copil unic sau frati?

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Vistiana spune:

Daca ai 10 copii,nu spui ar fi fost mai bine fara ultimii 4...nu-ti poti imagina viata fara nici unul din ei,ti se pare ca esti cel mai fericit cu ei...in realitate ai fi fost la fel de fericit cu 3 sau cu unul...Fericirea nu consta in nr lor,ci sa fie sanatosi si sa ai putere sa le fii parinte bun asa cum simti tu ca inseamna sa fii parinte bun.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns impreuna spune:

Noi categoric vrem cel putin 2 copii, cel mult 3.
Deja 1 avem, urmeaza sa ne apucam de treaba

Judecand din punctul nostru de vedere, al parintilor, am ajuns la concluzia ca e bine ca un copil sa nu fie singur la parinti. Eu mai am frati si surori, sotul meu nu. Si am putut vedea care sunt avantajele si dezavantajele.

Poti sa ai cati copii vrei atata timp cat consideri ca sunt o bucurie, nu o povara.

Flavia (sotie si mamica fericita)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabri_andrei spune:

Si mie mi-ar fi placut sa am doi copii, dar avind in vedere ca am 36 de ani si probleme mari de sanatate ma straduiesc sa-l cresc frumos pe Andrei, sa-i asiguram o copilarie fericita si sa ne bucuram de viata impreuna.Va pup

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns RaluD spune:

Corect, numarul de copii depinde de situatia fiecarei familii, financiara sau de alta natura. Daca te simti in stare, daca are cine sa te ajute, daca te intelegi cu sotul...
Cu asta cred ca toate suntem de acord.

Filofteia, nu fi suparata, mie mi s-a parut valabil argumentul tau cu McDonald's. E si asta o problema reala, dar noi suntem mai nebunatici si ne-am gandit ca unde impartim un codru de paine la 3, l-om imparti si la 4 . Din nou, chestiune de optiune personala, nu poate fi comentata.

Nu exista garantii ca fratii se vor intelege. Dar poti face multe in sensul asta, ca parinte, daca ai putina "scoala" in tine.
Eu am exemplul familiei mele si celei a sotului si va spun ca unul din secrete este asta: copiii trebuie sa aiba un "dusman" comun. Adica noi, parintii.
Ce implica asta: in nici un caz sa le faci rau in vreun fel. Dar daca unul a gresit, sunt pedepsiti si celalalti, pentru ca nu l-au impiedicat. Totul sa se imparta la doi-trei-etc categoric si cu atata naturalete, incepand de la 0 ani - 0 luni, incat copiilor sa li se para o chestie imposibil de contestat. Si altele asemenea. Stiu, pare nedrept, mie mi s-a parut ciudat la inceput, dar sa stiti ca nimic nu uneste mai tare "poporul" decat "oprimarea". In sensul rezonabil, desigur.
Un alt secret: copiii au grija unul de celalalt, indiferent de varsta, nu cel mare are grija de cei mici. Trebuie si cel mic sa aiba calitati care sa-i ajute cumva pe cei mai mari. In acest fel, se invata sa fie responsabili unul fata de altul si mai tarziu, altfel ala mare creste obisnuit ca trebuie sa aiba grija de cei mici si cei mici... lulu.
Si a treia chestiune... intelegerea dintre parinti. Dar din pacate, asta nu depinde numai de noi. Daca pitacii vad ca parintii se iubesc si sunt de acord in ce priveste educatia lor, totul va fi ok. Sau cat de ok posibil.
Hic, parerea mea.


Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vistiana spune:

E o frumoasa provocare ca atunci cand ai 2 sau mai multi sa ai grija nu doar de ei ci si de relatia dintre ei!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cattalina spune:

si eu daca ar fi dupa mine m-as opri la unul ca parca mi-e greu sa o iau iar de la capat cu inca un mititel....si mi-a fost si fffffffffffff greata in timpul sarcinii....dar ma gandesc la Dragos ca ar fi mai bine pt el sa mai aiba un fratior sau o surioara asa ca ...o sa incercam sa-i mai facem dar peste vreo 2 anisordaca nu se intampla sa vina neanuntat pana atunci.

cattalina&costty(22.09.2002) Dragos (23.07.2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marimar spune:

