Inca un suflet distrus...
Raspunsuri - Pagina 5
roxana1974 spune:
Of..m-am enervat si eu...cum adica n-a vrut sa vorbeasca la telefon 
, oh dar eu trebuie sa te ajut sa te linistesti nu sa te enervez...citeste si baga la cap ce-a spus amuleta si in plus, in cazul asta eu recomand egoismul 100% adeca totul pentru tine si copilul tau: timpul tau, munca ta, preocuparile tale sunt de acum inainte pentru tine si pentru copilul tau. Roag-o pe mama ta sa te ajute in perioada asta, fiindca pentru a te ocupa de tine ai nevoie de timp iar ea trebuie sa te ajute cu copilul. Platesti o femeie care sa vina odata la 2 sapt,nu mai des la curatenie iar tu iti faci un plan de atac: iesit cu prietene in oras, coafor, dieta, sala (toate astea pentru tine)...facand asa, se numeste ca te-ai schimbat, nu? Ai cele mai mari sanse sa te schimbi si sa arati mai bine, doar tu trebuie sa te hotarasti cand incepi. Du-te 2 zile undeva singura si hotarasti toate detaliile. A fost o vreme cand am trecut si eu prin cateva zile mai nasoale, nu era mancare nu erau haine calcate si raspunsul meu a fost: mie cine-mi face mancare si cine-mi calca hainele? ce faci TU pentru mine ca eu sa-ti fac toate astea? Nu scrie nicaieri ca femeia spala, calca si gateste ca doar nu si-a luat nimeni menajera gratis. Oh, iti doresc succes si mult multa rabdare, haide hotaraste tu pentru tine, fiindca de tine depinde acum totul. Nu uita, cu calm, totul se face cu calm. Si daca nu vrea sa vorbeasca cu tine, las-o asa o vreme, si nu mai cauta cu insistenta sa vorbesti tu cu el, ai sa vezi ca daca faci cum ti-am spus, el va veni sa vorbiti. Promit!
inca o zi spune:
anablue, buna!
am urmarit si eu subiectul si azi,in timp ce citeam ultimele postari, mi-au venit in minte cateva lucruri pe care as vrea sa ti le scriu.scriai despre o colega de a lui pe care ai inceput sa o vezi ca pe o ´´posibila´´ intre voi.eu as zice sa privesti atent la tipa aia,care daca e draguta si pe deasupra e si cu ceva minte la cap,poate ( parerea mea) ca nu s-ar incurca cu al tau,mai ales ca, dupa cum scriai, are si ceva admiratori,care, chiar daca uratei,sunt liberi si mai de graba s-ar da la ei,asta in cazul in care tipa cauta o relatie serioasa ( scriai tu la un moment dat ca si ea a zis ca isi doreste un bebe).Ca sotul tau are un comportament ciudat, e vizibil.Anablue,stii la ce m-as gandi eu mai de graba? M-as gandi ca poate are intradevar pe cineva,poate e doar in faza de inceput si poate ca nu e tipa aceea, ci poate e cineva pe care tu nu banuiesti.Tu scriai ca a stat cu tine de vb pe msg.poate prin internet a inceput o relatie virtuala,poate e doar la faza de schimbat mesaje si de aici starea lui de plictis vis-a-vis de tine.nu stiu cat de mult ii permite timpul la serviciu sa stea pe net, dar,cred eu, ca mai de graba aici ar putea fii ceva ´´putred´´.din pacate, lumea virtuala face multe ´´victime´´in randul celor casatoriti.s-ar putea ca aici sa fii aparut ceva,cumva si acest ceva sa-l faca sa aiba asa un compotament....ciudat.iar apoi, ana blue, am vazut ca si fetele ti-au scris: fii mai relaxata!! arata-te mai indiferenta si ocupa-te mai mult de TINE si numai de TINE ( si de copilasul tau,evident).Stii, eu zic ca pe undeva gresesti aratandu-te lui ca il vrei cu orice pret,el te ironizeaza, nu vorbeste,iar tu mereu cauti impacarea.I-a mai lasa-l sa lase si el de la el,daca vrea, daca nu....aratat-te si eu ca si el....ceva de genul....relaxare totala.....eu nu stiu exact cum as reactiona,dar cred ca l-as ameninta si cu despartirea si daca lui ...´´i se rupe´´, de ce as fii eu cea care sa tot lupt cu ....morile de vant???
