Sansa e cea pe care ne-o acordam
Raspunsuri - Pagina 10
Elise spune:
strumph2in1 - 
, nu stii cit de neagra e situatia, poate e totusi numai un pic gri.
COLEGA ar fi putut fi factorul care a schimbat lucrurile, intr-adevar.
Dar, la ora actuala, nu stii exact tipul lor de relatie.
Uite, fara sa vreau sa stii ca si eu am patit asta de-a lungul timpului - m-am imprietenit mai mult cu colegii decit cu colegele, am fost in delegatii impreuna, ne povesteam problemele - uneori chiar ieseam la cite o bere dupa job, dar NU erau decit amici, nimic personal.
Da, discutam pe mess, ne dadeam telefoane.
Si, da, sint momente in care si casnicia mea scartaie.
Dar n-am simtit nevoia niciodata sa ma apropii fizic sau sexual de altcineva - cu atit mai putin de un coleg.
Faptul ca barbatul tau revine - fie si cu stoicism - acasa demonstreaza ca nu e, cel putin acum, altcineva care sa-l primeasca in alta parte cu bratele deschise.
Nu pleaca pentru ca exista o frina.
Nu stii ce fel de frina si de ce natura.
Eu as tinde sa cred ca frana nu e compusa din procesele lui de constiinta.
Elise
CHOWPERSA spune:
Eu zic ca e bine sa te porti in continuare frumos cu el ca sa aiba ce regreta in caz ca-i trece prin cap sa plece,nicaieri nu-i mai bine ca acasa.Lasa-i un pic de timp(uneori este nevoie de mai mult timp decat ne-am astepta) si incearca sa faci totusi o schimbare in aspectul tau: parul, hainele putin mai sexi decat deobicei, fardata mai tot timpul chiar daca stai acasa la cratita.Si pune-ti prietenele sa-l abordeze cumva laudativ la adresa ta cum ca ce bine arati, ca nu stiu ce coleg sa uitat admirativ la tine, ba un vecin sau cineva dupa strada.Mai scapa si tu cate ceva, cum atunci cand te-ai dus la paine(chiar cu un copilas de mana) te acosteaza tinereii de parca ai fi o domnisoara si tot asa... stii tu.Chiar daca va spune poate atunci ,,du-te la ei,, in mintea lui va incolti un gand al geloziei si al fricii ca te poate pierde in favoarea altcuiva.Poate bat campii, nu stiu dar la mine a mers.
Pentru noi
strumph2in1 spune:
Elise: prezenta relatie a sotului meu cu colega are o natura incerta, probabil ca fiecare se descarca. Detasarea si "dreptul la fericire" sunt cele doua atitudini noi in totalitate aparute dupa deplasarea cu colega.
Si eu ma imprietenesc usor cu colegii si vorbim cate in luna si stele, dar asta nu ma determina "brusc" sa vad divortul ca pe o solutie la problemele de cuplu.
"Eu as tinde sa cred ca frana nu e compusa din procesele lui de constiinta."
Deocamdata frana = ? Atata timp cat fiecare discutie serioasa este respinsa si se incheie cu promisiuni de "am sa plec mai repede daca nu terminam cu discutiile", nu vad inca natura franei. Dar o cercetez in continuare.
CHOWPERSA: sunt mai ingrijita decat de obicei, insa nu sunt observata de el. Iar in societate nimeni nu stie ca am aproape 29 de ani si ca sunt mama a doi copii si sunt tratata ca o domnisoara.
Da, o sa continui la fel, sunt draguta, ma interesez de ceea ce i se intampla, sunt amabila. Am grija de el fara sa ma mai astept sa o recunoasca & aprecieze.
Ceva s-a scuturat in mine cand mi s-a confirmat prezenta ei in viata sotului. Nu ma intelegeti gresit, daca pomenea de ea sau discutam despre problemele ei ca inainte, era ok. Discutiile cu usa inchisa si ton scazut m-au deranjat.
Elise spune:
Cred ca e posibil ca respectiva colega doar sa-i fi schimbat punctul de vedere asupra relatiei cu tine... si nu neaparat intentionat.
Posibil sa-si fi facut confidente, posibil sa-i fi lasat impresia ca ar fi trebuit sa astepte mai mult de la ce are acsa, sau ca dreptul LUI la fericire e mai pregnant decit il considera pina acum.... dar nu stii daca a facut-o ca asa a vrut, sau doar in mintea sotului tau s-au reflectat astfel discutiile cu ea.
