori) il doare la basca,daca insist reusesc sa mai pun de-un scandal,.Daca la magazin vrea ceva nu se lasa pana nu pune pe banda la casa si asa am 5 borcane de nutella acasa-egal cat ii explic ca avem,ca n-am bani(bine ca nu face asa decat la cateva produse),daca mergem pe jos si vrea in brate desi are 20 de kile si ma rupe,la masa nu sta decat cateva minute,mofturi face ..imense la mancare-desi gatesc binisor nu se atinge,nu vrea sa guste decat 2 feluri.La olitza nu am putut sa-l fac sa ceara,efectiv nu vrea si nu il deranjeaza daca e ud si pute.Acum trebuie sa il dau fulltime la gradi,de la 8 la 4 si nu-l schimba nimeni,el nu cere ca nu-l deranjeaza si il aduc acasa ca un scons- nu-l afecteaza catusi de putzin.Si tot asa.Cel mai frustrant-refuza sa ia medicamente dar intr-un fel cum nu cred ca mai sunt copii si la ce se ajunge cu asta..nici nu mai scriu aici.
Acum sa nu credeti ca sunt foarte soft,tati nici atat..ohooo,exemplele astea sunt ce-ar face daca nu l-as lasa sa mai urle,daca nu as spune NU clar si consecvent.Nu-i merg treburile,nu ma mai impresioneaza demult trantelile pe jos si lacrimile de crocobaur produse instant.
DAR -am obosit,am obosit sa-mi scuip plamanii,sa incerc sa-l conving cu vorba buna,mai tare am obosit sa ma cert cu el si sa-i impun niste chestii pe care alti copii mai maleabili le fac fara discutii.
Fi-meu e contra din principiu cred si,desi eu sunt extrem de rabdatoare,de calma..am din ce in ce mai des senzatia sa.-l trantesc odata de sa-i mearga fulgii.De la gradinitza a invatat o gramada de expresii ,de genul Termina odata,liniste,lasa-ma pe care mi le serveste urgent de indata ce vreau sa facem ceva cu ce nu-i de acord.Toate ca toate,dar cand pronunta termina odata´! abia ma stapanesc sa nu-l plesnesc,mai ales ca e asa pornit si tipa si e tot furios,egal cat de des i-am spus sa nu mai zica asa.
Ca sa fac imaginea completa...e atat de dulce si de dragut,atat de iubitor cu mine,atat de ghidus , de istet si de frumos incat stau si ma intreb unde poate sta atata incapatanare. In momentul in care il cert,dupa ce-si face numarul se arunca la mine in brate,strans de tot si nu se dezlipeste de mine.
Cred ca am gresit titlul,nu vreau sa schimb foaia,ci doar sa-l determin sa se inteleaga si de vorba buna,macar din cand in cand...atat astept sa vina ziua aia in care sa zic hai mami sa facem asta sau ailalta si sa fie armonie.daca nu ar intelege,n-ar pricepe-asta este..dar el o face intentionat,sfidare scrie pe el.Face pozna privindu-ma in ochi daca va imaginati.Ca uite-asa vrea muschiu' lui.Am obosit de cearta si de incapatanare.Am obosit de pedepse,de time-out,de interzicerea calculatorului,de nervi.
Probabil trebuie sa mai astept o juma de an si o sa treaca si asta,dar va rog sa ma credeti ca am obosit si cateodata nu mai am rabdare cu el.Apoi e iar atat de draguuuut si zambeste ingereste cand ma vede,se arunca in brate si ma saruta de ma simt ultima mama de pe pamant.Si apoi ma inchin si zic multumescdoamne de asa baiet frumos si destept,plin de personalitate,ne iubim si dimineata o luam de la capat

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

giulia71 spune:

Nu stiu ce raspund ca sunt in aceeasi oala ca si tine, parca ar fi fratele lu' al meu. Dar mi-a placut la nebunie modul cum te-ai descarcat!

try spune:

Eu cred ca el ti-a simtit slabiciunea si ti-a citit limitele tale ca adult. Si de-aia isi permite sa treaca peste.
Cred ca a simtit unde este punctul ala dincolo de care tu nu mai poti, ca rabdarea ta are o margine si ca el, spre ginionul tau, are resursele sa treaca peste marginea aia a ta.

