Cum ati ales tara in care ati emigrat?
Raspunsuri - Pagina 2
cataghe spune:
Si ce anume te face sa crezi ca romanii detin monopolul in materie de "umanitate"?
To escape criticism: say nothing; do nothing; be nothing!
marius spune:
Nu am facut nicaieri o astfel de afirmatie? Am spus doar ca in Romania se intampa, extrem de frecvent. Nimic mai mult. De aici si pana la monopol este o cale lunga.
Tot off topic.
Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro
conchita spune:
quote:
Originally posted by marius
Oz iti inteleg punctul de vedere insa am inteles si cealalta afirmatie. In Romania se intampla extrem de frecvent ca oamenii sa se ajute intre ei pur si simplu, asa suntem noi probabil mai saritori din fire. Nu reprezinta o obligatie ci este mai degraba un simtamant free. Din acest motiv atunci cand suntem singuri, dezorientati orice gest conteaza sau poate sa conteze. Este asemeni unui copil ratacit pe strada care se uita prostit in jurul lui si nu stie incotro s-o apuce sau ce sa faca. Desigur poti sa treci nepasator pe langa el in fond nu e treaba ta. Se poate intampla insa ca cineva sa observe si fara sa i se spuna nimic sa isi indrepte atentia spre acel copil desi poate, culmea e grabit si tocmai rateaza tramvaiul pe care trebuia sa il apuce. Asta se defineste extrem de simplu intr-un cuvant - umanitate. Umanitatea nu este o obligatie nu este exprimabila in bani sau interese. Ea exista pur si simplu. Manifestarea gesturilor umanitare apar sau nu apar probabil in functie de de norocul celui ajutat.
Scuzati off topic-ul
Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro
stai linistit, ca si in alte tari exista umanitate si ajutor dezinteresat, spontan, din toata inima. diferenta e ca in Ro gesturile umanitarilor sunt surclasate de ale alora care ti-ar fura si aerul, atat de tare s-a inrait lumea. o pleca tot de la bani lipsa asta generalizata de umanism, in RO? posibil. ca tot in Ro exista o forma unica de umanism, aia care se cumpara, i se zice serviciu contra serviciu sau serviciu contra mita.
vai, de ce ma mai bag la discutii de-astea, nu jtiu. n-o sa schimb eu romania maine cum nici ea nu m-a schimbat pe mine cand a avut ocazia. stau pe DC ca godot, asteptand un semn ca ma pot duce si maine acasa si sa gasesc o "acasa", nu un loc strain, o jungla ostila, nu chiar atat de multa cruzime, prostie si rautate, aceleasi dintotdeauna. dar, slabe sperante. romania in miniatura de pe DC mi-a furat si aceasta ultima speranta, am ajuns in trista situatie sa-i dau dreptate lui Cioran, suntem iremediabil bolnavi sufleteste.
numai bine.
Sa nu uiti, Darie...
http://www.procesulcomunismului.com/default.asp.htm
ruxij spune:
Se ajuta pe naiba intre ei in Romania. Era odata. Acum mai degraba se invidiaza, se urasc si se mananca intre ei. Poti sa si mori pe strada ca nu sare nimeni. Povesti!
ruxij spune:
Apropos de ajutat. Eu am venit ca studenta. Am fost ajutata de cativa oameni. Foarte mult de gazda mea americanca, care mi-a tinut chiria foarte foarte jos cand am avut probleme financiare (si eu si sotul pe o singura bursa), ne-a dat o camera in plus gratis cand a venit copilul pe lume, ne-a dat mobila si ce am mai avut nevoie, a facut affidavit of support pentru soacra-mea si multe alte gesturi frumoase. Am incercat si eu sa ma revansez aducandu-i mereu chiriasi din campus, fara sa imi ceara acest lucru. M-au mai ajutat si cativa romani. Unii la cate un mutat, altcineva a avut grija de copilul meu pe bani putini samd. La randul meu am ajutat cum am putut si pe cine a avut nevoie. Cred ca nu tine de nationalitate neaparat. Am intalnit si romani buni si romani rai, ca si acasa. Nu asta este problema cu emigrarea.
oz spune:
quote:
Originally posted by marius
Asta se defineste extrem de simplu intr-un cuvant - umanitate. Umanitatea nu este o obligatie nu este exprimabila in bani sau interese. Ea exista pur si simplu. Manifestarea gesturilor umanitare apare sau nu apare probabil in functie de norocul celui ajutat.
ce legatura are asta cu nationalitatea celor in cauza? pe mine ma deranjeaza cand romanii au pretentia sa fie ajutati de alti romani, doar pentru ca au aceasi tara de origine. Daca vreau sa ajut nu ma intereseaza ca este roman sau chinez, e adevarat ca esti mai inclinat sa ajuti pe cineva care face conversatie in limba ta natala
dar omul e om si daca simti ca cineva merita ajutat il ajuti si gata.
Donia spune:
Paraluta, ai avut tu experiente neplacute cu romanii din afara? Daca da, nu generaliza, totusi, si nu speria omul. Noi, la fel ca alti prieteni de ai nostri, am fost ajutati de romani pe care ii cunosteam doar foarte putin sau deloc pana sa ajungem in Canada, fara macar sa cerem ajutor. Iar cand nu mai pridideam cu multumirile, unul dintre ei mi-a spus: "Si eu am fost ajutat la randul meu de altii. Cea mai buna multumire e sa stiu ca si voi veti ajuta pe cineva vreodata, daca va va sta in puteri." Si de atunci tot vanez romani sa ii ajut , dar pe unde stau eu vad ca nu se prea aventureaza multi.
Ina, doctorita mea de familie e romanca, iar sotul ei e tot inginer. Are 33 de ani si a venit aici acum 5 ani. Stiu ca i-au trebuit cel putin 2 ani pana sa ajunga sa profeseze, a muncit mult, a avut si parte de frustrari, caci drumul unui emigrant nu e usor. In plus, aveau si un copil de 1 an cand au venit, iar aici a mai nascut o data. Nu stiu exact care au fost etapele prin care a trecut, parca a facut rezidentiatul in Nova Scotia, dar tot ce vreau sa iti spun e ca se poate. Daca sotul tau isi gaseste de lucru ca inginer veti avea un venit care sa iti permita tie sa iti urmezi drumul, fie ca medic, fie in alt domeniu.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)
bebitzu spune:
Ina, si doctorita noastra de familie este medic si in plus, ne povestea ca, inainte de a pleca in Canada, cred ca la interviu, a fost pusa sa semneze ca stie ca nu are dreptul de a profesa aici medicina decat daca va face din nou facultatea, rezidentiatul si toate cele.In primii 2 ani a facut voluntariat, apoi s-a inscris la facultate iar acum este medic rezident la o clinica din Montreal.sotul ei este inginer electronist si a gasit job de la inceput, insa in timp a facut si el ceva cursuri si acum, dupa cred 5 sau 6 ani sunt multumiti de alegerea facuta, au o fetita nascuta aici, au reusit sa-si cumpere casa, sunt o familie "normala" de "oameni normali" .
oz spune:
quote:
Originally posted by bebitzu
...si doctorita noastra de familie este medic...
nu m-am putut abtine
