nu ma pot linisti - sau de ce mor oamenii (tineri)
Raspunsuri - Pagina 2
MirelaV spune:
Condoleante si putere sa treci peste suferinta asta!
Si de langa mine au plecat multe suflete dragi mie..si la varste mici. Ultimul prieten a murit acum 2 ani si putin..avea 26 ani. Cand treci prin astea..nu incetezi sa te intrebi "de ce?". Poate nu ne ajuta cu nimik raspunsul nimanui..sau poate ne imbarbateaza..dar eu am inteles demult k nu suntem nimik in fata mortii! E cert k e necrutatoare.
Astea sunt legile vietii..nu ne ramane decat sa le acceptam..k de inteles...e tare greu.
MirelaV
pupicei pe burticei
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62428" target="_blank">Racusori
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=61461" target="_blank">5 Lei pentru Mariuca
Calitati: cea mai mare calitate a mea este aceea ca nu am decat un singur defect. Defecte: defectul meu (singurul de altfel) este acela ca nu am nici o calitate..., dar ramane intre noi.
herra spune:
nu putem semna undeva, sa-i aducem inapoi??
cred ca o iau razna...
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=61953" target="_blank">Bazar pt Alex
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=61761" target="_blank">Alex, un bb de 1 an, diabetic, are nevoie de noi!!!
Nu exista decat un singur copil perfect in lumea aceasta si fiecare mama il are!
Cristina & Vlad (23 septembrie 2004) - www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=59172" target="_blank">copilul meu de cristal
kisstherain999 spune:
Un accident stupid care cu siguranta va marca pe viata parintii si cunoscutii.
Din experienta iti spun ca vei uita, din cand in cand iti vei mai aminti si cu siguranta vor veni alte nenorociri ... Stii este o vorba "nu da omului cat poate duce"
Anul trecut un prieten de-al nostru, motociclist, a murit intr-un accident rutier. Se afla noaptea langa motocicleta si l-a lovit un camion. A murit la citeva zile in spital. Avea doar 22 de ani.
Initial shoc pentru toti prietenii si o imensa revolta fata de Dumnezeu.
Atunci am jurat ca nu imi va mai pasa de bani, ca nu ma voi mai certa cu nimeni, ca voi trai clipa, ca imi voi cumpara ce vreu fara sa ma gandesc prea mult, ca ne vom calatori, si multe altele, ca nu se stie ce se intampla in secunda urmatoare.
Am uitat repede juramantul si in continuare nu ma indur sa-mi cumpar tot ce vreu, sa ma supar de la orice nimic, sa suport toate cacaturile la serviciu ...
De prietenul nostru ne mai aducem aminte din cand in cand, mai trecem de cateva ori pe an la locul accidentului si aprindem cate o lumanare, dar parca durerea nu mai e asa de intensa, au ramas doar amintirile placute si un gol.
Niciodata nu poti fi pregatit pentru asemenea nenorociri.
Si tatal meu este vanator si nu am avut pana acum emotii cand pleca la vanatoare, dar de acum inainte imi voi face probabil tot felul de ganduri negre.
kiss
"Dream as if you'll live forever: live as if you'll die tomorrow." - James Dean
ionella3003 spune:
quote:
Originally posted by herra
nu putem semna undeva, sa-i aducem inapoi??
cred ca o iau razna...
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=61953" target="_blank">Bazar pt Alex
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=61761" target="_blank">Alex, un bb de 1 an, diabetic, are nevoie de noi!!!
Nu exista decat un singur copil perfect in lumea aceasta si fiecare mama il are!
Cristina & Vlad (23 septembrie 2004) - www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=59172" target="_blank">copilul meu de cristal
ce bine-ar fi de s-ar putea... din pacate dorul asta crunt o sa se linisteasca abia cand o sa ne ducem noi le ei... e crunt de nedreapta uneori viata, cel putin asa ni se pare noua...
Herra,nu mai am cuvinte, doar......
Ionela si Alex (DN 21.09.2004)
ALEX cantaretul
Ontica Camelia spune:
quote:
Originally posted by kisstherain999
De prietenul nostru ne mai aducem aminte din cand in cand, mai trecem de cateva ori pe an la locul accidentului si aprindem cate o lumanare, dar parca durerea nu mai e asa de intensa, au ramas doar amintirile placute si un gol.
Niciodata nu poti fi pregatit pentru asemenea nenorociri.
Dumnezeu a lasat uitarea, care in unele cazuri intervine repede, in altele deloc, depinde de cat de apropiat/a erai de persoana respectiva.
Acum 3 ani, un coleg a murit intr-un accident de munca, s-a nimerit sa fiu prin preajama si sa ajut la acordarea primului ajutor, dar totul a fost in zadar, mult timp mi-am facut procese de constiinta ca nu am facut mai mult, poate reuseam sa-l ajut. Acum imi revin in minte imagini cu el si tot nu-mi vina sa cred ca nu mai este, tot am impresia ca este plecat undeva departe si se v-a intoarce intr-o zi.
Pentru cei ce mor nu putem decat sa ne rugam pt sufletele lor, poate ca acum sunt intr-un loc mai bun .
Herra, condoleante.
poze cu noi
Camelia & Alexandra Elena (27 feb 2004)
dream spune:
Am vazut un accident chiar cand s-a petrecut, doua femei mai in varsta au trecut pe trecerea de pietoni cand era rosu si un autobus a dat in ele, a venit salvarea le-a luat, dar am citit dupa aceia in ziar ca una a murit. Eu asteptam sa se faca verde semaforul. Si ma gandeam ca, uite, puteam fi eu in locul lor, de-obicei ma grabesc si trec pe rosu, dar de data asta, ceva nu m-a lasat parca.
Am ajuns la concluzia dureroasa ca, moartea nu alege, nu face diferente de varsta, rang sau orice altceva. Vom muri si nimeni nu ne intreaba vrei sau nu? Asa e viata asta, problema e ca raman cei care sufera.
Dupa cum se spuse aici pe forum: "Unii urca in trenul vietii alaturi de noi si coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor, fara prietenia lor neconditionata si compania lor inspirata."
www.babiesonline.com/babies/a/andydaniel/" target="_blank">steaua noastra