ciudat...
Raspunsuri - Pagina 2
Otilia spune:
Aveam 4 ani si 3 luni cind bunica mea iubita care ma crestea (si care eu credeam ca e mama mea) a murit. N-am inteles mare lucru, era lume multa, mi-au spus ca bunica a murit. Un unchi m-a luat in brate ca sa o vad (in sicriu, la biserica). L-am intrebat ce inseamna asta, cum adica a murit... (toata lumea plingea pe rupte!) si el mi-a zis ca n-o s-o mai vad niciodata, ca pleaca in cer. Niciodata, un cuvint prea MARE pentru un copil de 4 ani. Eu oare nu pot sa ma duc in cer sa-i fac o vizita, s-o vad din cind in cind?...
In vara care a urmat am plecat cu mama cu avionul... Am intrebat-o daca tot ajungem in cer, nu se poate sa ne intilnim si cu bunica (tare mai mi-era dor de ea!). Mama s-a albit la fata si-a zis ca spera ca nu.
Si ca sa revin la subiect: nici eu nu cred ca un copil de 4 ani realizeaza prea bine ce inseamna moartea, desi copiii din ziua de azi sunt mult mai avansati (si mai informati) decit eram noi inainte.
Poate o discutie cu un psiholog de copii ii poate "lumina" mai bine pe parinti.
"La beauté est une demi-faveur des dieux, l’intelligence en est une entière."
michelle7 spune:
quote:
Originally posted by corinadana
Michelle dar tu crezi ca la varsta lui constientizeaza ca a muri inseamna sa nu mai fii aici pe acest pamant? Eu nu cred!
Eu cred ca pt el a muri inseamna ca parintii vor disparea ceea ce mi se pare grav
Corinadana mama de Raluca
Lia spune:
la 4 ani copiii nu realizeaza ca moartea e un fenomen ireversibil,nu inteleg ce e moartea.
probabil ca a auzit texte de genul asta la televizor si repeta,ca i s-a parut interesant.
Andy are 5 ani si habar n-are ce e moartea.
"cum sa procedeze in asemenea cazuri"?-nu vad ce fel de "proceduri" sunt necesare atata vreme cat copilul habar n-are ce a spus.
in mod firesc dupa o afirmatie darza de felul asta parintii nu l-au intrebat daca stie ce spune?nu i-au povestit despre moarte si cat de cool ar arata viata lui fara mama si tata?-nu ca va pricepe explicatiile despre moarte,dar exista sanse sa ramana cu ideea clara ca ideea de a-ti omora parintii nu-i cool si nici profitabila deloc...
danielac spune:
am si eu o intrebare, ma framanta mai bine zis un caz din jurul meu, de la ce varsta credeti ca, copiii constientizeaza ce inseamna moartea? adica la 9 -10 ani inteleg deja? sau nu?
Fetita mea Diana-Maria, nascuta pe 24.10.2001
http://www.babiesonline.com/babies/f/fatamea
Paginuta personala DC:
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=danielac
daniella4 spune:
La 9/10 ani copiii inteleg, dar la 4 ani sunt doar niste maimutici care imita. Intrebarea e ce sau pe cine imita copilul?
Daniella, mama lu'Alexis
Babisa spune:
Daca acel copil a auzit multe discutii despre moarte si ce implica ea,da,acel copil stie ce inseamna a muri.Imi amintesc ca aveam intre 4-5 ani si plangeam in fiecare sera pe ascuns,pt ca auzeam fel si fel de discutii la cei mari dispre venirea anului 2000 si ca multi dintre noi vor muri,auzeam povesti cum ca or parintii or sa trebuiasca sa se sacrifice(moara) pt copii si tot felul de alte bazaconii...eu eram un copil destul de tacut ,dar ascultam si inregistram tot ce auzeam ,cu mana pe inima va spun ca stateam seara de seara, plangeam si ma gandeam ca ai mei parinti vor muri.
Deci depinde in ce context a auzit el despre moarte si despre a iti ucide parintii.Oricum astea nu sunt lucruri care trebuiesc lasate asa ...pt ca poate chiar nu intelege ce este moartea ,asta este mai rau ...pt ca le poate face rau parintilor,nestiind ca acel rau are sa il separe de ei definitiv.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/erin_rux/album?.dir=/37ca
Edessa spune:
Poate sunt un pic off topic...; scuze.Am citit ce a postat Babisa si mi-am amintit ca si eu auzeam tampenii din alea cu sfarsitul lumii in anul 2000...si ca atunci nu vor muri CHIAR TOTI! Varsta -cred ca undeva pe la 5 ani. Si asta a fost o chestie care m-a stresat la culme ani in sir cand ma duceam la culcare. Plangeam de mi se facea rau gandindu-ma ce o sa se intample cu ai mei( in special cu bunica). Trauma consta in neputinta de a-mi explica IN CE FEL o sa murim ( bolnavi, traumatizati, fulgerator sau...)Pe masura ce am crescut m-am mai linistit oarecum si evitam sa ma gandesc la subiectul asta. Si totusi, pana cand am terminat facultatea mi-a fost teama ca nu o sa fiu acasa cand s-o intampla ceva cu vreunul dintre ai mei ( evident, tot bunica era subiectl central)...De parca as fi putut eu impiedica asta...Naivitate?!?
