Imi este frica de nastere.

Sper ca toate mamicile sa ma ajute sau sa ma sfatuiasca in aceasta problema. Mi-e atat de frica de nastere incat nu stiu daca o sa fac vreodata un bebelus. Ii iubesc foarte mult, am un nepotel de 1 an si efectiv il ador, toti bebelusii din familia noastra au stat cu mine..etc. Problema e ca nu imi place cum sunt tratate medical femeile insarcinate, cum sunt asistate la nastere.
NU stiu cum sa nasc, pt ca toti imi spun lucruri ingrozitoare despre cezariana si despre nasterea naturala..si eu nu mai inteleg nimic! As vrea sa am un bebe, dar nu sa raman anxioasa pe viata ( m-am luptat cu atacurile de panica 2 ani dupa o operatie de apendicita...cand m-am speriat foarte tare....si medicii aia nu stiau sa imi faca nimic! nici macar sa imi spuna: fato, stai calma, ai un atac..ia o pastila, etc..ufff)
Ma repet, vreau un bebe, dar nu vreau sa mor ca sa il am..mi se pare sacrificiul tampit si nu suprem, pt ca saracul bbe o sa aiba sechele ca nu a avut o mamica!
Deci...eu ce ma fac? As adopta un bebica, dar stiu ca foarte greu se aproba. Plus ca prietenul meu nu este de acord.
Am uitat sa va spun ca am 24 de ani, am terminat facultatea vara asta...si admir toate mamicile de pe forum. Bravo voua!

anamari spune:

Tuturor mamelor le e frica de nastere.E dureros dar exista si epidurala...refacerea depinde de organism, de conditia fizica-cum o intretii in timpul sarcinii, daca faci exercitii se poate sa scapi si de epizotomie-sau sa fie mica...e mai usoara uneori refacerea dupa o nastere naturala decat dupa o viroza grea...si cu siguranta mai usoara decat dupa operatia de apendicita...
cat despre murit in timpul nasterii, sunt riscuri.Insa in cazul in care sarcina e supravegheata, nasti in conditii bune-de spital, cu doctor in care sa ai incredere, riscul scade foarte mult...Asa mai e si riscul sa-ti cada o caramida in cap cand treci strada, dupa ce te-ai intors de la spital...

Cat despre anxietate, ea poate revenii in timpul sarcinii, dar exista tratamente.DE fapt si frica ta de acum mi se pare legata de aceasta anxietate. Ar trebui sa vorbesti cu un psiholog...

anamaria-lia-21.10.2004 si alex -24.08.1993 si samburelul de decembrie 2005-20
poze de copii cuminti

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=39200" target="_blank">povestea lui alex, povestea liei, povestea noastra

elyanne spune:

Nu cred ca e femeie care sa nu se teama mai mult sau mai putin de nastere...
Eu una la un moment dat ma gandeam ca nu o sa fac copii, ii adopt pt. ca imi este teama de nastere... Mi-a mai trecut si am zis ca fac copii, dar nu nasc natural... Mi-a trecut si asta...
Ma gandeam ca la un moment dat o sa fiu gravida si totusi o sa-mi fie teama de nastere, si ce o sa fac... ca n-o sa mai pot da inapoi... o sa am un bb in burta si o sa ma chinuie frica de nastere toata sarcina... Vroiam sa aman cat pot eu de mult momentul cand voi fi gravida... undeva pe la 30 de ani, ca poate scap de teama...
Dar fara sa "programam" nimic m-am trezit gravida, super fericita, si cu o multime de griji legate de bebe (daca e bine, daca se dezvolta cum trebuie). Aproape toata sarcina am fost atat de fericita, incat am uitat ca la un moment dat v-a trebui sa nasc... Si a venit momentul cand s-a intamplat si asta... nesperat de usor si de repede... incat nu am avut timp sa imi mai fie frica...

Cum zicea si Anamari e mai usoara uneori refacerea dupa o nastere naturala decat dupa o viroza grea... acum o sapt. am avut niste probleme... enetocolita... m-am simtit mult mai rau decat in momentele cand am nascut si dupa...

Sper reusesti sa-ti invingi teama pentru ca un bebe merita tot efortul... Cred ca trebuie intai sa-ti gasesti un medic bun, care sa-ti explice cat mai multe despre sarcina si nastere si in felul asta poate reusesti sa faci un bb.

Eliana si Elena – 23 octombrie 2004

adrienne12 spune:

Fata mosului dar de scos masele ti-e teama? Gindeste0te ca nu esti nici prima nici ultiam femeie de pe pamint care naste, ok? Gindeste-te numai la tarancile care nasteau pe cimp fara epidurale etc... De ce ar fi ele mai "barbate" ca tine. Hai nu e capatul lumii. Uiti, trece.cruise:http://pg.photos.yahoo.com/ph/adrienne12us/my_photos?urlhint=actn,del%3as,1%3af,0

andora spune:

Iia, da toate gandurile negative la o parte, sunt doar copilarii care vor disparea la aparitia burticii!!!!! Eu gandeam EXACT la fel, sunt cam panicoasa din fire si sunt de parerea ca mai bine pui raul inainte decat sa te surprinda.... DAR frica de nastere nu e bazata decat pe povestiri horror ale unor mamici si doctori.. stii care cred eu ca e solutia? Mai intai CREDINTA si apoi FORUMUL DC. E un subiect de genul "ati nascut foarte usor?" Ia citeste-l tu de cate ori te apuca frica.... Daca vrei da-mi PM si-ti povestesc cat de usor si repede am nascut... Si iti garantez ca daca te hotarasti sa ramai insarcinata si te alaturi fetelor de pe DC nu vei mai stii ce inseamna temeri...
Eu te pup dulce de tot si iti doresc sa fii mamica, sa traiesti fericirea suprema a primei atingeri de obrajor al bebelusului tau, dragostea deplina intre tine si burtica ta miscatoare si implinirea pe care ti-o daruieste o privire a COPILULUI TAU!!!!
La mine frica a disparut gandindu-ma ca nu sunt nici prima nici ultima care naste, ca Dumnezeu ma ajuta mereu si ca...... daca orice animal poate, eu de ce sa nu pot?!?

