Suflete pereche ...pro /contra...?!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns alessia105 spune:

April ....multa dreptate au randurile postate de tine


Va pupam dulce pe toate si pe toti,va dorim tot binele din lume si MULTA SANATATE!

Alessia, Benny (02.03.05) si Sebi (16.01.98)



http://community.webshots.com/user/alessia1055

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lavi spune:

Cred ca intr-o relatie exista oameni care sunt benefici si altii care sunt nocivi.Undeva intre exista si sufletele pereche, dar uneori si ele nu sunt deajuns ca sa creeze acel intreg perfect.Trebui multa comunicare si adevar, pt ca iubirea este, ca doua suflete sa ajunga in viata numai unul.
Marea iubire insemna rabdare, si daca se intampla sa scapi cite un cuvint nedemn de ea, atunic iti mai trebuie ceva suflet si ratiune sa inveti din el dar si sa-l uiti.
Eu sper ca mi-am gasit sufletul pereche, oricum marea iubire mi-am gasit-o.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adi2003 spune:

Sufletele pereche se regasesc pentru ca au ceva sa-si transmita sau sa-si predea unul altuia pentru o evolutie pozitiva in aceasta viata. Dar rareori se intalnesc pentru a evolua alaturi intr-o viata comuna! Chiar daca simti ca ti-ai gasit sufletul pereche, nu e obligatoriu sa iasa de aici si o casatorie."

Foarte adevarat! Mi s-a intamplat si mie o data sa intalnesc un om....cu care credeam ca voi fi alaturi toata viata. Era ceea ce eu imi doream. Era o placere sa-l reintalnesc, dar acel om a avut pentru mine o misiune,ca sa zic asa, pe care am inteles-o abia mai tarziu,cam dupa 7 ani.
Dupa ce si-a implinit misiunea, s-a evaporat...
Dar "misiunea" lui a fost intr-adevar o evolutie pozitiva pentru mine.

Simina
album foto1 si album foto2

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Si cand stii ca iti gasesti sufletul pereche??? De unde stii ca nu te vei schimba si ca atare nu iti va mai fii chiar asa "pereche" cum credeai la inceput???
Eu nu cred in suflete pereche...ca sa fii si sa ramai "pereche" tre sa te modelezi si sa lupti in fiecare clipa!!!

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi si David
David (best of...), tati si mami

A venit toamna!!!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adi2003 spune:

Probabil 90% din cei care utilizeaza notiunea de "suflet pereche" o asociaza implicit cu ideea de iubit(a), amic(a), sot/sotie, partener de viata.
Eu zic ca nu e neaparat necesar.
Poti intalni un om...cu care ai anumite afinitati, care te "atrage" intr-un anumit fel, pur si simplu e ceva dincolo de simturile obisnuite. Exact cum spune in acest pasaj:
"Ai impresia ca il stii dintoteuana, ca stii ce gandeste si simte, telepatia este foarte bine reprezentata, prietenia sau iubirea se leaga de la sine, comunicarea e usoara, placerea de a fi impreuna este maxima. Exista un sentiment aparte care iti poate indica faptul ca fata de acest om ai o altfel de atractie decat pentru alte persoane."
Poate e ceva de scurta durata, dar exista si astfel de trairi. Nu e obligatoiu ca acea persoana sa-ti fie alaturi o viata, poate nici cateva ore. Dar ai intalnit-o. Sunt lucruri care se intampla, sunt gesturi care se simt, sunt oameni care se cunosc.
Tine oare de destin?


Simina
album foto1 si album foto2

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tlaura spune:

Am o prietena, pe care de cand o stiu, (vre-o 10 ani), e necasatorita, vesnic in cautarea "sufletului pereche"; pe care de altfel il gaseste in orice noua relatie. Eu cred asadar ca ceea ce se crede a fi sufletul pereche, e legat in stransa masura de sentimentele pe care le simtim fata de o persoana sau alta.
Eu personal, nu am simtit niciodata aceasta zenzatie de suflet pereche. (cred ca sunt mai nesimtita). Cu sotul meu, chiar daca ne iubim, si suntem impreuna de aproape 10 ani, nu am avut niciodata certuri grave, despartiri temporare sau alte chestii nasoale, toata ziua ne ciondanim pe nimicuri. De ce? pentru ca suntem atat de diferiti, incat e imposibil ca intr-o zi sa sa avem pareri diferite despre o chestie sau alta. Daca lui ii place albul, mie negrul, el vrea sarat, eu dulce, Eu sunt omul momentului, fara ca vreodata sa-mi fac vre-un plan, el isi planuieste si trece in agenda fiecare pas pe care il face. si tot asa exemplele pot continua. Tocmai de aceea, cred eu, exista un echilibru in familie, iar noi ne completam unul pe altul, incat sa nu existe spatiu liber in relatia pe care o avem.
Pare paradoxal, dar asa este. Pentru ca suntem atat de diferiti, ne completam atat de bine.
Nu stiu daca ati inteles ceva din ce am scris,poate sunt cam incoerenta, dar cel mic sta calare pe mine si ma tot intrerupe.
Ideea este ca eu nu cred in sufletele pereche, dar cred ca poti avea relatii super si de durata, cu cei care iti sunt total opusi tie ca si caracter.
Cred ca de asta sunt eu atrasa; chiar si prietena mea ce mai bune, e total opusa mie. Nu cred ca as suporta pe cineva ca mine!


Laura, mama lui Andrei

http://community.webshots.com/user/tcatlaura

http://www.imagestation.com/album/?id=4287441075&code=8712142&mode=invite

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kittycat spune:

quote:
Originally posted by Jocelyn

Eu nu cred in suflete pereche cu sensul ca o singura persoana din lumea asta iti e predestinata si numai cu acea persoana poti fi fericit. Cred ca exista mai multe persoane cu care ne potrivim, dar sufletul pereche e acela pe care il alegem noi sa ne fie "pereche".



Parca mi-ai citit gandurile, Jocelyn. Iar eu sunt fericita ca am intalnit una din aceste persoane...

Andra,de printesa (15 noiembrie 2004)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ralualexandrei spune:

Suflete pereche....Nu stiu daca asta am simtit atunci cand l-am intalnit...I-am remarcat ochii blanzi si verzi si m-am gandit ca este un om bun,asta vedeam eu in ochii lui.Acum dupa 11 ani da am devenit suflete pereche.Ma doare ce-l doare pe el,se bucura cand ma bucur eu,plang cand plange sufletul lui,avem aceleasi gusturi ,avem aceleasi teluri ne sprijinim unul pe umarul celuilalt si mergem prin viata tinandu-ne de mana si privind mereu in fata,cu fruntea sus,fericiti ca ne avem unul pe celalalt.Dar toate acestea sunt rezultate din ani lungi in care indiferent de piedici nu am renuntat unul la celalalt,ne-am zbatut,am luptat,ne-am certat adesea din cauza altora,am cautat sa ne punem unul in pielea celuilalt,sa intelegem tot ce simtim si unde gresim.Asa ca in final suntem jumatati perfecte ale aceluiasi intreg: familia noastra.

Andra ,mamica lui Robert si a Mariei album no1 album no2 albumul no3

Mergi la inceput