Poate ca pur si simplu i-a trezit alte aspiratii.
Toti, fara sa vrem, avem factori de influenta externi.
Si nu ne culcam neaparat cu respectivii factori de influenta.
Elise
strumph2in1 spune:
Sunt de acord Elise - de altfel ce e mai important pentru noi acum este sa reconsideram motivele pentru care acest lucru s-a intamplat si anume factorii endogeni ai relatiei...
She spune:
Nu scriu nimanui ci sa zicem ca e monolog.ma intreb ce fel e mascul este ala care isi vede sotia si mama copiilor nefericita si sta si PRIVESTE? Sau daca nu ne luam de sexe, ce fel de suflet si de inima exista?pe un strain daca-l vezi trist si nenorocit, cu lacrimi in coltul ochilor, tendinta este sa-l iei de mina si sa-l intrebi:ce ai patit?ce pot sa fac pt tine?
Inclin sa cred ca sotul din discutie are constiinta incarcata si nu degeaba si nu ii place ce se intimpla si atunci, ca orice fiinta omeneasca, prefera sa DEA in cel de linga el, caci asa se estompeaza vina personala..Ciudat, dar se intimpla.Cind devenim frustati pt imcapacitatea noastra proprie de a rezolva ceva, ne concentram la "linga noi" ca e mai..simplu..
Mare admiratie pt cele care rezista in timp la incercarile acestea si care nu renunta nici atunci cind li se spune in fata"nu te mai iubesc".Eu am plecat din casnicia mea cu ceva ani in urma fara sa aud asta, caci faptele mi-o spuneau zilnic.Probabil ca psihicul meu e mai slab sau poate ca am un sentiment puternic de autoaparare care ma scoate din trairile prelungite ale tristetii si amarului..
Nu stiu cine este mai puternic.Nu am sa stiu niciodata probabil:cea/cel care se hotaraste sa puna punct agoniei si durerii si sa se ridice sau cea/cel care continua, si spera si nu s elasa niciodata?
Probabil ca cei ce imbatrinesc impreuna si isi au nepotii in jur sint fericiti atunci sau multumiti, dar calitativ?
ce preferam?40-50 de ani de lupte crincene de dragul...unei iluzii si a unei dorinte puternice de a muri de mina cu cel iubit sau 10 ani de dragoste reala si buna care sa ne ridice mai sus sufleteste?
habar nu am.Si azi ma intreb daca cu ce stiu azi as mai face la fel in situatia data de atunci cind am plecat de linga "jumatatea-mi".Numai ca raspunsul este simplu.Nu sintem niciodata atunci, de mult, ce devenim miine. Si important este sa progresezi in tine, cu tine..poate cu timpul apar alte limite, alte puteri si dispar altele.
Admir, oricum, femeile care continua sa spere intr-o casnicie fericita atunci cind sotii le spun"nu te mai iubesc".Eu mai usor as trece peste inselat cred decit peste asta si stiu ca nu e bine cum sint eu.sau cine stie, cine mai stie cum e bine?
In situatia de mai sus descrisa, daca el va reveni, vor trece poate citiva ani de "bine" si liniste.pe urma se poate intimpla la fel.Si in loc sa-ti refaci viata la 29 de ani(multi inainte draga mea), ajungi de o faci la 45...?Pierdere de timp?habar nu am..
personal nu as mai putea avea incredere intr-o fiinta care da vina pe MINE atunci cidn el a intrat intr-o problema.
Nu realtia cu colega este groaznica aici ci felul in care se comporta cu mama copiilor lui si cu sotia lui!
daca venea acasa si ii povestea "iarta-ma, ma simt ratacit, am cunoscut sau ma simt atras de cineva, si nu stiu ce se intimpla, simt ca nu te mai doresc si am nevoie sa fiu cu mine, sau cu ea, sa stiu ce se intimpla.." ar fi fost un DOMN!
dar jignirile repetate, raceala, distantarea, cuvintele si lipsa intimitatii, este ORIBIL atunci cind stii ca de vina esti....TU..
