Copil cu un caracter puternic.Ajutor, nu stiu sa-l
Buna seara comunitate!
Acum chiar ca ma aflu in impas.
Copilul meu a ajuns la o virsta la care pricepe tot dar am certitudinea ca nu vrea sa faca ceea ce ii explic.
Sa fie oare la virsta la care "nu" este primul raspuns pe care vrea sa-l dea?
Iata toata povestea!
In nenumarate ocazii am fost nevoita sa-i interzic un anumit lucru, de exemplu sa nu stea in fata televizorului prea aproape sau sa nu se mai urce pe spatarul fotoliului si sa-l escaladeze. Mai inti i-am spus frumos , cu voce blinda sau i-am explicat de ce sa nu fac respectivul lucru. Ce reactie credeti ca are? Se repede la mine si ma loveste cu palmele sau cu pumnii. Mai intii m-am ferit, apoi am glumit cu el incercind sa-i distrag atentia. Nu am vrut sa ii aplic vreo palma la fund sau alta corectie fizica. Credeti ca reusesc? De ce le mai multe ori da in mine pina cind se plictiseste sau eu renunt sa-i mai zic ceva.Asa se intimpla si cu bunica lui care il ingrijeste. Pe strada uneori daca nu vrea sa mearga intr-o anumita directie se repede si loveste cu palmele . Chiar nu stiu ce sa-i fac. Cind se linisteste ii explic ca nu este frumos sa faca asa si imi raspunde frumos -"bine".Degeaba spune ca nu mai face fiindca uita si cu prima ocazie cind nu-i convine ceva ne aplica palmele de rigoare.Sunt furioasa fiindca nu-l fac sa renunte la chestia aceasata.
I-am spus ca renunt la el , ca imi iau alt copil. Pe moment se linisteste si nu mai face, dar data viitoare o luam de la capat. Nu -mi convine metoda aceasta fiindca s-ar putea sa devina gelos , iar eu nu vreau sa capete o raceala de alti copii si noici sa creasca cu teama asta ca s=ar putea sa-l "dau" . El este un copil vesel si prietenos dar are momente cind ma dispera cu atitudinea aceasta pe care nu i-o pot schimba.
In al doilea rind daca nu isi revarsa "furia" asa ,si nu ne loveste ,stringe din pumni si vocifereaza rosu la fata ca un rac.Se vede pe el ca are o ambitie si ca vrea sa facem ca el, ceva de speriat.In rest este un copil normal, se joaca singur sau cu noi, deseneaza, ii place sa se plimbe si in 80% din situatii ne intelegem perfect dar are momentele acestea care il determina sa devina violent si de nerecunoscut. Afara sau ciond avem musafiri si face asa ma aduce in stare de plins si de neputinta. Si eu si bunica si tatal, lui suntem uluiti si nu stim ce sa facem. Am incercat sa-l pedepsim, sa ii interzicem sa iasa din camera lui. Imposibil, deschide usa , pleaca din camera si tipa la noi sau isi incoredeaza indirjit pumnii.
Ce va face la gradinita sau la scoala cind am sa-l pun sa-si faca temele sau am sa-l pun sa invete in loc spre exemplu sa mearga la joaca?
Gresim undeva dar nu stim unde si chiar nu stim cum sa procedam. Am inceput sa citim carti de educarea copilului dar am constatat ca nu prea ne ajuta.
Va multumesc pentru rabdare si pentru intelegere.
Raspunsuri
trusty spune:
Prea multi de NU! "O fraza se incepe cu alte cuvinte"! comparati ce am spus cu "Nu incepeti fraza cu o negatie". E adevarat ca este altceva? Schimbati modul de abordare, pacaliti-l cu o alta actiune si faceti-l sa-si schimbe prioritatea de moment. O alta intrebare: nu cumva exista tensiuni intre unii membri ai familiei? Ar putea fi o explicatie pentru comportamentul agresiv. Pe de alta parte copiii isi cauta in permanenta limitele si vor sa vada ce si cat li se permite! Mai faceti si schimb de situatie: faceti si voi ca el, explicati-i de ce va icapatanati si intrebati-l daca ii place.
stoichitescu cristina spune:
Buna ziua.
