M-am hotarat.......adoptie(partea a 12-a)
Raspunsuri - Pagina 14
aissa spune:
Carmens, depinde ce vrei!
Vrei sa te iei de gat cu juristul sa vezi de ce nu a venit, sau cu directorul ca nu-i pastoreste cum trebuie?
Eu zic sa vb cu juristul ca sa nu faca figuri la urmatoarea infatisare. Vezi de ce nu a venit si vorbeste cu el ceva sigur ca pe 13 sa se prezinte si sa puna dosarul la punct. Daca il reclami la director sa nu se oftice si sa nu-si dea silinta la infatisarea din 13.
Nu am inteles insa ce Dumnezeu vor 2 martori la proces? Nu au anchetele in dosar, care sa vorbeasca despre dezvoltarea copilului????
(intrebare retorica!)
Cristina si
Alexandra (30.09.2004)
meme spune:
Carmens si noi am avut o jurista cam "visatoare",dar nu i-am dat pace ,am terorizat-o cu telefoane,i-am cerut nr.de mobil si cred ca daca nu ar fi venit in ziua infatisarii as fi sunat-o si in caz de forta majora as fi adus-o pe sus la tribunal.
Am avut parte de o asistenta sociala de nota 10 care m-a invatat mai mereu ce este mai bine de facut.Daca si tu te-ai inteles cu ea,bine ar fi sa o contactezi si oricum ,cred ca ar trebui sa te duci cu gura mare si extrem de revoltata la juristul cu pricina.De ce sa nu-i spui chiar ca ai putea sa ajungi pana la director daca situatia s-ar repeta?
Noi am finalizat adoptia in 5 luni si jumatate,dar crede-ma ,am stat mereu cu mana pe telefon,am batut drumurile pana la dpc si i-am pisat la nesfarsit.Altfel nu functioneaza.O mai exista si varianta pe care unele fete o vehiculeaza,noi nu am aplicat-o.
Bafta multa si te asteptam cu noutati
Rozi spune:
Am vorbit la DPC; dosarul meu nu s-a intors de la ORA, maine se fac 3 saptamani.
Victoras (24.08.2004)
carmens spune:
Azi nu am putut lipsi de la birou dar maine fac o vizita la DPC sa lamuresc lucrurile. Am vorbit si cu Liliana si mi-a mai dat niste sfaturi foarte bune pe care am sa le aplic.
Oricum m-am mai linistit acum pentru ca oricum nu prea mai am ce face pana pe 13 iunie, dar atunci am sa fiu pregatita.
carmen
Otilia
Silvia_Pui spune:
Nu cred ca odata pornit dosarul mai exista si ,, alte variante " . Dar sunt niste termene de respectat , adica cele 90 de zile de plasament sau incredintare si apoi si ei sunt destul de putini (cel putin la noi asa este ) si au de rezolvat destule dosare . Mai mult , la judecatorie nu le primeste decat 5 dosare pe saptamana , joia . Si eu merg destul de des la ei , dar pentru a lamuri anumite aspecte . Pe mine si pe asistenta chiar juristul de acolo ne-a indrumat cum este cel mai bine sa procedam , avand in vedere ca vom sari peste incuviintare , el stiind cel mai bine ce s-a cerut in alte situatii similare si mi-a spus si cat rebuie sa stept , avand in vedere ce judecatorii vor intra in vacanta pe 15 iulie . Oricum programarea la judecatorie se face prin calculator , deci este exclusa orice interventie .
Silvia , Marius si bebe Stefanut
meme spune:
Intr-adevar,Silvia,foarte important este ca acele termene sa fie respectate dar nu depasite.La un moment dat, interesandu-ma de soarta dosarului,daca acesta a fost depus la tribunal,am primit urmatorul raspus:"inca nu,astept sa se adune mai multe dosare ca sa fac drumul pana acolo".Iata momentul in care trebuie intervenit.Ei bine ,daca dosarul meu este finalizat trebuiedepus imediat la tribunal.Se pune mana pe telefon si se insista,depinde de situatie,cu vorba buna sau nu.
Pe vremea cand am incheiat adoptia exista CRA.Dosarul se putea intoarce de acolo la DPC fie ridicat de cineva de la DPC ,fie trimis prin posta.Prin bunavointa celor de la posta,o decizie anterioara sosise acasa dupa 3 saptamani.Iata inca un moment in care a fost indicat sa pun mana pe telefon,sa intreb la CRA daca a fost semnata decizia noastra,dupa care sa pun iar mana pe telefon si sa rog pe cineva de la DPC sa o ridice personal,pentru a evita traseul "sinuos" prin posta.In felul asta am reusit sa scurtez niste timpi de asteptare.
