Pagini din jurnalul unei feline

Pagini din jurnalul unei feline
ZIUA 752 - Temicerii mei continua sa ma batjocoreasca atarnandu-mi de gat diferite obiecte care zangane. Ei cineaza boiereste cu carne proaspata in timp ce eu sunt fortat sa manac cereale.. bleah... Singura care imi mai mentine moralul este speranta unei evadari si usoara satisfactie ce o primesc ocazional atunci cand distrug ireversibil un mobilier. Maine s-ar putea sa manānc o buruiana de casa!

ZIUA 761 - Incercarea mea de a-mi ucide temnicerii plimbandu-ma printre picioarele lor in timp ce ei merg, aproape a reusit. Trebuie sa mai exersez asta, mai ales in capul scarilor! In intentia de a dezgusta si repulsiona pe acesti temniceri de oras, inca odata m-am fortat sa vomit pe scaunul lor favorit. Gee... trebuie sa incerc asta si pe pat mai pe seara!

ZIUA 762 - Am dormit toata ziua si nu am avut ocazia sa-mi deranjez temnicerii in timp ce isi iau somnul de dupa-masa, sau sa cer de mancare intr-una la orele de noapte. Mare pacat!

ZIUA 765 - Am prins un soarece si corpul decapitat l-am dus la ei in incercarea sa-i fac constienti de ce sunt capabil si mai ales sa bag frica in inimile lor. Ti-ai gasit, s-au pus pe aprecieri urlatoare si laude ca ce pisic mic si bun as fi. Hmmm... sa incerc asta cu nou-nascutul lor!

ZIUA 768 - In sfarsit mi-au aratat cat de sadici pot fi. Fara nici un motiv, am fost ales pentru tortura cu apa. Oricum, de data asta au inclus si spuma aia arzatoare chimica numita "sampon". Ma intreb ce minti bolnave au putut inventa un astfel de lichid? Singura mea consolare a ramas o bucata de deget (inca prinsa intre dintii mei) si un pic de piele sub gheare.

ZIUA 771 - Azi a fost un fel de adunare a complicilor. Am fost tinut inchis pe toata durata evenimentului. Oricum, am putut auzi zgomotul si mirosul scārbos al paharelor din care ei beau ceea ce numesc "bere". Dar si mai important am auzit ca am fost inchis datorita puterii MELE de a genera alergii. Trebuie sa invat ce este asta si cum s-o folosesc in avantajul meu!

ZIUA 774 - Acum sunt convins ca ceilalti captivi sunt fie lachei fie turnatori. Cainele este lasat liber afara la ore fixe si mereu pare mai mult decat fericit sa se intoarca. Asta clar are numai jumatate de creier. Pasaroiul, pe de alta parte, pare sa fie un turnator. A invatat sa vorbeasca limba lor infricosatoare (literar vorbind) si palavrageste cu ei regulat. Sunt sigur ca le raporteaza fiecare miscare pe care o fac. Din cauza ca in momentul de fata sta intr-o cusca de metal, siguranta lui pare asigurata. Dar eu pot astepta. Este numai o chestiune de timp...

ZIUA 775 - Viata mea continua sa ma uimeasca. Niciodata n-am crezut ca voi ajunge sa apreciez statutul meu solitar; oricum, daca altii ar fi observat recenta mea umilire, cred ca ar fi avut ecou in intreaga lume felina si m-as fi facut de rasul intregului univers cosmic. O parte din vina o port eu. Desi femeia are o gramada de obiecte propice pentru ascutirea ghearelor prin casa, in repetate randuri sunt descurajat si foarte des fortat sa nu le folosesc. Pentru a iesi din plictiseala - va asigur din nou ca o forma de plictis extrema m-a impins la acest comportament - am inceput sa... aaa, sa ma joc cu propria coada. Plictiseala, va spun din nou! Nici macar nu eram atent la ce faceam. Ca rezultat una din ghearele mele s-a infipt in coada mea si spre disperarea mea n-am putut s-o scot. Epitete si blesteme s-au pornit pe gura mea in timp ce ma rasuceam neajutorat pe podea, iar acestea au adus-o pe femeie alergand sa vada ce s-a intamplat. Pana si ea a ras de mine! Inidferent cat de furios am fost, trebuie sa admit, ca daca situatia ar fi fost inversa, as fi procedat la fel. Acum evit obiectele care reflecta, pur si simplu pentru ca inca nu ma pot privi...

ZIUA 776 - Am ajuns la un nou nivel de depresiune inferioara. N-am crezut ca va fi posibil, dar faptul este implinit chiar impotriva convingerii mele ca asha ceva nu este posibil. Temnicerii mei mi-au interzis ceea ce - chiar daca n-am realizat pana acum - devenisea cea mai mare sursa de placere: carnea din conserve. Acum primesc numai biscuiti pietrificati care sunt linsi pana devin niste rahati mici. Cand aud deschizatorul de conserve nu ma pot abtine si alerg in bucatarie mieunand impotriva dorintei mele, numai pentru a fi dezamagit inca si inca odata. Pot jura ca tipa foloseste dispozitivul in acest mod numai ca sa ma umileasca. Oare ce oroare o sa urmeze? Ma tem de ce-i mai rau, oricare ar fi el.

ZIUA 777 - Am decoperit ce-i mai rau, si asta este in varsta de 3 ani.

ZIUA 778 - De necrezut! Teminicerii mei au trecut la un razboi rece psihologic. Noaptea trecuta femeia a plecat, lasand numai semne ca s-ar intoarce. Pe masura ce timpul trecea, am inceput sa am un sentiment de panica ca si cum ceva s-a intamplat si nimeni nu mai stie ca eu sunt aici. Cine imi va da de mancare? Am realizat ca n-as putea supravietui prea mult cu planta aia extenuata din geam. Cand s-a intors in ziua urmatoare, am incercat un sentiment maret de usurare. Am inceput sa ma urasc pentru slabiciunea proprie, dar trebuie sa admiti ca acest sentiment de autodistrugere este scopul complotului psihologic. Trebuie sa concep o razbunare efectiva. Am sa incep cu cutia de nisip.

ZIUA 779 - Ceva nu-i in regula. Temnicera mea leneveste in jurul casei toata ziua urmarindu-mi fiecare miscare. Sunt sigur ca ea ma suspecteaza ca vreau sa evadez si spera sa-mi dejoace planurile. Eu ma prefac indiferent la prezenta ei; lucrurile vor reveni la normal in curand. Pana atunci nu-mi ramane nimic de facut, exceptie mancat si spalat.

ZIUA 780 - Temnicerul meu este absent de catva timp; in locul ei, alti persecutori, mai uraciosi au venit aici, si tot incearca in van sa ma faca sa le arat diferite trucuri cu obiecte mici de plastic in forma de animale. Oricum, astia par mai susceptibili de a cadea de fraieri la trucurile mele de a obtine mai multa mancare.

ZIUA 781 - Ea s-a intors. Sunt dezgustat de ciudata mea dorinta de a fi aproape de ea, nerabdarea ca ea sa plece din nou. Desi acesta este un sindrom clasic de prizoner, nu sunt multumit de starea de fapt a lucrurilor. Simt o depresie care va veni...