Banuiesc ca la genul lui de a fi consecintele trebuie sa fie mai drastice.
Eu, spre ex., nu pot sa inteleg cum anume un copil ma poate face pe mine sa cumpar ceva ce nu vreau? Eu platesc, eu dau cu cardul/banul, ca urmare pastrez pe banda ceea ce vreau eu, iar vanzatoarea doar n-o sa scaneze ceva ce eu ii spun ca nu cumpar, doar pt. ca fi-miu il pune pe banda, nu?
Face scandal? Se da cu curu' de podea in magazin? Nu-i nici primul nici ultimul copil, iar cine are copii stie ce inseamna asta si nu te condamna. Scandalul de rigoare o sa persiste atat timp cat el simte ca e loc de "negociere" la capitolul respectiv. Cand tu de 10 ori la rand refuzi sa cumperi ce vrea "muschiul" lui, te asigur ca va renunta sa mai insiste. Dar atat timp cat el stie ca are cea mai mica sansa de izbanda si ca tu e posibil macar 10 % sa cedezi, el va incerca. Cum? facand scandal, etc. intanzandu-ti tie nervii la maxim. Stie ca exista un punct dincolo de care tu cedezi. Nefericirea face ca el sa fie mai rezistent ca tine .

Ideea se pastreaza in orice exemplu pe care l-ai dat tu despre ingerasul tau.

Nici un copil nu-i prost sa incerce de 50 de ori sa bage mingea de 30cm diametru printr-o gaura de 10cm diametru. Incearca de cateva ori si, daca vede ca nu e nici cea mai mica sansa, renunta. Cauta alta gaura mai mare sau o minge mai mica (daca tot vrea neaparat sa bage o minge intr-o gaura).
Dar, parerea mea e ca un copil care incearca a 50-a oara sa bage o asa minge mare pe o gaura mica, e clar ca el stie ca uneori acea minge mai trece din cand in cand prin acea gaura.

Cu alte cuvinte, atat timp cat o regula fixata de tine nu produce mereu aceeasi consecinta neplacuta pentru el, atat timp cat tu nu aplici regula mereu, el va incerca tot timpul sa faca din fiecare exceptie de la regula o obisnuinta.

Sti uca e greu cu astfe lde copii, insa eu ador astfel de personalitati, astfel de ingerasi neobositi care ne testeaza clipa de clipa, minut de minut. Si noi invatam o gramada alaturi de ei. De multe ori e nevoie sa ne educam intai pe noi sa avem rabdare, intelegere inainte de a le-o cere lor.

.......in 6+ sapt.
Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi

mamica dulce spune:

try,ai dreptate,stiu ca asa e..asta este ce sustin si eu,DAR,daca ai citit cu atentie ai vazut ca am precizat ca exemplele alea s-ar intampla daca l-as lasa in voia lui,dar NU il las,are limite clare,pentru care se isca mereu scandal,si crede-ma ca sunt situatii in care incearca nu de 50,ci de 100 de ori desi sunt consecventa!
Fac fatza lejer la scandalurile publice(oricum muuuuuult reduse fata de asta vara cand avea doi ani jumate de ex)....cand am spus ca e atat de infipt si incapatanat si ca nu se lasa dom'le...il dai afara pe usa intra pe fereastra,ceva de genul asta,cauta o suta de modalitati sa faca cum vrea el si cand nu-i iese da cu kuru' de pamant.Clar.Sau se linguseste si ma pupa si in ultima instanta,dupa tambalau se lipeste de mine,sa intre in mine.Asta e reactia lui la cearta-nu e oftikat,nu se ascunde,nu fuge de mine-el se arunca la mine in brate.Am scris subiectul asta nu pentru ca nu sunt consecventa si ma joaca pe degete...ci pentru ca am obosit sa fiu consecventa,nu mai vreau sa ma cert cu el,vreau sa fie mai maleabil,mai bland putin,cu mine ma refer.Sigur ca sunt buna si blanda pentrui ca il iubesc ca pe okii din cap,e viata mea copilul asta,dar,in afara de faptul ca e pupat la dos de cand l-am facut asa e el,infipt si independent si nu se lasa fratilor,decat cu scandal.Mare!Crezi ca la ta-su ii merge?nuuuuuu...dar crezi ca se lasa?????? uite,sfatuieste-ma tu cum sa-l fac sa spuna ca vrea la oala,sa renunte naibii la pampers?L-am rugat,l-am certat,l-am lasat ud,murdar etc etc dar de-gea-ba!El ranjeste si cere scutecul.Am incercat orice,inca nu l-am batut asa metodic si cu sange rece vreo saptamana-asa as reusi,probabil.Dar asta vara,cand avea boala fugitulzui de langa mine am incercat cu urzica.,a sa nu.l bat cu mana mea.Nu ma stigmatizati,alta solutzie nu mai era.:)Crezi ca a functionat?dupa ce vorbele nu duceau la nici un rezultat,jap cu urzica peste mana-se tinea sa nu planga,se uita fix la mine si spunea NEIN! o data,de doua ori,recordul a fost de 5 ori la rand apoi se arunca la mine in brate si eu plangeam pe unde apucam sa nu ma vada..Cand am spus ca nu se lasa-crede-ma ca asa e! Desi eu numai pe mitzu meu il vreau,in ultimul timp ma gandeam serios sa mai fac o fata:)
Acum e mult mai dragut,eu sper sa fie si mai bine. E foarte sigur de mine,tot timpul i-am spus ca il iubesc,chiar si la cele mai mari pozne,nu l-am speriat cu politia sau alte trasnai si cel mai des sta la mine in bratze,si ne iubiiiiiiim:)
Bineinteles ca nu e un razboi de genul care pe care constant,Are perioade intregi cand e atat de fantastic si cand rasuflu usurata-pac!,dar suficient de des cat sa ma inchin seara,ca pe langa sanatate sa-i dea Domnul si ceva mai multa maleabilitate:)

