Bebelusi de martie - aprilie 2005 (12)
Raspunsuri - Pagina 6
dariaevelin spune:
Lantana777 am revazut pozele lui Alex,sunt minunate.
Mamacita inca odata...un botez reusit!
Zuzunaki,ai dreptate ,si eu as alege Italia cu ochii inchisi.Am studiat acum 3-4 ani acolo,cu bursa Socrates.Cred eu ca am reusit sa-mi fac o imagine destul de reala locuid in Italia. Si oricum,inainte de asta am mai vizitat Roma si multe alte orase.A ramas si in sufletul meu tara mea de vis.Dar ce vacanta va fi fara Brien? Suntem indecisi. Ai reusit sa inveti ceva din dansurile grecesti?
Daria si Brien
http://pg.photos.yahoo.com/ph/dariaevelin/my_photos
lantana7 spune:
Mamacita, petrecere frumoasa miine si vreme buna sa aveti ca sa va iasa asa cum ati planuit-o! Si ca sa-ti ma alung stresul, gindeste-te la mine ca trebuie sa rezolv totul de la distanta pentru practic doua evenimente intr-unul (restaurant, biserica, dj, aranjamente, invitatii, fotograf, cameraman, flori, coafeza etc, etc, etc.), plus toalete pentru toata famelia (printre care si noi!
), plus cadourile de rigoare pe care le ducem de fiecare data (si avem un familin maricel si prieteni), plus gindul ca va trebui sa calatoresc pentru prima data cu broscutza, cel putin 20 de ore daca nu mai mult si pregatirile de rigoare. Si pe sotzul meu nu prea ma pot baza ca ma ajuta fiindca nu prea are timp (stii si tu cum e munca de spital cu garzi, ore suplimentare, urgente, etc.) asa ca trebuie sa ma cam descurc singura cu toate astea.
Deja incep sa-mi fac liste peste liste, sa nu uit ceva, si simt ca ma trec transpiratiile.
Ei, ce zici, vezi ca se poate si mai rau?
Eu iti doresc sa fii o mamica fericita miine care sa-si tzina cu mindrie puiul crestinat in brate! Asteptam pozici!
http://community.webshots.com/user/lantana777
oanamc spune:
Mamacita, petrecere minunata maine!
Fetelor care tineti Monti, am si eu o intrebare: intre mese se poate ciuguli ceva ????? un fruct, un iaurt, branzica...????Parca m-as apuca si eu de regim, dar nu ma pot hotara cand sa incep,tot aman momentul... Nici nu prea stiu ce sa mananc ca nu am timp sa gatesc separat pentru mine si m-am uitat pe forum la retete Monti, pai iti trebuie un sef bucatar numai al tau ca sa poti manca ce spun fetele alea...
Andira, m-am gandit mult daca sa iti spun sau nu ceea ce pana la urma iti voi spune.E de fapt povestea vietii mele, mai precis a copilariei mele.Cand eu m-am nascut parintii mei locuiau impreuna cu parintii tatalui meu si cu bunica lui.Cand am implinit doua luni mama a primit repartitie(asa era pe vremea lui Ceausescu)in alt oras.Pentru ca aveau nevoie de bani, m-a intarcat si a plecat la munca,facand naveta in fiecare sfarsit de saptamana.Eu am ramas cu tata si bunicii.Dupa 2ani,ai mei si-au luat in rate un apartament si a aparut eterna problema:CE FACEM CU COPILUL???? Ei bine, au gandit in felul urmator:pentru ca ne trezim devreme sa mergem la servici, pentru ca ar trebui sa chinuim copilul trezindu-l odata cu noi,du-l apoi la cresa sau la bunici, seara du-te dupa el, trambaleaza-te in 1.000 de locuri, zapacesti si obosesti copilul...alea,alea...SI au gasit "SOLUTIA SALVATOARE": sa petrec saptamana la bunici,iar in week-end sa ma ia la ei.GRESEALA FATALA!!!!!!!!! Pe moment pare o idee minunata, nu se chinuie nici copilul,nici parintii,iar bunicii isi implinesc visul de o viata:sa isi creasca nepotul.