Sunt doar cateva exemple.Raman la parerea mea ca trebuie sa fii destul de pisalog.La urma urmei este interesul nostru ca lucrurile sa se rezolve cat mai repede.
Silvia_Pui spune:
Cred ca tine mult di de natura oamenilor care sunt implicati in rezolvarea problemelor . Multi oameni sunt prea nepasatori , pentru ei asta inseamna ca au de lucru , nu realizeaza de fapt ca nervii nostri sunt incordati la maxim asteptand unele decizii .De multe ori vazand reactia acestor persoane am crezut ca eu sunt alfel , prea nerabdatoare sau grabita , pentru ca eu sunt omul care nu lasa pe maine ce poate sa faca azi , face chiar ieri . Dar am ajuns la concluzia ca nu trebuie sa mai judec oamenii dupa mine , si nici sa incerc sa-i schimb , atata vreme cat observ ca exista bunavointa si ca mi se raspunde frumos . Poate si asta ar trebui sa se discute la acea emisiune din 2 iunie , despre ce calitati trebuie sa posede oamenii angajati la DPC sau ORA . De multe ori acolo sunt oameni care nu au ce cauta acolo . Dar vorba aceea , ,, parerea mea".
Silvia , Marius si bebe Stefanut
aiuras spune:
Draga Carmens,
Poate aberez eu dar am impresia ca "no matter what" judecatoarea tot te amana pentru ca nu era nimeni de la DPC asa ca aici trebuie vazut ce s-a intamplat.
Cat despre daruirea oamenilor care lucreaza la DPC si ORA ma tem ca pentru ei nu suntem decat niste dosare amorfe si nu asociaza sentimente sau emotii. Daca dai esti la fel tratat per total pentru ca esti in contact cu mai multi si nu poti ajunge la toti cu atentiile. deci parerea mea este ca nu a da este cheia ci a fi din partea cuiva. Eu nu am fost din parte cuiva si seful de la DPC mi-a dat copilul pe care il vizam altcuiva care era din partea cuiva, am dat moderat si am primit un tratament egal nepasator de la toti fie ca am dat fie ca nu.
2.In plus m-am confruntat nu numai cu lipsa de interes si solicitudine dar si cu neprofesionalismul lor. Las la o parte schimbarea legii de care stiau toti din august anul trecut dar nu o invatase nimeni (de ce nu fac cursuri???) dar ca sa ma pomenesc in instanta cu actele in copie ...
3 Si nu inteleg de ce fiecare DPC are alt fel de a lucra. Eu am colaborat cu 3 sectoare si ce era normal la unii la altii era prost si tot asa...
Noi am luat un copil de peste un an care nu intelegea de ce o iau in brate si se speria, tipa cand o mangaiam iar despre gadilat nici vorba ca tipa auuuu de parca o jupuiam iar la mancare era o disperare...
Vreau sa spun prin asta ca BB -i trebuie sa stea in familie cat mai devreme si nu in spitale depersonalizati si nemangaiati si neiubiti.
Asta ca sa nu vorbim de aspectele hard ca nu au ratie de lapte, pampers, haine si nici patuturi.
Pentru tot ce v-am spus cred ca trebuie sa avem un ONG care sa traga statul de maneca pentru drepturile noastre si drepturile copiilor.
Poate reusim!
aissa spune:
Eu regret nespus o faza care mi s-a intamplat o data.
Iesisem dintr-un supermarket si cat timp a intrat Tony intr-o banca eu studiam bonul. Moment in care vine o tipa la mine si ma roaga daca pot sa-i dau bonul ca il deconteaza ca e maternala. Mai, fetelor, ma oftic de mor ca i l-am dat, pur si simplu m-am blocat de cererea ei si i l-am intins imediat in loc sa o injur ca practic se folosea ea de banii copiilor aflati in ingrijire. Tipa ma ochise ca eram cu carutul plin de pampersi si alte alea, plus ca eram cu fata si si-a dat, cred, seama ca am prodeuse pentru copii pe bon.
Asa ca va dati seama ce ingrijiti sunt acesti copii!
Am deschis partea urmatoare www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=50097" target="_blank">aici
Cristina si
Alexandra (30.09.2004)