Viata de apoi

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Viata de apoi | Autor: Teodora D.

Credeti in ea?
Credeti in rai si iad, asa cum sunt propovaduite de biserica?
Sau trecerea in nefiinta e echivalenta cu trecerea in neant ?
Eu sunt credincioasa, dar, din pacate, nu pot sa cred 100% ca ne asteapta ceva dupa moarte ; ma gandesc ca daca am avea cu totii convingerea nestramutata ca nu se termina totul o data cu viata pamanteasca, atunci nu ne-ar mai fi frica de moarte.
Nu doresc sa dati citate din Biblie, ma intereseaza parerile voastre sincere.

Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

aime spune:

Teodora, eu cred in viata de apoi, adica cred in rai si iad...si totusi privesc moartea cu frica...si ma gandesc ca e asa, ptr ca e ceva necunoscut si totodata coplesitor...si ma mai ganndesc ca moarte inseamna si despartire (temporara, daca ne gandim ca ...undeva, candva ... ne vom intalni...) si asta nu suport, mi se pare din cale afara de dureros...

gabirus spune:

E o intrebare obsesiva.
Singura noastra certitudine este ca vom muri.
Restul depinde de credinta.

O carte care mie mi-a adus unele raspunsuri este "Sufletul dupa moarte" de Serafim Rose. Am gasit-o de citit si pe net www.sfaturiortodoxe.ro/sufletul-dupa-moarte/" target="_blank">aici. Sper sa iti fie si tie de folos.

POZE

DARAEL spune:

Exista o multime de pareri, opinii si puncte de vedere pe aceasta tema. Daca cineva ar vrea sa scrie numai cartile si articolele scrise in istorie pe aceasta tema, tot subiectul acesta ar fi un adevarat tratat.....

Asa ca eu ma voi limita sa va impartasesc cateva cuvinte care mi-au placut:

“Semnul
ignorantei tale este profunzimea
credintei tale in injustitie
si tragedie.

Ceea ce omida
numeste sfarsitul lumii,
un maestru numeste
fluture.”
(R Bach – Iluzii)

Cu stima,

Singur, DARAEL
Ratacitor prin Lume
http://www.geocities.com/dara2el/

“A te invinge pe tine insuti este prima si cea mai frumoasa dintre toate victoriile.“ DEMOCRIT

conchita spune:

quote:
Initial creeata de Teodora D.
Eu sunt credincioasa, dar, din pacate, nu pot sa cred 100% ca ne asteapta ceva dupa moarte ; ma gandesc ca daca am avea cu totii convingerea nestramutata ca nu se termina totul o data cu viata pamanteasca, atunci nu ne-ar mai fi frica de moarte.

suna contradictoriu ce zici tu aici, dar intamplator eu te inteleg. adica inteleg sentimentul asta. pentru ca il judecam pe Dumnezeu dupa noi. si cum in noi nu putem avea incredere 100%, e clar ca nici cand vine Iisus si ne promite viata vesnica n-o sa ne copleseasca ccc certitudinea ca asa si nu altfel se va intampla. inca ne mai pastram asa o indoiala, o umbra de cinism, o aura de melodrama a la sisif.

mie, cand nu imi iese cu sentimentele, fac apel la logica sa vad ce suna atata de ireal in viata de dupa moarte. si cand ajung la concluzia curata, perfecta, necorupta, adevarata si valida ca da, exista viata dupa moarte, automat reincep sa cred si cu sufletul in promisiunea asta. acum, ceva nesigur tot exista: eternitatea e sau nu e pentru toti? :-))

mamica dulce spune:

si eu sunt credincioasa dar am momente cand ma rod si pe mine intrebarile...si am senzatia ca pacatuiesc.
Asa ca vreau sa cred ca exista si chiar cred.Intamplator am citit multe "povestioare duhovnicesti" precum si alte articole mai stiintifice si cel putin cele tiparite de Biserica ortodoxa nu cred ca sunt aiureli.Ma refer la povestirile celor care au avut moarte clinica,tunelul cu lumina la capat e acelasi,fie povestit de un cioban fie de nu-s care american,deci ceva este!Apoi atatea povestiri despre intalniri cu persoane iubite care ii trimit practic inapoi sau din contra ca ii cheama dar respectivii nu simt ca le-a sunat ceasul.Sau atatea intamplari,semne ale celor morti cand dai de pomana..multe,in fine,cred ca le-ati auzit si voi.
Cred intr-o entitate superioara(Dumnezeu) dar nu-l vizualizez ca un mos cu barba lunga si nici raiul ca floricele si pasarele care canta,nici iadul cu cazane cu smoala dar ceva exista.Nu pot sa-mi imaginez cum,daca se face sau nu o triere functie de pacate(desi asa ar fi cinstit)dar nu pot sa cred ca sufletul..se pierde.Brrr..iar simt ca pacatuiesc.
Nu sunt curioasa sa aflu ce e cu adevarat,sincera sa fiu:)
"nimic nu se pierde,totul se transformá"

poze de la mare-super!:)
http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=1b51&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/my_photos
Insula Mainau,Bodensee-Marc 2 ani jumate aprilie 2005
http://de.pg.photos.yahoo.com/ph/ancuta_hoppe/album?.dir=/8c1c

Grace spune:

Daca m-ar intreba cineva daca sint credincioasa, as avea dificultati in a-i da un raspuns coerent. Cred ca de fapt sint agnostica, cred... Ma consider un om rational caruia ii plac lucrurile dovedite, deci ce va fi dupa moartea mea, oricum nu ma intereseaza din moment ce nu sint sigura ce urmeaza. C-o fi rai, c-o fi iad, daca ar exista, oriunde as nimeri inseamna ca am meritat-o.