Eu am stat la bunici pana la zece ani, in regimul asta:la sfarsit de saptamana mergeam la parinti si ei veneau zilnic sa ma vada.Si uite asa,am implinit 10 ani,am trecut in clasa a 5-a,la scoala era mai greu, parintii trebuiau sa ma supravegheze la lectii si a aparut si fratele meu.Parintii au decis ca e mai bine sa ma mut cu ei pentru totdeauna.
Pana aici pare totul bine, nu? Copilaria la bunici e intotdeauna minunata!DAR, eu nu imi cunosc parintii si nici ei nu ma cunosc pe mine.Nu avem nici un fel de relatie, ne-am pierdut pe drum.
Suntem fiica si mama, fiica si tata, dar e totul de suprafata, sau e doar o legatura genetica, niciodata nu am simtit nevoia sa merg la mama sa ii spun un of de-al meu, sau sa ma ajute sa ies dintr-o incurcatura, daca bunica ar fi fost mai tanara, poate ca as fi mers la ea, ca asta era impulsul; bunica mi-a fost mai apropiata decat mama.
Parca ne-am apropiat acum de cand o am pe Letitia, dupa care parintii mei sunt topiti si, cu lacrimi in ochi iti spun ca mi-ar fi placut sa fi fost asa si dupa mine.
Sunt sigura ca m-au dorit, m-au iubit si ma iubesc, din multe privinte au fost parinti buni, care au dat exemplu,dar faptul ca nu am petrecut TOT timpul copilariei mele cu ei, ne-a indepartat.Acum o mai intreb pe mama sfaturi despre copii, iar exemplele ei sunt doar despre fratele meu, pe care l-am crescut amandoua,impreuna, despre mine nu spune nimic, pentru ca nu stie, in schimb bunica nu are alt subiect decat copilaria mea, si toata ziua o aud: " cand tu erai mica...."
Nu as putea sa exprim in cuvinte regretul meu ca parintii au ales calea cea mai usoara, de fapt au ales sa nu fie parinti...(poate ca e prea dur ce zic, dar mi-am dorit de mii de ori ca mama sa imi fie prietena si langa mine era doar bunica).Repet, parintii mei ma vizitau zilnic, dadeau bani bunicilor pentru mancare, imi cumparau haine, jucarii, ma duceau in oras, in vacante, se comportau ireprosabil cand erau cu mine, dar totusi, au fost DOAR PARINTI DE WEEK-END.
Poate nu trebuia sa va impartasesc simtaminte atat de intime, dar daca am facut-o , m-am gandit la faptul ca orice copil are nevoie de parintii lui 24 de ore din 24. E foarte greu si foarte trist ceea ce simt eu acum si am jurat ca oricat de greu ar fi, nu imi voi lasa copilul la bunici mai mult de un week-end sau o vacanta.Credeti-ma, merita orice sacrificu.Va spun asta din punctul de vedere al unui copil care a crescut la bunici si va spun asta din punctul de vedere al unui parinte, ca acum sunt indreptatita sa vorbesc din ambele.
Pana la urma, fiecare face cum crede ca e mai bine pentru familia lui, eu doar am vrut sa va spun prin ce am trecut eu, poate va e mai usor sa luati o decizie in acest sens.Toti ne punem intrebarea asta:ce facem cu copilul cand mergem la servici?(ca doar mergem la servici tot pentru copil, sa ii oferim totul, nu?)
Sper ca nu am ranit pe nimeni si sa nu mi-o luati in nume de rau, dar ganditi-va bine, merita sa sacrificati legatura dinre mama si copil, legatura dintre tata si copil, legatura de care depinde tot viitorul copilului, firea lui, caracterul lui, pana la urma viata lui, doar din comoditate, ca sa nu mai faceti un drum in plus sa duceti si sa aduceti copilul? MERITA?
Pentru mine nu a meritat si sunt invidioasa pe relatia fratelui meu cu parintii mei, asa ar fi trebuit sa fie si cu mine, dar timpul care a trecut nu il mai putem intoarce...Si mama regreta enorm, poate mai mult ca mine, voi sunteti in stare sa traiti cu astfel de regrete?
Inca o data va rog, nu va suparati si nu dati cu pietre, repet, ficare decide ce e mai bine pentru famila sa.
