un pic din Radu Cosasu

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns lena spune:

witchie io nu ma descurc pe site-ul ala, altfel am povesti cu ghiotura, dar d-astea mai schizofrenice...dar merg, la un paharutz de vin ...cum sa le pun acolo??

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Witchie spune:

lena, le trimiti la ademirgian@liternet.ro sau rimunteanu@liternet.ro
Dar alege-o pe cea care iti place tie cel mai mult si daca o trimiti si cu diacritice va fi mare veselie in sufletele noastre.

Azi va oferim poezii vizuale (asa a zis autoarea ca se cheama .



Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Aliante pisicesti
VA MAI AMINTITI DE LOVE STORY?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zana spune:


Hai povestiti,ca eu privesc .



Gandacelu da' ai lucrat nu gluma.
Felicitari si .

www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant

mami de ileana si ioachim

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andrruzza spune:

quote:
Originally posted by zana


Hai povestiti,ca eu privesc .



Gandacelu da' ai lucrat nu gluma.
Felicitari si .

www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant

mami de ileana si ioachim




si io...





mamica lui Rares(10.03.2005)
http://community.webshots.com/user/andrruzza

"Neasteptatul se produce intotdeauna"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns teutza spune:

m-am apucat sa scriu si eu o povestioara dar nu stiu cat de reusita este...desi nu m-a parasit nimeni am scris-o...

Lumina si intuneric


Seara… Tarziu…Intuneric. Picaturile mari de ploaie lovesc intr-un ritm sacadat pervazul ferestrei. Stau in odaia mea intunecata de gandurile proprii.
La inceput nu era nimic… Apoi a aparut lumina si pamantul si am aparut si eu. Eram imbracata in flori si hranita cu soare. Eram spalata de lumina lui si uscata de brize singuratice. Eram puritatea unei picaturi de roua. Apoi ai aparut tu. M-a atras misterul ochilor tai. Aduceai cu tine umbra si intrebarile… Ti-am oferit un porumbel si o panglica din curcubeu… Dar tu mi-ai furat linistea, mi-ai furat sclipirea unei zi de primavera…Si m-ai lasat in intuneric. Acum eu ratacesc in bezna, cu nadejdea unei raze de soare…Dar oare in acest intuneric in care ma aflu, nu exista o lacrima de margaritar care sa lumineze un drum, pe care urmandu-l, sa ma eliberez de aceasta povara ce-mi sfasie inima? Sau totul in lumea mea este absurd? Multe intrebari nu si-au aflat raspunsul, iar lacrimile au incetat sa mai alunece pe obrazul umed de-al tau dor si din flacara ce dainuia in inima a mai ramas doar scrum…
In urma sunt eu cu mine si atat; imprastiata de vant, inecata in amintiri, sufocata de singuratate si asurzita de suspine… Cui ii pasa?
Nu mai are rost… nu mai am ce sa fac. Sunt pusa fata-n fata cu moartea, caci jocul s-a incheiat, iar eu am ramas jucandu-ma de una singura.
Cum e posibil ca tot ce este mai frumos in aceasta viata, iubirea, sa raneasca? De ce este ca o lacrima, simbolul tristetii, durerii si a altor sentimente comune dezolarii? Luata si ascunsa in noapte? Pentru ca a iubi pe cineva inseamna pur si simplu sa fii bucuros si sa-ti dai seama totodata de faptul ca acest sentiment de beatitudine ne vine de la acel cineva.
Intunericul esentializat, redus la paloarea unei umbre ma urmeaza in cautarea obsesiva. Chipul tau, sclipirea mistica a intoarcerii genezei, s-a opacizat, a devenit o hieroglifa bizara. O miscare halucinatorie, abstrasa prezentului imi initiaza sufletul in misterele sentimentalismului anacronic, in codul unui erotism abolit…
In intunericul noptii, iti vad chipul si iti aud vocea calda, ce-mi patrunde pana in adancul sufletului, rasunand. Inchid ochii si mi te imaginez ca pe un inger…
Geamul vibreaza sub loviturile puternice ale unui…ale unui inger! Geamul se sparge in sute de cioburi ce cad pe podeaua prafuita. Dar ce vad? Esti chiar tu! Si lumina a venit odata cu tine! Insa, deodata cioburile imprastiate se miscara, se ridicara si formara iarasi geamul ce cu cateva clipe in urma nu era decat o gramada neinsemnata de ciobulete. Ingerul ma priveste. Sta acum in scaunul unde statusem eu. Se ridica si incepe sa se apropie de mine, se apropie atat de mult incat ii pot simti respiratia. Si continua sa inainteze. Trece pe langa… ba nu, trece… trece prin mine. Prin mine! Si se intoarce sa ma priveasca. Nu! Se uita in gol. Da, eu eram gol, eram nimeni, nimic, eu eram…sticla.