www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii

axia spune:

Sa-ti spun drept la 24 de ani si mie mi-era frica. Daca intalnesti un barbat pe care sa-l iubesti "ca pentru totdeauna" si sa-ti doresti un copil din iubirea voastra, frica paleste.
Eu cred ca te alimentezi singura. Mie mi-e groaza de durere, de felul meu, dar crede-ma ca n-am fost in viata mea mai curajoasa ca la nastere. Exagerezi rau cu sacrificiul suprem, sunt doar 24 (maxim) de ore grele din viata ta la sfarsitul carora vei tine in brate o minune.
UITI DE DURERI INSTANTANEU !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Vino-ti in fire si nu te mai gandi la rele.

Andreea, mama lu' Tiberiu
http://community.webshots.com/user/axia1
Spiritele mari discuta idei; oamenii normali discuta fapte;
spiritele meschine flecaresc pe seama celorlalti.

irina.c. spune:

Si mie mi-era foarte frica,prin luna a treia am bocit o noapte intreaga de frica la ideea de nastere.In luna a9a,cand mi s-a rupt apa,m-a luat plansul de frica,aoleu,ce ma fac,uite ca nasc,desi numa durea absolut nimic.Am luat extraveral ca sa ma pot calma si am plecat la spital.Am nascut natural,nu de alta,dar imi era mai frica de anestezii si de operatii decat de durere.Totul a fost mai bine decat ma asteptam,n-a durut chiar rau,pe la sfarsit a fost mai greu,dar a trecut repede.A doua oara tot asa as face.Nu-ti mai fa ganduri din acestea,femeile nasc de la inceputul lumii,n-are de ce sa-ti fie frica,corpul nostru e special construit pentru a fi mame,e cel mai natural lucru din lume.Nu e bucurie mai mare decat sa concepi,sa nasti si sa cresti un copil.Asa ca...la treaba!Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
http://photobucket.com/albums/a146/ireneme/Ilinca/

Cristina_C spune:

Ramai tu gravida si-ai facut cel mai important pas - restul se rezolva. Fii serioasa, n-o sa mori la nastere, asa ceva se intampla extrem de rar in ziua de azi. O sa gasesti un doctor de incredere care sa-ti supravegheze sarcina si o sa vezi ca totul o sa se termine cu bine. Daca nu te poti motiva singura, mergi la un psiholog. Sunt atatea femei care ar vrea sa aiba un copil si nu pot, care pierd sarcini, fac tratamentre peste tratamente...Curaj, poti face si tu fata!

Cristina
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Robert, 14.12.2002

Natasa spune:

Frica de nastere ii e oricarei femei. Daca ai atacuri de panica, consulta un psiholog inainte, o sa vezi ca o sa te ajute. Nu renunta la ideea de a face un copil de frica. Exista doctori exceptionali, spitale renovate si curate, intreaba pe forum si lumea o sa-ti dea sfaturi ( eu, de exemplu, am nascut la Cantacuzino cu un doctor de nota 10 si la o saptamina dupa ce am nascut ma gindeam deja la al doilea bebe, desi toata sarcina mi-a fost teama ca o sa mor la nastere :)) In plus, cind o sa ramii insarcinata o sa vezi ca toate lucrurile or sa se schimbe, nu mai spun de momentul in care o sa-ti vezi puiul!
Fa-ti curaj, vorbeste despre asta cu cei apropiati si o sa fie bine!
Nu se aproba foarte greu sa adopti un bebe, dimpotriva, sintem tara cu cele mai rapide proceduri de infiere (6 luni-1 an), totul e sa indeplinesti niste conditii. Si daca tu iti doresti acum sau mai tirziu sa faci gestul asta, nu te mai lua dupa nimeni. CIne iubeste copiii ii iubeste oricum, nu numai daca sint baieti si ai lor, cum am mai auzit!

anda141 spune:

Ohoho, eu eram la fel. Nasterea mi se parea cel mai nasol si cel mai urat lucru care mi se poate intampla. Dar am nascut foarte usor si a trecut. Asta este. Nici acum ., sincer nu mi se pare ceva super, dar nu ai alta cale de a naste decat trecand prin toate fazele alea mai putin placute.

Monica si ALBERT EDUARD
(19 ianuarie 2004 )
Album Albert
www.freewebs.com/bbianfeb2004" target="_blank"> Bebelusi de ianuarie-februarie 2004

danitin spune:

Si mie mi-a fost foooarte frica de nastere, si eu m-am gandit ca am sa mor si mai bine sa nu fac copii. Dar s-a intamplat si am ramas gravida. Am fost foarte fericita si eu si cei din jurul meu. Sarcina a fost usoara si a trecut aproape pe nesimtite. Dar ... de frica nasterii m-am asigurat din timp ca va fi cezariana. Era programata pe 14 martie dar in 10 s-a rupt apa. Nu am mai avut timp de gandit. Operatia a fost o.k., anestezia epidurala - am fost constienta tot timpul si am vorbit cu doctorii. Prima noapte a fost o.k., a doua zi dureri crunte dar trec cu anestezice, a doua zi ceva mai bine - ma plimbam deja pe coridoare iar in a patra m-am externat. Crede-ma, nu e un capat de lume, trebuie sa fi bine informata ca sa sti ce ti se intampla, sa ai un doctor bun si sa-ti fie urmarita atent sarcina.