Oana
http://community.webshots.com/user/oanamucenicu
andira spune:
Oana, m-ai impresionat. Si am citit de 3 ori mesajul tau, ca sa fiu sigura ca nu pierd nimic. Ai dreptate, intr-un fel vad acum cu alti ochi. Asa e, parintii sotului meu abia asteapta sa le-o ducem pe Irina, mai ales ca ei si-au dorit tare mult o fetita (sotul meu trebuia sa fie fata ), dar in schimb au 2 baieti, iar Irina e singura nepotica - cel putin pana acum. Nu m-am gandit niciodata ca putem fi doar parinti "de weekend". Si totusi, reflectand la alegerea noastra, imi dau seama ca asta am fi.
Si ma gandeam si eu ca o sa mor de dorul ei, sa o vad doar 2 zile pe saptamana. Si in ritmul asta ne-am gandit si noi ca la un an deja nu o sa ne mai stie de parinti...
Solutia era sa stau acasa cu ea macar un an, dar nu pot, si mor de ciuda! Am promis la servici ca ma intorc dupa cateva luni, nici nu-mi dau seama cand trec...
Ma uit la Irina si ma topesc toata cand ii vad zambetul, si cand rade cu gura pana la urechi ca ma vede.
Da, o sa facem efortul asta si o sa o luam acasa, pana la 2-3 ani cand pot sa o dau la gradinita.
Pe mine m-au crescut bunicii pana la 3 ani, dar eu nu-mi amintesc de perioada aceea. 10 ani e totusi mult, intr-adevar. In schimb, eu fac eforturi acum sa ma inteleg cu mama. Am avut intotdeauna o scara a valorilor complet diferita, un mod de a privi viata diferit, si de cand am nascut parca e o prapastie care s-a tot adancit.
Mai aveam si inainte certuri cu ea (nu stie sa vorbeasca cu oamenii, toti sunt mai prejos, foloseste un ton arogant cu care te jigneste si daca-ti da "buna ziua"), mai ales ca nu l-a avut la inima niciodata pe sotul meu, desi suntem de peste 7 ani impreuna. Inainte ma consumam, nu stiam ce sa mai fac cand ne suparam. Acum, de cand o am pe Irina, constat ca nu-mi mai trebuie altceva. E viata mea si ai dreptate, nu o sa renunt la ea.
Acum si mama e innebunita dupa ea, si-si controleaza tonul s cuvintele cat poate, ca sa nu ajungem in situatia sa ne certam si sa nu o mai poata vedea. Dar stiu ca e doar un control, si eu am inghitit atatea ca simt o permanenta stare de tensiune cand vorbesc cu ea, desi stiu ca ma iubeste enorm, si ar face orice pentru mine. Incerc sa ma gandesc ca am o singura mama, si ca o sa plang amarnic cand ea n-o sa mai fie.
Oana, ma intristez citind mesajul tau, si l-am mai citit de cateva ori iar. Si-mi pare rau ca intr-adevar, timpul nu poate fi dat inapoi. Nu cred ca ai nevoie de sfaturi, si nu cred ca cineva poate sa-ti spuna ceva care sa inlocuiasca ce ai pierdut. Dar sunt alaturi de tine din toata inima. Si cand o sa ai nevoie de incurajari, o sa ne gasesti intotdeauna aici.
ligia13 spune:
Servus fetelor.
Nu stiu cum e vremea la voi, dar la noi ploua cu galeata. De dim nu a plouat asha ca am fugit repede sa cautam un covor pt sufragerie. Evident am luat si puiul cu noi. A dormit in mag de covoare asha de bine ca nenea de acolo ne-a propus sa-l lasam acolo si ne suna el cand se trezeste.
Vad ca ati atins subiectul delicat cu intorsul la serviciu si cu copilul. Si pt mine e un subiect deliocat. Eu pe 15 august reincept serviciul si bebe va sta cu bunica (soacra-mea). Si eu stau in fiecare zi si cantaresc si iar ma gandesc cum e mai bine, dar din pacate pana acum nu am gasit alta solutie.
Nu cred ca are rost sa expun motivele, dar sunt 95% convinsa ca asha voi face.
