Cum resimtiti, psihic, infertilitatea?
Raspunsuri - Pagina 4
monagan spune:
Valiburu, felicitari si sa dea domnul sa aiba si o surioara sau fratior. Poate careva dintre noi o sa-ti urmeze exemplul.Cine stie? Sa vedem ce ne rezerva destinul.
MG
valiburu spune:
Elise,sa stii ca foarte des m-am lovit de acest cliseu ca daca adopti , o sa ai copilul tau si chiar mi se pare o aberatie si o mare rautate la adresa celui care adopta.Lista de rautati cu care ma confrunt zilnic ma cam lasa rece,dar trebuie sa fii pregatita sa faci fata prejudecatilor si compatimirii de tipul:"saracii de ei n-au putut sa aiba un copil si au adoptat.Decat sa cresti un caine,mai bine un copil"si afirmatiile aberante pot continua.
Gabrielama spune:
Elise, draga de tine, te inteleg perfect si le inteleg si pe celelate fete. M-am trezit si eu de nenumarate ori in timpul noptii gandindu-ma terifiata de ce nu se intampla nimic? De ce eu? Toata lumea in jurul meu era insarcinata, numai eu nu reuseam. Facusem o obsesie si nu ma gandeam decat la asta... mers la doctori, tratamente, sex la ora fixa, la nu-stiu-cate ore dupa injectie.... toata povestea pe care probabil multe dintre voi o stiu.
Stii cand s-a intamplat? cand nu m-am mai gandit! N-a functionat unul dintre tratamente si mi s-a spus sa revin dupa vacanta si sa incercam altceva. Si am plecat la mare si nu m-am mai gandit; sotul meu tot tragea de mine, "hai sa facem un bebelus" iar eu ii spuneam (imi aduc aminte ca acum scena si locul) - ce rost are? si asa nu se intampla nimic! Si am ramas insarcinata! Chiar cred ca faptul ca nu m-am mai gandit obsesiv a ajutat!
spunea cineva ceva despre "blocaj" psihic; sunt sigura ca la mine se intamplase... si numai cand m-am eliberat s-a intamplat
Iti tin pumnii! Fii optimista! Va tin pumnii tuturor si sper din tot sufletul sa vi se indeplineasca dorinta.
Sa nu uit: aveam 33 de ani cand am nascut!
Gabi
Rufus spune:
quote:
Originally posted by valiburu
trebuie sa fii pregatita sa faci fata prejudecatilor si compatimirii de tipul:"saracii de ei n-au putut sa aiba un copil si au adoptat.Decat sa cresti un caine,mai bine un copil"si afirmatiile aberante pot continua.
Am mai spus-o si o mai spun: niciodata nu am auzit vreo rautate de acest gen de aproape 12 ani, de cand o am pe Ioana. Ba mint, chiar acum, de curand, o vecina care este un pic "dusa" si fooooarte suparata pe noi, mi-a spus (dupa ce si-a epuizat toate epitetele) ca ce fel de om oi fi si eu, nu am nici un copil al meu, ii adun de pe strada...
, aluzie la faptul ca in afara de Ioana, mai este si Teodora, fata sotiei mele (nu aflase probabil de Ana, copilul comun).Dar asta nu se pune, oricum e singura.
Si de ce m-as supara? Mai mult m-am amuzat, ce poate sa-i debiteze mintea bolnava.
La "vechimea mea", lucrurile astea chiar nu mai conteaza. Dar va spun, pe onoarea mea, ca Ioana este copilul meu cu siguranta.
http://community.webshots.com/user/tora97
april spune:
Eu nu mai inteleg nimic.
RUFUS, pai Ioana nu e fata ta, Teodora a Torei iar Ana a voastra???
unde am scapat ceva din vedere???
Ioana a ramas cu tine desi erai tatal ei vitreg? asta sa inteleg?
is cam confuza....sorry.
Antonela 
Andrada 
monagan spune:
Eu am inteles asa; Ioana e fetita care e adoptata, Teodora e fata din prima casatorie a sotiei, iar Ana cea mica e a lor.
De fapt ce conteaza care a cui copil este??????????? Sint copii vostri toti.
Rufus....felicitari, sa-ti traiasca toate fetele
.
MG
Elise spune:
Rufus, sa iti traiasca fetele!!
Toate sint ale tale, acum.... doar sint "in gradina ta"!
Daca as adopta un copil, l-as adopta daca ar exista o legatura intre noi...daca as SIMTI ca este al meu, chiar daca nu l-am nascut eu. Asta n-are nimic de-a face cu a avea sau nu copii nascuti de mine.
Nu imi este frica de rautati - rautati exista, si eu sint destul de "vaccinata" in sensul asta, la 30 de ani. Nu poti schimba mentalitatea oamenilor.
Pina si eu ma invinovateasc pe mine: cum as putea sa le impun altora sa nu o faca, fie si pe ascuns?
Elise
coral spune:
In familia mamei, copil fiind, am auzit cuvintul infertilitate si nu pot sa fac copii poate mai des decit intr-o familie normala. Eu sunt un copil venit pe lume dupa 4 sarcini pierdute si tratamente facute in decursul a 10 ani. La rindul meu am avut probleme, nu ramineam insarcinata sau nu reuseam sa trec de 16-20 saptamini.
Anul trecut imi pierdusem rabadarea si am luat o pauza de la tratamente, calendar, retete naturiste si baladat forumul de la aspirante.
M-am intilnit cu matusa mea, ea este infiata si dupa 6 ani de tratamente a infiat o fetita. Se pregatea sa-si intimpine nepotica, un pui de om pe care mama lui nu l-a vrut.
Pentru fiecare din noi este harazit un pui de om, Aschiuta a aparut cind nimeni nu se astepta, in ziua in care aveam programata operatia am facut cerclaj.
Stiu ce inseamna sa te uiti pe strada, in magazin si nu stiu cum, dar vezi numai femeile insarcinate, pe cele cu carut sau copii de mina, parca intreaga lume are copii si numai linga tine e gol.
Noua ne-a prins tare bine perioada in care am incercat sa nu ne mai planificam viata si ne-am bucurat de ce aveam si abia atunci viata ne-a daruit. Sper cumva sa va pot da echilibrul pe care l-am capatat noi.
mami de Aschiuta