sa nu te gandesti la chestii de genul ´´concurentei´´ intre tine si tipa aia sau alta pt ca nu e drept!!! de ce ai concura tu cu ea??? tu eszi tu,ai un copil si daca el cauta in gradina altuia....cauta tu sa iei masuri!!! incepe si ocupa-te de tine,fa-te frumoasa, nu pt el,ci pt TINE ( asa creste si respectul fata de tine cand te ingrijesti,faci sport,te imbraci frumos) si incearca sa privesti lucrurile mai detasat.as vrea sa iti scriu ca cunosc cazuri cand indivizii au avut femei foarte frumoase,inteligente si totusi le inselau constant pana ce ele au aflat si au...plecat lasandu-i cu ´´problemele´´ lor.de multe ori la inceput de drum ni se pare ca omul intalnit e minunat, e atat de tandru, atat de....atat de....pt ca apoi cu trecerea timpului sa constatam ca omul s-a schimbat, a devenit o....bruta.din pacate...sunt ´´n´´cazuri de asemena indivizii.tocmai de aceea e bine ca oricat de indragostita ai fi, oricat de perfect l-ai gasi, sa nu uiti ca e doar un om,care te va putea la un moment dat ( poate cand te astepti mai putin) sa te dezamageasca.de aceea cauta sa ai mereu grija de tine , mentine-te in forma si asa vei putea trece mai usor peste dezamagiri!!! Numai bine iti doresc! 
roxana1974 spune:
Inca o zi, zici tu ceva cu o posibila relatie virtuala...
am o propunere, Ana, ma bag in joc sa fiu iubitul tau virtual! Ce zici, simulezi o idila ceva sa-i atragi atentzia dumnealui?
o bibilica, do-o bibilici, trei bibilici ... "Fiecare pasare, pe limba ei piere ..." 
Serbanica
goanga23 spune:
Draga annablue, imi pare foarte rau de ceea ce ti se intampla
...sper sa fie doar ceva trecator desi urmele din sufletul tau nu se vor strege niciodata...
Pe de alta parte , sunt total de acord cu ingeras, sfatul mamei tale nu este bun, un copil creste mult mai bine alaturi doar de un parinte decat intr-un mediu pln de certuri si cuvinte urate..aceste afecteaza, mai bine zis, traumatizeaza un copil..
Iti urez ca Bunul Dumnezeu sa te ajute sa iei o decizie corecta pentru TINE si COPILUL tau!
Andreea
annablue spune:
Va multumesc din suflet tuturor pentru mesaje si urari, le-am citit pe toate si mi-au facut tare bine sa stiti. Ma simt tare bine sa stiu ca am atatea prietene virtuale, mai ales pentru ca in viata reala nu am pe nimeni... doar el era singurul meu prieten, restul toti si-au vazut de viata lor si nu exista nimeni cu care sa pot iesi la taclale sau la o sueta, la ocafea, etc.
Putinii prieteni pe care ii am sunt cateva cupluri care ne sunt prieteni comuni sau colegi, prieteni de-ai lui. Dar nu mai am de ceva timp pe nimeni caruia/careia sa-i impartasesc problemele mele.
In rest, tot ce m-ati sfatuit este perfect adevarat si voi incerca sa pun in practica.
Oricum ,aseara lucrurile au luat in cele din urma o intorsatura buna (aproape mi-e frica sa ma bucur de asta, ca sa nu dispara). Am reusit sa discut cu el omeneste si sa-l conving sa incercam niste pasi mici, a fost de acord si chiar am facut ceva progrese nesperate...
Am aflat unele lucruri din perspectiva lui, i-am dat in scris chestiile care ma deranjeaza pe mine, azi urmeaza sa le scrie si el pe ale lui, cele care il deranjeaza la mine....
Oricum am reusit o apropiere nesperata si m-am linistit in privinta "aleia" de la serviciu, n-are nici o legatura cu chestia in cauza...