Noi vrem sa-l ducem in fiecare dimineata si sa-l luam seara. Din fericire eu am un program mai flexibil si voi putrea sa-l duc dimineata si sa merg si la prinz sa-l alaptez. Stiu ca vom da pe benzina mai mult decat ne-ar costa o bona, plus ca deja am inceput sa cumparam lucruri pt acolo (alt patut, alt asternut etc), dar cred ca imi va fi greu sa gasesc o bona, plus ca soacra mea s-a pensinat special ca sa poata sa stea cu nepotul.
Din fericire , soacra mea e o curata si o moderna. Adica mi-e greu sa recunosc, dar e mai ordonata decat mine si mai obsedata de curatenie si sterilizare decat mine. Deocamdata promite ca ea doar ne ajuta, si ca nu isi va impune ideile si ca il va creste dupa cum vrem noi. Apoi om trai si om vedea.
Deci desi se pare ca unele probleme nu le voi avea, totusi am inima tare strinsa pt acest pas.
Andira, iti doresc si tie multa rabdare cu aceasta schimbare, pt ca se pare ca noi doua suntem primele care reincepem munca. Si eu acum sunt de parerea ca bunica are grija mai bine decat o bona. Clar depinde de la caz la caz.
mamacita uite abia acum am apucat si eu sa ma uit la poze. E simbatic grasunelul tau. Stiu ca azi sunteti in botez. Sper ca nu i-a rupt bratele nasei sau ale parintelui.
daraiaevelin , nu vreau film cu cezariana. Eu sunt mai fricoasa asha din fire. Eu la cezariana am cerut anestezie generala ca sa nu aud ce vorbesc ai acolo, dar nu au vrut sa-mi faca.In schimb anestezista, o cunostinta de-a mea, atita m-a tinut de vorba, si a vorbit asha tare ca a acoperit ce vorbeau medicii si a trecut fara sa-mi dau seama.
Am uitat sa-ti zic ca tare mi-a placut piscina de la mama ta. Putem veni si noi?
zuzunachi , petrecere frumoasa! Si pe la voi ploua?
elinia, ce harnica esti la scris. Cum stati cu mutatul?
lantana, vrei sa zici ca l-a intepat de 5 ori? In Ro se fac combinat, cele spuse de mamacita, deci o singura intepatura.
ligia13 spune:
an-k am citit si eu pe net ca marsupiu de la BabyBjorn e cel mai bun, dar la noi in Romania nu cred ca exista asha ceva.
andira, cred ca o sa incers si eu marsupiul de la chico. Din ce am mai citit pe net, din ce exista la noi pe piata e cel mai bun.
zuzunaki spune:
fetele,sunt tare pe fuga.
vreau sa va scriu mai mult dar tre sa fiu gata ca plecam la nunta.
pe scurt va spun ca am vazut invitatia adusa de socru meu abia azi ca n am avut cand si e oribila.poate o scanez sa o vedeti.daca nu mi se face greata rau.sunt necajita si amarata pana la Dumnezeu si inapoi.si am plans toata ziua.nu stiu,poate o sa ffacem altele aici,asa cum trebuia de la inceput procedat.dar atatia bani at´runcati...nu stu...sunt tare trista.a alba,-hai ca n ar fi fost cel mai mare bai-dar scrisul e o culoare de k k t...scuze dar altfel nu pot descrie.e maroniu.,nu argintiu cum vroiam eu.
revin cu detalii.
oana,
imi pare rau pt ce ti s a intamplat.suntem toate alaturi de tine cand vei avea nevoie!
pupici trebuie sa fug
Nicole si micul printz (19.03.2005)http://pg.photos.yahoo.com/ph/nezdravana/my_photos
People see God every day, they just don't recognize him.
andira spune:
Ligia, sa stii ca eu am luat deja o teapa cu un marsupiu de la Carrefour. Normal, a costat doar 300 mii fata de 900 cat e cel de la Chicco, insa e o prostie de marsupiu. Nu stateau bretelele, copilul statea prost, in fine, l-am aruncat intr-un colt. Deci, si eu zic ca cel de la C face banii.
