Trenul vietii

Acum ceva timp am citit o carte in care viata a fost comparata cu o calatorie de tren

O lectura foarte interesanta:
Viata este o calatorie cu trenul:
Urcam si coboram des,exista accidente,surprize placute la unele statii si tristete adanca la altele
Atunci cand ne nastem si urcam in tren intalmin oameni despre care credem,ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre:parintii nostri
Din pacate adevarul este astfel.
Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor,fara prietenia si compania lor
E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un loc important in calatoria noastra
Acestia sunt fratii nostri,prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim.
Unele dintre aceste persoane care urca in tren ,privesc calatoria ca pe o scurta plimbare
Altii gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei
Si mai exista si altii in tren care sunt permanent prezenti si gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el
Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic...
Unii urca si coboara si noi abia i-am observat
Ne mira faptul ca unii pasageri,pe care ii iubim cel mai mult se muta in alt vagon si ne lasa in aceasta etapa a calatoriei noastre
Bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam in vagonul lor
Din pacate uneori nu ne putem aseza langa ei,deoarece locul de langa ei este deja ocupat
Nu face nimic,asa este calatoria:plina de provocari,vise,fantezii,sperante si despartiri...dar fara intoarcere
Deci trebuie sa facem calatoria,in felul cel mai bun posibil
Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei
Sa ne aducem aminte,ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegea noastra
Si noi vom sovai des si va exista cineva care sa ne inteleaga
Misterul cel mai mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor cobora cei care calatoresc alaturi de noi,nici macar cel care sta pe locul de langa noi
Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren...
Da cred acest lucru.
Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei,va fi dureroasa.Va fi intristator sa-i las singuri pe cei dragi mie
Dar am speranta ca odata si odata va veni gara centrala si am senzatia ca am sa-i vad sosind cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand au urcat in tren
Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in cresterea valorii acestora
Dragi prieteni,noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a meritat osteneala
Sa incercam sa lasam dupa noi ,cand coboram un loc gol care lasa dor si amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe

Celor care sunt de partea trenului meu le doresc
CALATORIE PLACURA!!!

Multumesc mult Simi
P.S...il am si pps daca doreste cineva

Emma

desprecopii spune:

Mi-a placut acest topic si a ajuns pe prima pagina la www.desprecopii.com!

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.

adi2003 spune:

In urma cu 3 zile, am primit pe email acest text inclus intr-un fisier Power Point. Foarte reusit!
In timp ce citesti aceste randuri, incepi sa reflectezi la propria viata, la propria calatorie in lumea aceasta.
Mai scurta sau mai lunga, mai grea sau mai usoara, frumoasa sau mai putin, aceasta este calatoria noastra, fiecare urmandu-si drumul.

Daca tot a fost comparata viata noastra cu o calatorie cu trenul, haideti sa ne intrebam ce ar putea semnifica biletul de tren?
Sa fie oare pretul pe care-l platim fiecare din noi vietii, efortul nostru de zi cu zi?
Oare toti dintre noi detinem un bilet, nu cumva sunt si oameni care urca in tren fara bilet? Hmmm...

Discutia e deschisa, va astept cu opinii.







Simina
album foto1

album foto2

EmmaT spune:

quote:

---

Originally posted by desprecopii

Mi-a placut acest topic si a ajuns pe prima pagina la www.desprecopii.com!

---

Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.

---

wowwww...Admin
Eu tin foarte mult sa-i multumesc Siminei(adi2003)de la ea am pps-ul...insa mi-a placut atat de mult incat am scris textul(de o mie de ori mai mult decat "momente") cu gandul de al trimitei celui mai bun prieten al meu...si atunci am zis sa-l pun si aici...

Am vazut in "Tren" viata asa cum este ea..cu bucurii,tristeti,momente(statii)fericite si din contra unele plina de durere....
Vreau sa cred ca trebuie sa privim totul cu zambetul pe buze,si din tot trebuie sa invatam ceva, si sa profitam la maxim de orice moment,de orice persoana care este langa noi si care nu vom stii in ce statie va cobora...
Asa este viata....precum o "dulce" calatorie cu trenul....