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

sinzi_ana spune:

Pai solutia e simpla...cel putin asa o vad eu!!!!
Daca tu ii interzici un lucru si el tot o face si mai iese si cu scandal...

Lasa sa le faca pe toate ca el...pune pe banda ce vrea el, lasa-l la comp cat vrea el, fa-i toate mofturile...
Nu-i mai rezista...poate il distraza cand te enervezi si o face special ca sa iti vada tie reactiile!!!

Ce rost are sa iti consumi nervii si sa se dea cu kuru de pamant daca tot ca el iese????
Ajungi la acelasi rezultat si fara nervi...

Poate ca se potoleste daca vede ca nu iti mai pasa, sau poate ca nu...
Si daca nu, ce ai de pierdut??? Crizele de isterie!!!

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi, Radusi David



David

Cricor spune:

Eu am o solutie pentru implicarea lui in stransul jucariilor. Ii spui sa te ajute, ii mai spui o data, ii spui ca le arunci la gunoi (ca ce-i pe jos si nu in cutii inseamna ca-i gunoi si faci curat), le arunci la gunoi. Poate nu reactioneaza din prima, dar daca insisti, se prinde el ca ramane fara lego si devine mai dispus sa arunde o piesa in cutie.
Daca incerci, sa-mi spui daca a functionat.


Corina

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588&whichpage=1/" target="_blank">Ajutati-l pe George!
www.cuzuc.netfirms.com

mamica dulce spune:

cricor,am incercat deja :) dar nu cu gunoiul ci cu stransul in punga si datul la alti copii necajiti.S-a crizat putzin,eu chiar le-am dus de langa el pentru cateva saptamani dar se resemneaza,isi cauta altceva de facut.Asta nu am facxut-o totusi la stransul jucariilor,ci atunci cand le tranteste sau calca pe ele.(nu foarte des,in orice caz)Puiul meu,inca de cand era foarte mic si-a gasit ceva de facut,o preocupare chiar daca face pozne,mestereste,dar isi cauta si isi gaseste de lucru,nu-mi aduc aminte sa fi tras de mine de prea multe ori si asta a observat si educatoarea,cat de bine isi face de treaba singurel,e plin de initiativa.
Na,ce rusinata ma simt acum ca am zis ca e obraznicutz, el e de fapt atat de dragut si bun,numa ca ii da personalitatea pe dinafara.Sanzi,te-ai inselat,la fel ca try,cand ai spus ca oricum face ce vrea !Tu spui insa sa-l las in pace,sa salvez nervii macar.Nu cred ca e aplicabil:)
Incerc sa mentin un balans echilibrat intre DA si NU,sa nu-l inhib,sa nu-l scap dar cand e NU sau GATA asa ramane.Chit ca e cu scandal mare,de care m-am saturat! Cred ca solutia e sa mai treaca cateva luni,oricum e mai adorabil si mai intelegator pe zi ce trece,mai ales cand o sa vorbeasca fluent o sa fie si mai bine.Sa ma tina nervii pana atunci:)

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

sinzi_ana spune:

Pai, Anca, atunci copilul e perfect normal...ca orice copil de 3 ani!!!!
Tu esti cea care se lupta cu sine!!!! hihi...Implica-l si pe sotul tau sa isi mai consume si el nervii!!!

Si David face aceleasi lucruri de care povestesti si tu!!! Si sa vezi ce ma strange in brate si imi spune ca ma iubeste si ma pupa peste tot!!!! Dupa ce face o criza de nervi...e cel mai dragutz!!!

DAr io ma amuz...nu prea ma enervez...
PRevad crizele si ma uit ca un spectator...si cand se calmeaza discutam...(asta poa sa insemne si a doua zi!!!!)