liliana29s spune:
Nu stiu ce sa spun. O cunostinta de a mea e asistent maternal si are un baiat de 9 ani cu care pur si simplu nu mai stie ce sa faca. La scoala 2 invatatoare refuza sa-l mai primeasca in clasa lor si i-au spus ca asa ceva nu au vazut de cind predau ele. Ca mai bine s-ar duce la spalat scari decit sa creasca asa ceva. Daca-l vezi nu poti sa spui decit vai ce ingeras de copil fiindca asa pare dar daca are el chef te da peste cap. Daca i se pune pata ca sa uitat cineva urit la el se dezlantuie. Urla ore in sir fara lacrimi numai asa special sa deranjeze da urla tare tare fara sa obosesca de-ti vine sa-ti iei cimpii si sa te duci. Nu-l poate opri nimic nimic. Sare la bataie daca asa arechef si in mijlocul orei. A chemat invatatoarea gardianul si ia dat gardianului cu scaunul in cap, a pus ciobul de sticla la gitul unui copil afara, a luat un cutit din sertar acasa si zbiera ca vrea sa o omare pe sora lui pe care asistenta o trimisese la o vecina. La faza cu cutitul a fost foarte ciudat eu am intrat pe usa da-l auzeam de pe hol cum striga adumi-o sa o tai in burta o sa-i bag cutitul si asistenta incerca la modul cit mai calm sa-l linisteasca dar fara sa se apropide el. Motivul pentru care se enervase a fost ca cica sora lui care e mai mare cu 2 ani i-ar fi furat viata si el trebuia sa fie cu o clasa inaintea ei. Deci daca nu se simte provocat incearca el sa dezlantuie un scandal din orice. Au fost cu el la psiholog care spune ca are un retard usor si tulburari de comportament si ia dat un tratament care nu a fost de nici un ajutor. Nu stiu poate orcine sa spuna ce vrea dar eu l-am vazut si spun ca e pur si simplu rau nascut asa nu din cauza ca afost la camin ca nu a stat decit putin acolo. Asistent are copilul de 3 ani dar spune ca nu mai rezista si ca-i e frica de ce poate sa faca acel baiat. Precizez ca la prima vedere pare un copil normal te duci acolo si te intimpina zimbind se uita la desene se joaca pe calculator dar daca i se pune lui pate devine extrem de violent. Are cineva idee ce se poate face cu un astfel de copil ?
Am uitat sa va spun una din invatatoare femei trecuta de 50 de ani ia spus asistentei "Uitati-va la mine copilul asta cind va creste va omori, si asta fara nici un dubiu" Sora baitului spune ca intodeauna a fost asa de mic de cind locuiau cu mama si nu-l linistea decit cu bataia.
Si inca o ciudatenie. Sa intimplat deja de citeva ori, daca e la joaca sau la calculator sii place si trebuie sa se duca la WC nu se duce face pe el, nu pipi ca aia se vede si rid copii, treaba mare. Spune ca nu a pututut sa se tina.
Liliana
Babisa spune:
Cred ca acea invatatoare are dreptate,daca acum are acest coportament,mi tarziu itervine si forta care are sa il ajute sa isi puna in practica ideile monstruoase.De ce nu il da inapoi la orfelinat,nu e obligata sa il tina din cate stiu eu.Cum poate ca mama sa puna viata copilului ei de 3 anisori in pericolo?
http://pg.photos.yahoo.com/ph/erin_rux/album?.dir=/37ca
liliana29s spune:
Nu e vorba de nici un copil de 3 ani. Asistenta maternala nu are alt copil acasa decit fratii luati in plasament.
Pe cei de la protectia copilului nu-i intereseaza decit binele si interesele copilului. ex: baiatul de care va povestesc minte de rupe, dar cei de la protectie au spus ca ei intodeauna cred copilul, asta e premiza de la care pleaca. Oricum asistentii au strins o gramada de declaratii de la scoala de la vecini dar nu pot da copilul la orfelinat pur si simplu ca-si pierd serviciul.
Sa nu credeti ca sint genul de oameni care se spala pe mini cind dau de o problema, dar de 3 ani tot incearca si cu toate astea nu reusec nimic in privinta comporatamentului. Au reusit sa-l faca cit de cit sa invete, l-au educat sa fie curat sa-si faca temele atit cit poate problemele apar in general in colectivitate la contactul cu alti copii. Din cite stiu urmeaza sa intre intr-o analiza a unei comisii cu copii acum si spera sa rezolve problema.
Rog unul din psihologii care modereaza aceste subiecte sa-mi dea un sfat, o sugestie.
Liliana