Dragostea de frate

Stateam mai deunazi si ma gandeam la cate daruri nepretuite avem fiecare din noi, pe care le constientizam sau nu, fie lucruri marunte sau nu, dar ele exista pentru ca ni s-au dat, nu depind de vreo actiune sau alta a noastra. Pur si simplu le avem. Asa a fost destinul nostru.
Daca va intrebati ce daruri sunt mai de pret, fiecare ati raspunde in felul vostru: probabil sanatatea, familia, cariera...bucuriile marunte de zi cu zi.
Uite, azi m-am gandit asa...ce mult conteaza sa ai un frate/sau o sora. Conteaza enorm. Iar cand fratii se inteleg, se ajuta, se sprijina cu atat mai mult simti ca te poti bucura de acest dar.
Eu sunt fericita ca am parte de un frate bun, de prezenta caruia ma bucur de fiecare data, de simplul fapt ca imi da din cand in cand cate un telefon sau ca iesim impreuna la un sfarsit de saptamana.
Ma gandesc ce pustiu ar fi fara el. Nu as vrea sa fiu singura la parinti. Ce monotona ar fi viata asa...
Numai cine are frati/surori - stie sa-i pretuiasca.
Multi din cunoscutii nostri/rude sau nu...s-au intrebat la un moment dat de ce tinem asa de mult unul la altul? Poate ca nu in toate familiile fratii se respecta, se ajuta si de acolo aceste intrebari.
La noi nu a fost asa. El fiind cu 7 ani mai mare decat mine, m-am simtit intotdeauna protejata de el, l-am iubit, respectat, a existat intotdeauna acea dragoste sincera dintre frati.
E unul din darurile cele mai de pret pe care le am si ii multumesc Lui Dumnezeu pentru asta si ma rog sa-i dea sanatate si intelepciune, sa fie si de acum incolo la fel. Si eu ma straduiesc sa fiu o sora buna.

P.S. Cat sunt de fericiti si parintii nostri cand ne vad ca ne intelegem bine. Bucuria lor e si a noastra.




Simina
Fotografii

"Fiecare suflet este pentru alt suflet o lume ascunsa."