Deci, raman pe pozitie, aplic sfaturile voastre si incerc sa-mi recastig linistea si casnicia. Pentru ca da, il iubesc enorm si vreau sa fim impreuna alaturi de copilul nostru.
Pupici multi tuturor, va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine !
Ana, din nou fericita
Annablue si Adita(1.11.2002)
J G spune:
Annablue, ma bucur ca te-ai linistit. Am tot citit ce ai scris, am si raspuns la un moment dat cam virulent... tocmai pentru ca stiu exact prin ce treci.
Eu nu am gasit o rezolvare la mine. Singurul lucru pe care incerc sa-l fac (incetul cu incetul imi iese) este sa incep sa traiesc viata mea, nu a lui. Sa ma detasez.
Un lucru insa: nu mai face scenarii cum ca ar fi infidel. Iti faci un rau enorm tie insati.
Adu-ti aminte ca esti foarte tanara...
J 22+
leistra spune:
Imi pare rau pentru tot ce ti se intampla si crede-ma ca nu as vrea sa fiu in situatia ta, sunt proaspat casatorita si imi doresc o viata frumoasa alaturi de sotul meu, dar in trecut am avut pe cineva cu care nu ma potriveam, imi vorbea asa cum iti vorbeste sotul tau tie, orice faceam sau spuneam i se parea enervant, ma jignea si chiar mi s-a intamplat sa imi fie foarte frica de el, am incercat sa fac orice ca sa fie bine, prietenele imi spuneam mereu sa am rabdare cu el ca va fi bine, in viata de zi cu zi era prietenos, amabil, dar cu mine era foarte ciudat, a fost fost foarte dureros, dar dupa o scurta despartire am intalnit pe cineva deosebit, minunat cu care ma inteleg foarte bine, avem o viata linistita, nu ne jignim, iar certurile sunt mici neintelegeri. Nici acum nu imi pot explica de am acceptat sa fiu cu acel barbat, mi-ar fi fost mai bine singura!
Nu vreau sa te influentez, dar am aceeasi parere ca si fetele, adica fii mai calma si incearca sa faci si lucruri pentru tine si copilul tau, du-te in parc cu cel mic, la un spectacol pentru copii, de-te in vizita la mama ta, poate chiar la o veche prietena, incearca sa iti faci si tu un grup de prietene, lasa amenintarile, citeste!
Daca nu merge gandeste-te daca si tu gresesti cu ceva (reactionam si eu uneori ciudat cand eram cu acel barbat), ceea nu imi pot explica nici acum, dar totul se rezolva cu calm si mai ales incredere in tine!
Iti doresc numai bine si sa te bucuri de copilul tau!
http://photos.yahoo.com/adina_roberta
petro_simian spune:
ma bucur mult ana ca ati vb si ca a inteles ceva,sper ca o sa mearga din ce in ce mai bine.si eu m-am gandit la un moment dat ca poate fi vorba de o tipa,dar totusi mai mult vreau sa cred ca nu.tb mult calm si va fi bine.
angy11 spune:
Ana,nu vin sa iti dau sfaturi si eu dar in unele situatii ma recunosc pe mine acum cativa ani.eu am 12 ani de casnicie,nu iseamna mare lucru,am trecut prin multe impreuna,dar schimbarea esentiala a fost cand au aparut copiii,nu o realizam atunci si nu vreau sa intru in amanunte,dar cert e ca eu eram acasa cu copilul,apoi cu amandoi,intimp ce el era la servici,aparuse internetul si era in mare voga,ma refer aici la anumite situri,se detasa treptat de familie,ca are treaba ca joaca bridge cu prietenii,i-am propus sa o faca acasa si asa a facut,dar problema mea era ca orice chichita ii retinea atentia numai noi nu,de treaba prin casa ce sa mai zic,nu a stralucit la capitol niciodata,a aprut in mintea mea si o "presupusa"care ii retinea atentia,apoi alta sau alta,(toate erau colege de servici),ce sa zic 8 ani m-am autochinuit,provocam certuri,sau ma rog le incurajam,pana cand m-am intors la servici,mi-am luat permis de conducere,am devenit independenta,m-am mai detasat si am observat o chestie,eu il sufocam,fara sa vreau,era timorat de rolul meu de big mama,de meseria mea de natura artistica si peste toate mai veneam si cu reprosuri domestice,care peste stresul de la munca il iritau mai mult decat era cazul.dar in tot acel chin am avut inspiratia sa invit la mine pe toti colegii lui cu care se intelegea bine si mai ales pe acele domnisoare sau doamne care imi trezeau baia o pauzali si am devenit prieteni cu totii.eu zic sa cauti un motiv sa fii in preajma d-soarei de care scriai sa o inviti la tine sa fi tu amfitrioana,sa-ti pui in valoare toate talentele de gazda si pe de alta parte sa vezi cum stau lucrurile intre ei,nu vor putea juca teatru,sau vine ,sau nu vine si atunci chiar ca e ceva ciudat.Dar macar sti de la ce pleci.Invita mai multi colegi de-ai lui printre care...