ps nu am vrut sa o trimit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Witchie spune:

Azi avem in meniu:

"24 spre 25 decembrie. Un frig câinesc i-a înțepenit pe soldați în postul de control. Rezerviști. Oameni în jur de 40-45 de ani. Au terminat de mult armata, n-au nici în clin, nici în mânecă cu paza ce trebuie s-o facă-n teritorii. Dar situația încordată, intifada, i-a readus la arme. Liniștea de Crăciun e spartă de sirena disperată a ambulanței. Am o femeie care nu reușește să nască. Trebuie cezariana, trebuie s-o duc la Jerusalem, strigă șoferul, disperat. De mult soldații nu mai cred în femei care trebuie să nască, copii care trag să moară, bătrâni care se sufocă. Zeci de ambulanțe pline de explozibil încearcă să se strecoare în fiecare săptămână spre Israel..." (fragment din 24 spre 25 decembrie de Luana Zosmer)
si
"Sup semnatul Porancea Mihăiță din București deoarece nu am serie de buletin pentru ca sînt încă copil și tocmai în viitor o să am ca toata lumea. Spun toata ziua cum mi-am petrecut-o. M-am trezit disdedimineață, cum se crăpase de ziuă ca să văd dacă Moș Crăciun venise cu vreun cadou cît de cît pentru că totuși nu mai sînt copil mic și Stan Anghel de la B spune la toți copii că Moș Crăciun nu există, că i-a spus lui mama sa și tatăl său că ei sînt Moș Crăciun și că acum e mare și ei nu mai au bani pentru atîtea pretenții cîte a scris el pe lista aia drept scrisoare către Moșul. I-au luat totuși trening nou că totuși n-avea cu ce să vină la educație fizică și rîdea toată lumea de el pînă și curcile. Cînd se iviseră zorile dimineții m-am trezit și m-am dus la brad să văd dacă Stan Anghel minte de îngheață apele. Sub brad am gasit: ... ("Declaratie" de Lia Bugnar)
enjoy!

Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Cum au intrat in familia noastra Jerry soricelu`, Gelu Catelu` si Lutu Calutu`

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Grace spune:

Teutza, mie mi-a placut. Ar trebui sa o trimiti.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pika-pika spune:





Vrei sa vin langa tine in pat?Dar eu mai am inca de spalat perdelele,de calcat niste rufe,mai e o saptamana pana la Craciun si mai am o gramada de treaba.Uite ca ne prinde Craciunul si Revelionul fara sa terminam curatenia.Io nu stiu cum o fi la tine in tara dar la noi in Romania daca ne prinde Anul Nou cu mizeria in casa asa va fi tot anul.Sa las treaba?Bineeee,hai sa-ti povestesc cum era la noi Craciunul.
La noi ninge de Craciun,in general,acum parca nu prea mai ninge dar cand eram eu mica se umpleau strazile de zapada si in fata blocului opreau tramvaiele si masinile si eu ieseam cu patinele.La mamaie,la curte era si mai frumos pentru ca iesea lumea pe strada sa dea zapada si faceau niste nameti mari de-o parte si de alta a drumului unde noi ne jucam cat era ziua de lunga.Baietii faceau cazemata dar mie nu-mi placea,eu ma plimbam prin nametii aia si imi imaginam ca era arheolog,adunam pietrele din gheata...Era frig dar ce ne pasa...La mamaie pe soba ma asteptau un rand de manusi ca sa le schimb cand se udau cele pe care le purtam.Mamaie si tataie aveau un bradut artificial,spuneau ca il primisera cadou de la tata,din primele lui salarii,inainte sa ma nasc eu.Cand am sa ma fac mare asa am sa-i cumpar si eu lui tata de toate,si lui mamaie si lui tataie,din primul meu salariu am sa le cumpar cadouri la toti,imi spuneam.Oare mai are mamaie bradul ala?In fiecare an sub bardut niste pungi cu dulciuri si portocale ne asteptau pe mine si verisorii mei.Toate erau la fel si in fiecare an pareau aceleasi pungi dar eu tot eram nerabdatoare sa o desfac si mai ales trebuia sa ajung prima ca sa mananc cat mai multe din bomboanele agatate in brad.Saracele bomboane nu apucau niciodata Anul Nou ca era mare lupta intre noi,nepotii,cine mananca mai multe...Eu ma distram cand lasam atat de frumos umflata hartia ca verisorii mei se pacaleau si credeau ca mai sunt bomboane.
Pe 24,mamaie facea cozonacii,dar pe mine nu ma lasa sa stau langa ea;cica o data i-am deocheat coca lasata la crescut.Am intrat in bucatarie si crescuse coca aia din lighean asa de frumos si era asa...galbena,iti venea sa o mananci cruda...Cand m-am mirat,s-a lasat la mijloc parca era un crater si mamaie tare s-a mai suparat.De atunci nu mai ma lasa sa intru cand face cozonac.Oricum eu abia asteptam sa-i scoata,calzi erau tare gustosi,mamaie e foarte buna si ne facea toate poftele,mama nu ma lasa sa mananc din cozonac pana nu se racea,mamaie imi facea un cozonac mie special fara nuca,ca nu-mi place nuca.
Seara stateam cu copiii pana tarziu afara si cand intram in casa,ne astepta o masa plina de bunataturi...A doua zi veneau unchii si matusile mele si stateau toti adunati in bucatarie;cei care fumau isi schimbau cu randul locul de langa soba unde puneau tigarea ca sa iasa fumul pe cos...Tataie le punea la fiecare cate un pahar de vin facut de el,iar noua,copiilor,cate o gurita in niste paharele mici de tuica...Apoi noi ieseam din nou pe strada sa ne dam pe ghetusul pe care il faceam toti cu apa adusa de prin curti.
In fiecare an era diferit si totusi parca la fel.Tata ma ducea in parcul Moghioros sa-mi faca poza cu Mos Gerila,cateodata faceam Revelionul la prietenii lui,totusi cel mai frumos era la mamaie...
Ce faci?Ai adormit?Pai vezi?Cui sa-i povestesc eu despre Craciunul la noi?Ma duc sa scriu pe DC...



SARBATORI FERICITE

mamica incepatoare si bebelin
poze cu noi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Witchie spune:

"Mos Craciun sparge! Este, într-adevăr, unul din personajele pe care le respect... cam la același nivel cu Jim Morrison, Jeff Lebowski și Superman, nu neapărat în această ordine. Înainte îmi plăcea Batman extrem de mult, dar, cu timpul, mi-am dat seama că nu e genul meu. Adică un milionar excentric, care stă izolat la marginea orașului, într-un castel, cu majordomul și cu ajutorul, un tînăr pe care l-a luat sub aripa lui... orfan ca și el. Are probleme mari în cap, femeile îl doresc, dar el nu prea știe ce să facă cu ele. Și decide să se lupte cu crima. Prea gay, timid și pe deasupra îi mai plac și liliecii. Nu e genul de om cu care mi-ar face plăcere să stau la o bere. Și cred că nici lui nu i-ar conveni prea tare. Mult prea serios."
(fragment din Mos Craciun + Craciunita )

Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Cum au intrat in familia noastra Jerry soricelu`, Gelu Catelu` si Lutu Calutu`

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Witchie spune:

"Nu faci nimic pentru mine, prin ce-mi dovedești că mă iubești? mă distrugi, dac-aș muri n-ai veni să mă vezi - așa urli și te zbați în numele unei demnități prea abstracte pentru a nu simți că sub această bucată de hîrtie s-a ascuns o firimitură de pîine care-mi rupe vîrful creionului, îl ascut și mă gîndesc că nu am decît două căi de urmat: ori a boxerului ori a poetului. Boxerul - așa cum a învățat în preliminariile olimpice, în urmă cu ani și ani de la adversarul său, Allen Hudson, care-și bătea joc de greșelile lui în timpul meciului - lovește și strigă în timp ce se bate. El știe prea bine că nimeni nu poate încasa simultan și upercuturi și vorbe grele de dispreț și lăudăroșenie. El l-a trimis pe Sonny Liston la podea, chiar în prima repriză a meciului revanșă, și i-a strigat celui căzut: Hai, ridică-te! Nici n-am început! Bate-te!"
(un pic din Radu Cosasu

Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Cum au intrat in familia noastra Jerry soricelu`, Gelu Catelu` si Lutu Calutu`

Mergi la inceput