Emma

adi2003 spune:

Emma, e nesemnificativ de la cine ai pps-ul, important e continutul lui si faptul ca si altii au acces la el. Lucrurile frumoase se transmit cu placere mai departe.
M-as bucura sa citesc si povesti mai scurte sau mai lungi din calatoria fiecaruia in trenul vietii. N-ar fi interesant?


Simina
album foto1

album foto2

Ana68 spune:

Interesant!!!!!

Eu merg din 2002 cu intercity....E super!
O perioada lunga de timp am mers numai cu personalul,dar in 2002 am prins trenul ala pe care unii il asteapta tot mereu sau il rateaza....Si merg cu el si acum...E super!E trenul bun!

Ana-Maria,mami deAlex&Luana

andora spune:

WOW Emma tare frumos!
Hehehe, mie Revelionul 2000-2001 mi-a adus in dar bilet de Sageata Albastra.. si de atunci abia mai vad pe unde zbor... dar cateodata mai schimb si cu personalul, fiindca din garile mai mici poti ajunge in locuri mult mai interesante... Cum? Pai iti pui viza de intrerupere si te opresti putin, merita si asa cunosti alti si alti oameni... cei din tren te asteapta sa te intorci, iar daca trenul mai pleaca fara tine se gaseste cineva care tine la tine sa traga semnalul de alarma... chiar daca dureaza o vreme sa verifice iarasi toate rotile pana porneste din nou... si atunci iti dai seama ca locul tau e in tren si daca ai intarziat trebuie sa existe cineva care te vrea inauntru... Mai tragic e cand nimeni nu trage semnalul si trebuie sa iei trenul urmator.Pana vine stai insa intr-o gara straina, anonim, si trebuie sa treaca un timp pana ai din nou bani de bilet... Si tare greu e sa mai prinzi trenul dinainte cu pasagerii din el... Sau poate cineva-si aduce totusi aminte de tine si coboara la prima statie sa astepte trenul in care te vei sui...
Cateodata insa trenul vine cu intarziere si trebuie sa recupereze, si atunci nu mai ai timp asa mult de intreruperi... Alte dati trenul se modernizeaza iar pana te pui la punct cu noile tehnologii iarasi nu mai poti intrerupe drumul... Eu ma aflu intr-un astfel de "training" acum, cel de mamica, iar prima intrerupere o voi face la munte, incercand sa schimb nitel macazul si sa conving conductorul sa o ia inapoi cativa metri, doar cativa... Eu nu vreau Intercity, acum imi dau seama, vreau o mocanita care sa ma lase sa admir campul, dealurile, muntii, florile, fluturii, totul... Din pacate insa daca ti-ai luat bilet de Intercity rareori te mai intalnesti cu vreun personal.. ca sa nu mai spun de mocanite, care deja nu mai sunt...
Una peste alta insa, daca te sui intr-un tren incearca sa nu adormi, sa nu pierzi locul nici biletul, iar daca intr-o statie esti tentat sa cobori gandeste-te bine la pasagerii pe care-i vei lua cu tine

PS: Fericiti cei cu permise gratuite, cu numar de calatorii nelimitat


www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii

tamrinne spune:

Imi poti spune, draga Emma, despre ce carte este vorba caci am ramas impresionata de cele scrise de tine.

1001 spune:

Aceasta povestioara, plina de sensibilitate si poezie, indraznesc sa spun, din cate imi aduc aminte, ca a avut ca punct de plecare romanul "Viata pe un peron" de Octavian Paler, o carte profunda, poate cea mai serioasa si mai valoroasa dintre cartile autorului.
In roman nu veti intalni insa decat ideea din aceasta frumoasa povestioara care a circulat sub forma unei felicitari in pps inca de acum un an si jumatate. Si e foarte frumos din parte persoanei care a transmis-o la cat mai multe persoane caci a dovedit altruism: lucrurile frumoase merita a fi impartite, facute cunoscute la cat mai multi!