diana1971 spune:
Ana am citit postarile de aici si m-am amestecat pt ca as dori sa-ti dau un sfat- care nu e usor de urmat-dar cred ca te-ar ajuta enorm.
Incearca sa-ti castigi independenta,adica...sa inveti ca tu esti capabila sa te descurci in orice situatie,ca poti fi iubita pt ceea ce esti ca persoana, ca poti oferii mult celor din jur(ma refer la dragoste si caldura sufleteasca)...cu alte cuvinte o schimbare de gandire si atitudine.Poate este greu sa accepti asta...ti se pare aiurea dar eu am obs ca barbatii sunt atrasi nu de femei frumoase ci de femei sigure pe ele, cu personalitate.
Creaza acest lucru,te va ajuta intai pe tine si apoi ajuta si relatia.
Nu vreau sa ma intelegi gresit...dar observatiile si reprosurile chiar daca sunt intemeiate manaca dun relatie pana o distrug de tot.
Trebuie sa ai tact,sa actionezi intai asupra ta ca persoana...cauta in sufletul tau si o sa vezi ca calitati ai...pune-le in valoare.
E rau ca s-a ajuns aici in relatia voastra...dar daca vrei intr-adevar sa faci ceva ...incearca sa devii independenta, te va ajuta in orice situatie..si daca veti continua casnicia si daca nu.
As vrea sa iti spun inca 2 lucruri:
- tatal meu este colonel..si datorita serviciului si temperamnetului lui este un om care nu accepta un raspuns negativ...in consecinta am vazut ce face violenta in familie in sufletul unui copil.Am auzit usi trantite,cuvinte urate,etc...am fost complexata pana la facultate ca eu sunt mai altfel decat ceilalti copii, desi nu aveam motive.Am devenit tacuta, retinuta, timida,insingurata(si asa ma simteam bine),si cel mai mult imi doream sa plec din casa aceea cat mai departe.Prima reactie am avut-o la 17 ani cand(vazand modelul ) am trantit geamul de nervi asa de tare ca s-a spart..spre uimirea parintilor mei ...trecusem dintr-o extrema in alta...am inceput sa strig la ei...etc,spre uimirea mea a avut efect.Asa ca ai grija ce efecte au discutiile voastre asupra copilului...sunt ireversibile- crede-ma pe cuvant.
- pe mine f mult m-a ajutat faptul ca sunt o fire independenta,ca am incredere in mine,...toti ex-prietenii mei, chiar si sotul meu mi-au spus ca le-a placut stilul meu...asa ca de aceea ti-am spus sa faci tot ce poti sa devii tu insati !!!
In plus ...nu mai creea in mintea ta scenarii mai ales daca sunt banuieli aiurea...vorbele de multe ori inseala....vvrei sa vezi daca te inseala ? angajeaza un detectiv sau urmareste-l tu..dar nu contrui idei preconcepute in mintea ta...si sincer nu cred ca e cazul la voi. Cred ca vrea o gura de aer....nu e corect cum procedeaza dar poate nu stie sa spuna ce simte.
Daca una arata bine...el sigur se uita la ea???!!!??...nu e bine!!!!
Si inca ceva ...nu te compara cu nimeni...nu ai nevoie de asta... tu esti tu ...si gata.
ofera-i spatiu si timp ...si asteapta (dar in acest timp...fa ce ti-am spus).
mult succes
diana