Nu reusesc sa-mi fac curaj!!

relyana spune:

Ma bucur mult ca ai facut pasul asta MAAAARE.

relyana spune:

Si shefa? Unde era? A aflat ca te-ai dus la el?

Arhistefy spune:

Bravo! In fond nu ai cerut nejustificat o marire de salariu ci ai cerut ca munca ta sa fie rasplatita pe masura. Normal ca te simti usurata, ai facut ce trebuia sa faci de multa vreme. Acum asteptam rezultatele...


La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.

Cu drag,
Mihaela

malina_mircu spune:

asta voiam sa zic de cand am vazut subiectul. de la o pers care lucreaza mult timp intr-o firma se asteapta evolutie ("Munca mea de 3 ani incoace se rezuma numai la a sta in fata computerului si a face zilnic, aceleasi si aceleasi lucruri"). lipsa de comunicare si de implicare ("ai stat la locul tau") poate fi intrepretata ca lipsa de intres si am simtit-o pe pielea mea, desi seful este nasul nostru si al copilului nostru si veneam si din concediu de maternitate si m-am starduit si sa ma implic... daca seful te astepta insenam ca stia ca poti mai mult. raportul asata ar putea sa fie ceva periodic ca sa pastrzi comunicarea cu el, asat este celmai important lucru.
tu stii ca in unele firme nu se dau mariri de sal decat daca se negociaza, adica se cer? Asa ca... BaFTA la marirea de salariu si in continuare.

pupici
Malina siDanutz (5 aprilie 2004)

anangel_lexi spune:

quote:

---

Originally posted by relyana

Si shefa? Unde era? A aflat ca te-ai dus la el?

"Nu recunosc alt semn al superioritatii decat bunatatea" (Beethoven)

---

Sefa nu a fost la discutie...mai bine asa, pentru mine. Mai ales ca sefa, cand suntem numai noi 2 nu stie sa DISCUTE. Ea stie doar sa TIPE! Si are niste decibeli...Oricum o sa afle, pentru ca seful a zis ca vom vorbi mai detaliat despre asta la urmatoarea sedinta cu toata lumea. Abia astept!

I wish I were an angel...

http://photos.yahoo.com/anangel_lexi

iren spune:

Bravo, Alexandra!! Multa bafta mai departe!

Iren dubla mamica Bogdanelu nazdravanu si Julia zbintuita

In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.

relyana spune:

Pana la urmatoarea sedinta, incearca sa castigi niste colegi. In sensul de a-i baga in seama ca sa vada ca nu esti monstrul pe care il prezinta shefa. Sa stii ca lumea prefera sa nu judece si sa ia de gata ce i se spune. Asa ca tu schimba foaia pana la urmatoarea sedinta. Incepe prin a le spune "buna dimineata" cu zambet si cu drag. Daca nu poti cu drag, imagineaza-ti un animalutz dragut care-ti place si atunci cand te uiti la ei daruieste-le iubire din priviri. Cand te scoli sa te duci la baie sau sa-ti iei apa, intreaba-i si "ce mai faci?", sau pur si simplu treceti mana pe umarul unei colege care e in drumul tau. Te va privi si tu ii vei zambi (= "imi pasa de tine, te observ desi nu zic nimic"). Si nu-l exclude nici pe dl. sef daca iti iese in drum, mai ales ca acum aveti o "taina".

Sa stii ca ce iti zic eu acum mi s-a intamplat la servici si mie. Am o shefa s-o pui la rana sa faci cangrena si m-a barfit si ma mai barfeste. Cand am aflat ce porcarii stiu colectivul si mai marii despre mine si cu ce cuvinte de nereprodus, m-am speriat realmente. Nu am facut nimic special, nu am pomenit nimic de ticalosenie, pur si simplu am vorbit cu ei (mai ales in delegatii, cand erau singurei cu mine, fara scorpie; se mai poate si la tigara dc esti fumatoare) si s-au intors acasa si am auzit ca au spus de mine: "nu e asa cum se zice, nici pe de parte, nici nu credeam ca voi discuta atatea cu ea..."; "imposibil sa fie cu seful, a fost tot timpul cu noi in delegatie"; "e un om normal, nu e ce se spune" si altele.

Succes si iesi din carapace (din ciclul "anangel_lexi se intoarce")

relyana spune:

A! Mai e ceva: oamenii sunt orgoliosi, sunt sensibili la complimente. Da-le ce vor. Iti place rochia colegei - admir-o, culoarea cravatei colegului - idem. Dar sa fii sincera, sa crezi ce spui. Adauga "am vrut sa-mi cumpar si eu dar n-am gasit..." ma rog, confidente inofensive. Ca de fapt tu ai multe de spus, vad ca ai ajuns la un nr. considerabil de mesaje, dar poate si internetul asta ne acapareaza si nu ne mai trebuie altceva/altcineva.

anangel_lexi spune:

Sunt foarte deprimata de cateva zile. Seful m-a dus cu vorba. Mi-a promis ca vorbim la sedinta si am vorbit de nu s-a putut! . Duminica mi-am scrantit piciorul, am facut entorsa si a trebuit sa stau acasa luni si marti. Cand am venit miercuri la serviciu, m-a si luat sefu' ca "asa tanara si tot timpul esti bolnava". Adevarul e ca din 2002, de cand m-am angajat, am avut in fiecare an cate ceva: in 2002 am lipsit 2 zile pentru ca am facut dischinezie biliara, in 2003 am avut mononucleoza si am stat 2 luni in concediu medical, in 2004 a murit tata si au trebuit sa-mi dea 5 zile libere din oficiu si acum chestia cu glezna. Dar e oare vina mea???
Am inceput sa caut pe un site de joburi ceva pentru mine, dar nu stiu daca e indicat sa fac asta acum, inainte de nunta si cu iubitelul somer. Dar simt ca nu mai suport!!! Si seful e iarasi plecat din tara!

I wish I were an angel...

http://photos.yahoo.com/anangel_lexi

roz6 spune:

anangel_lexi, e vorba de un razboi care se cere castigat si nu neaparat trebuie sa-ti schimbi serviciul. Peste tot o sa dai de faze din astea.
E un fel de lupta instinctuala pentru supravietuire; esti slab cedezi, esti tare -te ridici deasupra celui slab.
Exista o fraza cheie in toate razboaiele de la serviciu: "I'll do my best".
Pe o colega au dat-o afara gravida in luna a 7-a. N-au dreptul sa faca asta, dar i-au prins un punct slab si au tipat la ea pana fata si-a dat demisia. Nu mai aveau nevoie de ea. Daca fata ar fi raspuns de cateva ori ca ea se straduieste si face ce poate mai bine pentru binele companiei n-ar fi avut ce sa-i faca.
Si eu am dus f multe razboaie... inclusiv cu fiecare nou angajat care incerca sa-mi ia locul. Am luptat mai mult din cauza ca am un simt al dreptatii f dezvoltat si nu suportam nedreptatile, abia mai tarziu m-am prins ca puteam sa pierd mai mult decat un razboi psihologic cu vreo colega.
Daca vei fi ca o stanca si iti vei sustine ideile si drepturile, te vor lasa in pace. Daca simt ca-ti pot zdruncina increderea in tine si ca pot sa te raneasca, vor continua.
Bafta!