Si fiindca tot era vorba de socrii si de lasat bebele, sa va mai spun de ce mi-e mie teama. Socrii mei sunt... mormoni!!
Nu stiu daca va mai aduceti aminte de niste tineri spalaciti, care umblau pe strada in costum negru cu camasa alba, evident straini. Ei bine, fratele sotului meu s-a imprietenit cu niste de-astia, l-au convins sa treaca la religia lor, si el si-a convins la randul lui parintii, pt ca "dadea bine" la biserica. Doar sotul meu a scapat, si bunica lor, care are vreo 90 si ceva de ani si nu se poate deplasa, ca altfel cred ca o cooptau si pe ea...
Bun, si uite asa ei se duc in fiecare duminica la biserica lor, se viziteaza cu "fratii" si "surorile" etc. O chestie foarte tampita a fost ca i s-a impus fratelui sotului meu sa stea 2 ani fara sa-si vada familia. Adica a umblat prin tara 2 ani, a fost si in Moldova, la Chisinau, dar desi ii era un dor nebun de ai lui, nu putea sa-i vada. S-a lasat si de facultate si traia din traduceri, el stiind foarte bine engleza. Si cand in sfarsit n-a mai putut si s-a intors acasa, a fost o atmosfera foarte tensionata cu biserica, ceva de genul ca a trecut peste regulile lor. Mie nu mi s-au spus prea multe, dar asta am vazut.
Eu i-am spus clar sotului meu ca nu vreau sa aud de asa ceva la copilul meu. Iau foc numai cand ma gandesc.
Oi fi eu prea putin credincioasa, dar Irina va fi ortodoxa. Sau catolica, greco-catolica, ce-o fi, dar nu mormona, la "Martorii lui Iehova" sau alta secta de-asta.
Aoleu, sper ca n-am jignit pe nimeni 
Sa-mi spuneti daca am dat cu pietre si cineva e de alta parere, dar eu una nu-mi schimb punctul de vedere
In rest, oameni foarte de treaba socrii mei, dar mai sunt lucruri de corectat, inclusiv un caine pe care nu-l pot suferi, eu care iubesc animalele foarte mult. Dar cand il vad pe ala, l-as da afara fara sa stau pe ganduri. Musca pe toata lumea (e o potaie de-aia mica si isterica), mai face si in casa, uf, nu ma mai gandesc ca imi fac nervi...
ligia13 spune:
andira, se pare ca vei trece prin ceva incercari. Oricum noi suntem alaturi de tine si daca tu vei fi ferma pe pozitie, totul va fi in regula.
Cat despre marsupui, si mie cele de la carefour mi s-au parut aiurea. Dar ce zici tu acolo ca cele de la chico sunt 900 mii. pai eu pe net am gasit cu 2330000 lei (la b e b e l u s u l t a u.ro) si chiar ziceam ca parca nu merita. Or fi mai multe modele?
ellinia spune:
Buna fetelor!
Danna_J, si eu am sa va simt lipsa, sper sa revin cat mai repede! Se pare ca mai stau vreo doua zile pe aici, asa ca ne mai conversam. Pupici pentru Sara de la Stefan!
Oanamc,nu prea ai voie sa ciugulesti intre mese. Trebuie sa ai trei mese pe zi, iar fructele le mananci ori cu jumatate de ore inainte de masa, ori cu patru ore dupa masa. Nu e musai sa faci retetele alea sofisticate. Poti sa mananci mancare obisnuita, chiar impreuna cu sotul tau, important e sa respecti regulile Monti, si sa ai grija la amestecuri. Si eu am citit de cateva ori pana m-am prins cum functioneaza, si nu e deloc greu de tinut. Eu am acusi 2 luni de cand il tin.
Lantana, ti-am vazut si eu pozele, ai un copilas tare dragutz! Drum bun!
Ligia, incerc si eu acum pe ultima suta de metri..
mai fac un pachet, mai arunc un ochi pe net...
Andira, o sa-ti trebuiasca nervi tari. Poate ca o sa fie mai greu la inceput dar in timp ai sa te obisnuiesti.
Cristina si bebe Stefan Costin (25.02.2005)- Rinu-Balerinu'
http://pg.photos.yahoo.com/ph/ellinia_c/my_photos