Si ce te faci cind copilul tau - unic la parinti- iti spune si-ti repeta si te roaga sa aiba si el un fratior sau o surioara?????? Si tu poti sa-i faci dar nu vrei: din diverse motive: ca nu poti sa stai acasa pina va face micutul 2-3 ani, ca vrei sa calatoresti, ca vrei tot ce-i mai bun pentru el, copilul tau unic, ca vrei sa-i oferi posibilitatea de a merge la cele mai bune scoli si universitati....si uite asa, crezind ca faci tot ce-i mai bine pentru copiulul tau unic, de fapt ignori ceea ce el isi doreste cel mai mult : un fratior, o surioara.
Eu sint singura la parinti si mi-am dorit enorm un frate sau o sora si tin minte cum ii rugam pe ai mei sa-mi faca si mie o surioara si cum speram mereu ca se va intimpla odata....doar mult mai tirziu am aflat ca de fapt nu se putea....

Concluzia mea, e poate mai bine financiar si mai usor pentru parinti cu un copil doar dar pentru acel copil nu e mai bine sa fie singur la parinti. Si psihologii sint de acord cu asta...

Iar in ce priveste statul acasa cu copilul pina la 2-3 ani, da, e ideal insa viata nu e intotdeauna ideala. Baietelul meu a mers la cresa de la 6 luni, am fost multumita de cresa si de educatoare, erau cit se poate de grijulii si dragute cu copiii, isi faceau adica bine meseria, el era mereu " happy" sa mearga la cresa . Are acum 6 ani si este un copil foarte fericit, sociabil, nu are si nu da semne de vreun handicap , si-a dorit foarte mult un fratior, care, chiar daca a venit mai tirziu, cind el avea aproape 5 ani si nu e fratior ci e o surioara, el este super-fericit.

Cu fetita am reusit sa stau 1 an acasa iar acum merge la cresa. Daca s-ar putea, adica daca sotul meu ar cistiga cit pentru amindoi, eu as sta acasa fara probleme, imi doresc mult sa fiu "casnica" sau cel mult sa lucrez 2-3 zile pe saptamina.

Nu exista insa o retea, e mai greu cu 2 copii decit cu 1 insa e de 2 ori mai frumos si fericirea si satisfactiile sint duble !

Parerea mea personala insa e ca e putin cam egoist sa faci doar 1 copil....e doar o parere insa...

-------
De retinut: ceaiul din frunze de zmeur dupa 32 de saptamini ajuta la usurarea si scurtarea travaliului si stimuleaza lactatia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adrianafedorca spune:

si eu mai vreau un bebe, am fost singura la parinti pana la 11 ani si ater rau a fost...mereu ma rugam de mama si de tata sa cumparam si noi o surioara...eu ii voi face lui cezarica o surioara sau un fratior...nu stiu cum ma voi descurca pt ca nu am ajutor de la nimeni dar nu sunt nici prima nici ultima...

si multa sanatate

Adriana si bb Cezarica 23 Aprilie 2005

Cezar,minunea mea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zfcristina spune:

Desi nu am avut frati copil fiind ,am crezut ca este mai bine pentru fetita mea sa aiba un fratior asa ca acum am doi copii frumosi si iubiti.Se iubesc ,se pupacesc dar se mai si "bat" , mi-e este tare drag sa ma uit la ei si sa vad cat de mult se iubesc .


www.babiesonline.com/babies/m/mihayta/


Cristina , mamica de Craciunita Cristina Adriana (25.12.2001) si piticut Mihai Stefan (17.09.2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CristinaT spune:

Pana sa raman insarcita doream doar unul. Relatia mea cu sora-mea e inexistenta.
Sotul dorea 2. Dupa ce am nascut, m-am razgandit, vreau 2. Dar si sotul - vrea 1. Are si argumente. Solide. Niciodata nu am reusit sa-l fac sa se razgandeasca. Poate pentru ca si eu vreau din ce in ce mai putin. Si Oana vrea, chiar si ieri mi-a zis asta, ca ea se plictiseste. Dar ea vrea sa se dea cu sania acum de exemplu. Doar n-o sa fac ce vrea copilul. Cert este ca acesta hotarare am amanat-o pana cand voi termina scoala... adica in 2007.

www.babiesonline.com/babies/o/oana/" target="_blank">6 ani - 14 februarie 2006




Mergi la inceput