Copilul are trei ani , draga Cassandra, si este un copil deosebit de voluntar. Ce vreau sa spun.. Face toate lucrurile pe care le vede imediat. Daca vede ca sterg praful strege si el fara sa il pun eu, daca a vazut ca dimineata facem patul si el in fiecare dimineata ne atrage atentia sa facem patul sau mai stiu eu ce alt lucru.A vazut ca ii pun biscuiti pe farfurie apoi numai pe farfurie vrea sa manince si asa mai departe cam cu toate lucrurile pe care le vede. Eu mai cred ca a vazut la televizor asta cu bataia.Problema este, bun a vazut, ca in viata vede si bune si rele dar cum sa-l obisnuiesc sa faca numai lucruri bune? Sau cum sa-l dezobisnuiesc de cele rele?
Trusty, nu nu exista tensiuni in familie sub nici o forma. Chiar a invatat fara sa-i spun de prea multe ori, numai din ce a vazut, sa ne pupe la culcare sau sa dea mina cu barbatii sau sa salute. Am ramas uimita cind i-a adus bunicii lui papucii numai pentru ca asa avazut ca fac eu cu dinsa.Tot asa a vazut ca ii pun pernuta sub genunchi cind se joaca pe jos si automat acum isi ea singur pernuta .
Ca sa nu mai spun ca m-am cam saturat sa-l incurajez mereu ca face un lucru bun asa ca nu intotdeauna primul cuvint pe care il adresez incepe cu o negatie dar el in schimb incepe mereu cu "nu". Si noaptea in somn daca vreau sa-l invelesc imi spune prin somn"nu mami".
De ce oare?
spic de grau spune:
Nu stiu ce sfat sa iti dau vis-a-vis de comportament. Al meu e inca micutz.
Insa - am vazut ca il mai sperii cu abandonatul. Nu o mai face.. Ii faci rau cum poate nici nu iti dai seama. Cea mai mare temere a copiilor e aceea ca ar putea sa fie abandonati, dati, pierduti, etc etc.
Acum poate e inca prea mic ca sa priceapa, insa peste 1 an maxim, va incepe sa aiba cosmaruri de iti va parea rau de momentele astea. Gaseste alt mod de pedepsire.
Eu sunt de parere ca un copil nu trebuie mintit. Ai putea sa il abandonezi? Nu. Si atunci? De ce ii spui asta?
Tatal meu il mai ameninta pe David ca vine vecinul si il bate. L-am intrebat: de ce ii spui asta? Va veni vecinul? NU. Si atunci? O spui pentru tine? Nu faci decat sa creezi copilului o fobie, si ii dai un motiv ca sa minta si el la randul lui.
Nu vreau sa il vad pe David mintind si ptr asta vreau ca nici un membru al familei sa nu spuna o minciuna oricat de nevinovata. Ptr ca daca David va spune intr-o zi o minciuna, sa ii pot spune: "ne-ai vazut pe noi mintind? de ce o faci?"
Asta e parerea mea.
Pupici si weekend frumos in continuare.
Luminita si www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=spic%20de%20grau" target="_blank">DAVID - 11.03.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34758" target="_blank">Povestea nasterii lui David
"Il y a des fleurs partout, pour qui veut bien les voir" (Henri Matise)
addida spune:
Draga mea de unde sa stie un copil de trei ani de ce sa nu bata? De ce te deranjeaza daca te bate? Raspunsul la aceste intrebari sint lucrurile care trebuie sa i le spui fiului tau. De unde sa stie fiul tau ca doare cind da in tine. Eu cred ca el vrea sa-si descarce agresiunea pe care o are, dar nu vrea sa te bata,sa-ti provoace durere, daca nu va intelege aceasta va ramine bataus. Raspunsurile date copiilor trebuie sa fie concrete sa poata sa inteleaga.
Ivi spune:
Trebuie sa-l opresti sa nu te loveasca. Apuca-l de incheieturile miinilor si spunei sa se uite in ochii tai. Urmatorul pas este sa-i spui NU (nu are voie sa te loveasca), nu ii da drumul la miini pina nu se calmeaza. Trebuie sa stie ca esti mai puternica decit el, nu trebuie sa-l lovesti. Daca plinge si se zbate sa scape nu trebuie sa cedezi si sa-i dai drumul la miini pentru ca o sa continue sa te loveasca si mai tare. Aceeasi metode trebuie s-o aplice si bunica lui pentru ca daca tu ii vei demonstra ca esti mai puternica iar bunica daca nu v-a aplica aceeasi metoda pe ea v-a continua s-o loveasca. La virsta asta este usor de modelat personalitatea unui copil. Multa bafta!
Am uitat sa te intreb daca il loveste si pe sotul tau?
stoichitescu cristina spune:
Da , Ivi, si pe tatal lui il bate si culmea pe el cel mai rau.