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi, Radusi David



David

lena spune:

Ancutza sa-ti mai treaca, crede-ma ca sunt in aceasi oala cu tine...deja bomban singura in gand ca sa ma autolinistesc...ce vrei acum?? sunt copii si copii, fii mea este la fel, extrem de rebela, dar eu fac ca sanzi, ma uit la crizele de personalitate ca la un extraterestru si astept sa treaca, caci trec si p-urma cine este cea mai dulce, scumpa si inteligenta t-rex...a mea, evident!!

mai greu este cu ceilalti care nu o cunosc si comenteaza, caci fii mea este foarte acaparatoare, si la gradi(de fapt o tages mutter) tot asa face, ea sa fie lider ma intelegi, le ia celorlalti jucariile, ea sa faca totul, ea sa manance singura, ea sa se imbrace singura, etc, etc...e foarte independenta, dar asta e, nu am cum sa o schimb!!

uneori ma doare sa aud ca "ceilalti" sunt intodeauna mai "cuminti", numai ea este elementul perturbator, dar trec inainte si stiu ca importante sunt altele, sa fie sanatosi si destepti si poate "cumintenia" va veni la un moment dat...si crede-ma eu chiar sunt opusul tau, fii mea poate sa se dea si cu fundul de pamant in supermarket si tot nu-i iau, doar cel mult o iau pe sus si plec, las balta shopping, tot, plec acasa si se potoleste, dar nu-ti spun pe moment ce scandal...si acasa la fel nu o rasfat deloc, multa lume interpreteaza ca "genul" asta de copii sunt rasfatati, ei bine...nuuuu, eu m-am convins pe pielea mea, sunt copii si copii, unii mai rebeli, altii mai cuminti sau hai sa zic "intelegatori"...mai degraba cooperanti, asta-i cuvantul!!

mai nou, si fii mea are doar 2 ani si 3 luni, stau cu orele pana o adorm si ii citesc si de 3 ori aceasi poveste, si a mea are program, plus ritual de culcare, dar deh, stii ca nu este chiar asa ca-n carti in viata de zi cu zi.

filofteia spune:

Pai eu nu ma enervez... si ce daca urla pana nu mai poate? Eu il trimiteam in camera la el sa planga acolo...
Daca incepe sa faca nazuri in magazin... nu-i mai cumpar nimic...
Cu jucariile de strans am aplicat-o acum... la 5 ani... i-am spus ca daca nu le strange pana la ora X le pun intr-o plasa si nu le mai vede doua saptamani... La ora x am luat o punga si surpriza... dar stie foarte clar ca daca am spus ceva asa fac...
Nu stinge televizorul... il scot din priza... nu merge nici asa... il iau din camera...

annablue spune:

Mamica dulce, resemneaza-te ca asa este, sunt copii si copii...
Si Adi al meu e exact acelasi stil, si inca din prima zi de cand s-a nascut. Si pt mine e cumplit sa-l fac sa ne intelegem, sa-l determin sa manance sau sa faca ceva care nu-i convine. De multe ori nu reusesc, dar sunt dati in care sunt mai calma si imi iese mai bine...
Intr-adevar, cum ti-au zis si fetele, el testeaza limitele, si al meu face la fel, mai ales daca vreodata de oboseala sau nervi obtine ceva ce in mod normal n-are voie...
Vestea buna e ca treaba asta se rezolva pe zi ce trece, asa cum ai observat si tu. Adica, cu cat se face mai mare, cu atat o sa poti sa te intelegi mai bine cu el, mai ales daca il lasi sa "investigheze" singur anumite lucruri care nu-i fac rau.
Eu asa am facut cu al meu, acum avem 3 ani si 3 luni si pe zi ce trece ne intelegem mai bine. Eu il prind in momentele lui "bune" si incerc sa-i explic anumite limite ale lui pe care trebuie sa le aplice, pentru ca atunci e mai receptiv.
Si mie mi-au replicat educatoarele, bunicile si o droaie de mamici ca asa face un copil rasfatat... dar nu-mi pasa, eu am aplicat o singura regula atotcuprinzatoare: ce nu-i face rau sau nu il /raneste/imbolnaveste, il las sa vada cum e si sa se convinga singur. Iar cand asta nu-mi reuseste pt ca el vrea si vrea, il calmez si dupa ii explic print-un exemplu pe intelesul lui.
Sa-l vezi mai nou cum ma ia in brate si imi spune "esti frumoasa!" sau "te iubesc!" cand vrea sa-i dau ceva...
Iti doresc multa rabdare si putere !
Stiu ca ai nevoie ...


Annablue si Adita(1.11.2002)