Nu cred ca pot scrie mai clar ce vreau sa spun ca sint plina de nervi..mai bine tac.
buli spune:
quote:
Originally posted by She
daca venea acasa si ii povestea "iarta-ma, ma simt ratacit, am cunoscut sau ma simt atras de cineva, si nu stiu ce se intimpla, simt ca nu te mai doresc si am nevoie sa fiu cu mine, sau cu ea, sa stiu ce se intimpla.." ar fi fost un DOMN!
dar jignirile repetate, raceala, distantarea, cuvintele si lipsa intimitatii, este ORIBIL atunci cind stii ca de vina esti....TU..
da da da
in plus, e posibil sa tot revina acasa pentru ca lucrurile nu-s clare cu ea.
sorry pt. pesimism
J G spune:
She, ai dreptate... of.. de unde sa luam puterea sa facem ce trebuie?
J
piticasigogosica spune:
Draga Srumph,
Chiar daca ma repet iti spun ca nici nu ai ideea cat de mult "pricep" situatia,cat de familiar m-i se pare...
Parerea mea este ca tipa nu este numai un confident,intre ei exista daca nu o relatie,cel putin un flirt si da, ea poate fi cea care l-a determinat sa se comporte asa.Nu din cauza ei,ci ea a fost cea care i-a dat "curajul" sa se manifeste.
Sincer cred ca o admira pentru ceva,greu de spus pentru ce fiindca nu-i cunosc.
Acum revenid la tine: NU TE MAI INVINOVATII!
Parerea lui despre tine,este doar parerea lui,asta nu insemna ca e adevarat!!!
Daca vrei sa traiesti in continuare prin el,accept-o,daca nu schimba foaia!
Vina pe care ti-a tribuie el,neputinta pe care el a vazut-o la tine sunt frustrrile si neimplinirile lui.E un egoist prin natura,de aici si comportamnetul si atitudinea.
El te vede gresit fiindca nu vrea sa te priveasac in ansamblu.Toti avem defecte,daca ar trebui sa discutam o zi te tema defectelor cuiva,l-am desfiinta,ar parea un nimic,nu?Dar privit in ansablu poate fi alt om.
Cum ramane cu responsabiliatatea ????care responsabilitatea??/Crezi ca a avut-o vreodata.Probabil ca s-a bazat intotdeauna doar pe el:el e cel mai important pentru sine si de aici totul se explica !!!
Vis a vis de intrebarile tale:1.Nu;2.Discutabil,parerea mea e ca nu asta vrea deocamdata,pur si simplu nu are chef si nici nu cred ca problema ai ocupa prea mult mintea;3.E comod;
Chowpersa,dupa parerea mea a pus punctul pe "i",se vede ca are sot rac!!!
Iarasi parerea mea: nu mai fi asa draguta cu el,de ce trebuie sa te prefaci ca totul e ok cu tine,ca ai acceptat situtia cand nu este asa!!!!Cred ca asta il enerveaza si mai rau si din potriva nu il impresioneaza cu nimic.Mai bine fa-l gelos,macar din orgoliu si vei reusi sa-i starnesti gelozia.
Tu trebuie sa-i dai de gandit,sa-l faci sa nu te uite,indiferent in ce sens!!!
Fi rea daca trebuie,manifesta-te,sunt sigura ca asta te va ajuta(repet vb in cunostinta de cauza).
Desi in ansamblu sunt de acord cu She,nu intru totul se aplica si in situatia ta,fiindca privit din afara asa este nu poti sta langa un barbat care iti spune "nu te mai iubesc",dar daca acel barbat nu simte asta,daca arata mai mult decat spune?!
poze
Iri si Iris
strumph2in1 spune:
Salutare!
Merci Iri pentru sfaturi! In ceea ce priveste intrebarile la care mi-ai raspuns - probabil ca ai dreptate in proportie de 75%.
Chowpersa: asa e, asa cred si eu in legatura cu comunicarea.
Dupa ce am mai vorbit si cu psihologul m-am mai lamurit ca aici se joaca un joc. Un joculet in urma caruia sotul meu trebuie sa se identifice cu sine. Abia dupa aceea, vom vedea ce va fi (asta e parerea mea).
quote:
Parerea mea este ca tipa nu este numai un confident,intre ei exista daca nu o relatie,cel putin un flirt si da, ea poate fi cea care l-a determinat sa se comporte asa.Nu din cauza ei,ci ea a fost cea care i-a dat "curajul" sa se manifeste.
Sincer cred ca o admira pentru ceva,greu de spus pentru ce fiindca nu-i cunosc.