Va spuneam ca daca la mine se potoleste uneori si nu mai da, stringe pumnii si se inroseste de furie. Ma sperie atitudinea lui. Nu vorbeste foarte bine dar mesajul lui este ceva de genul" lasa ca vezi tu".
Chestia este ca in oameni straini nu da, in copii sau in animale.Numai in noi cind ii interzicem anumite lucruri si nici atunci intotdeauna.
La inceput nu am bagat in seama, am zis ca este un moft si ii va trece.
filofteia spune:
Dar pana acum cum era?
Si Adi sta in fata televizorului... dar nu am facut din asta o tragedie... in general copii se opun mai cu vehementa atunci cand vad ca te enervezi... parca iti pun nervii la incercare...
Eu nu stau sa-i explic lui Adi de ce...ii spun pur si simplu "Nu maista cu nasul in televizor"..."Iar stai cu nasul in televizor"...Peste o jumatate de ora poate fi in acelasi loc... eu aceeasi replica... cel mai rau lucru este sa te enervezi....Pe Adi il amuza ideea de nas in televizor....
O alta greseala mare este amenintarea ca-l schimbi cu alt copil... incepe sa-i fie teama sa nu te piarda, iar la varsta asat copii nu stiu sa-si controleze impulsurile...
Eu sper sa fi mai indulgenta cu el si daca te bate intoarce spatele si nu mai vorbi cu el ...
Ivi spune:
Eu cred ca nu trebuie sa-i intorci spatele, ignori, pentru ca el de fapt cere atentie. Dupa cum spuneam trebuie restrictionat sa nu mai loveasca si pina se calmeaza total trebuie sa-i vorbesti continuu sa-i spui cit de mult il iubesti si sa-i spui ca nu este frumos ce face el, sa-l intrebi de ce te loveste. Nu trebuie sa-l ameninti ca renunti la el si ca ei alt copil pentru ca se v-a simti pierdul iar el are nevoie de tine. Cind ii spui ca vei lua un al copil v-a fi gelos si v-a incerca sa te loveasca mai rau. Am inteles ca nu vorbeste prea mult dar vorbiindu-i tu il faci sa se concentreze asupra ta, a discutiei si in felul asta v-a uita de ce este suparat. Nu ridica vocea, nu tipa, fii ferma dar intelegatoare.
Iti doresc multa bafta.
Anca L spune:
Cristina,
iti inteleg perfect ingrijorarea fiindca si noi trecem prin situatii similare cu Luca (tot 3 ani). Nu este chiar atat de violent, vreau sa spun ca nu ne "loveste", in schimb mereu e cu NU in brate si face ceea ce-l rog numai dupa rugaminti repetate, insistente sau eventual laude.
Eu am pus un piculetz pe seama varstei, parca prea a inceput totul deodata si fara motiv (aparent).
Sa-ti spun cum reusim sa-l potolim (pedepsele nu prea au efect). Una din solutii este sa imi compun o fatza f f trista, sa-i spun ca mama e suparata, ca-l iubesc mult si ca daca el se poarta asa cu mine inseamna ca nu ma iubeste.
A doua solutie a fost sa-i aduc ursuletzul preferat (sta f mult "de vorba" cu el, jucandu-ne de-a teatrul de papusi). Ma prefac ca vorbeste ursuletzul, care-i spune ca nu-i place cum se comporta si deci va pleca la alt copil care se poarta mai frumos. Apoi am ascuns ursuletzul si mare mi-a fost mirarea sa vad nu numai ca a incetat sa se poarte urat, dar i-a si promis "ursuletzului" ca nu mai face niciodata asa. (si culmea, a tinut cateva zile!!)
In general la el au efect cuvintele bune, laudele si nu dojenile. Alta metoda era sa ignor ce face si sa-i povestesc despre baietelul meu cuminte, ascultator, etc..., ca si cum nu el ar fi acela. Apoi il intreb daca il cunoaste, fiindca e un baietel tare bun si-i spuneam ca si el seamana cu baietelul ala , dar... parca acela nu se purta asa urat. In fine, chestii de-astea.
Adevarul e ca si eu am obosit un pic sa fac mereu tot teatrul asta , as vrea sa gasesc o metoda prin care sa nu fie nevoie de tot felul de "povesti" ptr a-l face sa faca lucruri obisnuite, sa asculte din prima, dar poate ca e inca mic. Nu stiu, daca gresesc, spuneti-mi, sunt deschisa sfaturilor.
Numai bine,
p.s.
Cateodata ma gandesc ca poate si zodia conteaza, Luca e berbec, baietelul tau ce zodie e ?