Asa cum spuneam si tipa are probleme cu sotul ei. Sunt casatoriti de vreun an si ceva si deja treaba merge rau: violente, inselat, minciuni. In fine, imi pare rau pentru ea. DEOCAMDATA, este vorba de un soi de suport reciproc pe care si-l acorda. Deocamdata. Felul in care isi fereste telefonul -doamne feri! sa-l vada careva..numai in indispensabili nu si-l poarta
..e bizar, precum si usile inchise.Oricum, iar ne-am certat. Datorita mariei-sale, desigur. A venit intr-o seara tarziu si adormisem, dar m-am trezit cand a venit. Ei bine, cand a venit, a luat directia computer si eu am inceput sa-i povestesc de faptul ca educatoarea celui mai mare dintre copii mi-a dat telefon in legatura cu o durere de urechi care aparuse brusc. I-am spus educatoarei cum sa administreze situatia si am mai dat telefon si mai tarziu sa ma asigur ca nu e ceva grav (eu cam banuiam ce era). Mi-a imputat faptul ca ii dau telefon sa-l intreb ce mai face si ca el afla abia atunci seara tarziu de copilas. Pai, copilasul intre timp se facuse bine si era ok, nu mi se paruse necesar sa-l stresez. De aici a inceput cu tot felul de prostii - zau ca da - ...si cum ca "divorteaza el,lasa, lasa". I-am spus: "daca asta te face fericit, fa-o!". Pur si simplu spumega de furie si se descarca pe mine, imputandu-mi lucruri absurde, aducandu-mi aminte ca eu sa nu ma mai apropii de el, sa-l pup sau alte gesturi si sa nu-l mai intreb ce face!!
A fost o "discutie" jignitoare si nemeritata. Au fost fraze dure si rele. Iarasi am fost tare - mai tare fata de cateva zile in urma.
Nu i-am raspuns cu aceeasi moneda, dar i-am raspuns ca putem discuta despre orice il deranjeaza intr-o maniera civilizata. Ca in ceea ce priveste copii trebuie sa ne punem de acord si sa discutam si sa ne intalnim la jumatatea drumului. Aici s-a oprit. Nu v-am relatat tot- caci astfel de "balasturi" nu merita sa fie prezente macar aici. Dar m-am suparat. Tare. Cine se crede in fond de judeca pe toti? nu e un perfect, dimpotriva. O singura privire asupra lui l-ar edifica, daca n-ar avea ochelarii de cal pe care si i-a pus pe nas de multa vreme.
Iar ieri de exemplu - nu ne-am intalnit deloc. A fost straniu. Eu am dus copii la gradi dis-de-dimineata si cand m-am intors acasa cu ei, nu era nimeni. La ora zece am cazut de oboseala si nu stiu cand s-a intors.
Dar, intre timp m-am mai detasat de el si starile lui.
quote:
Iarasi parerea mea: nu mai fi asa draguta cu el,de ce trebuie sa te prefaci ca totul e ok cu tine,ca ai acceptat situtia cand nu este asa!!!!Cred ca asta il enerveaza si mai rau si din potriva nu il impresioneaza cu nimic.
Cred ca ceea ce am facut pana acum as fi vrut sa-l impresioneze. Dar de-acum, gata. Intr-adevar, nu e ok pentru mine. De acceptat? hm, daca asta e ideea in care vrea sa continue viata noastra impreuna, pai o sa stea cu ea in brate! Eu vreau sa fac tot ce pot pentru a pastra casnicia asta si sunt constienta de criza sa. INSA! si eu sunt om, port responsabilitati, am calitati si mi-am propus niste teluri. Ii place la izolator, asa o sa fie.
quote:
Mai bine fa-l gelos,macar din orgoliu si vei reusi sa-i starnesti gelozia.
Tu trebuie sa-i dai de gandit,sa-l faci sa nu te uite,indiferent in ce sens!!!
Fi rea daca trebuie,manifesta-te,sunt sigura ca asta te va ajuta(repet vb in cunostinta de cauza).
Nu am nici un chef pe moment sa starnesc gelozie. Rea sa fiu? el zice ca am fost rea timp de X ani!!!..imi canalizez energia pe scopuri mai bune: sa am succes in profesie unde sunt ca si la inceput, sa ingrijesc copiii, sa ma regasesc pe mine insami - fara a ma deroga de responsabilitatile familiale.
Singurul lucru bun din toata criza asta este ca m-a impins in fata: sa fac ceva si pentru mine, iar prin asta sper sa reusesc sa fac mai multe pentru familia mea.
Va pup si va multumesc pentru sprijin!