o incurajare......
Raspunsuri - Pagina 2
gianina-alina spune:
nu stiu exact de ce am inceput sa-ti scriu.
acum absolut nimic din ce spunem noi nu cred ca va ajunge la mintea ta.
am trecut exact prin aceeasi situtie!
la 8 ani de la casatorie cind fetita mea a facut un anisor fostului meu sot ia venit dor de duca!
si avenit intr-o zi de la job, in timpul programului, a luat bagajul pe care putea sa-l stringa repede ,repejor si ....a plecat!
nu au ajutat nici lacrimi, nici rugaminti nici....nimic!si le-am facut pe toate, m-am rugat, am plins ,am promis, am cerut........degeaba!
o saptamina am fost in transa!nimic nu ajungea la mine!atunci mi-am intarcat copilul, atunci am slabit cred ca vreo 15-20 kg!nu mai vreau sa-mi amintesc!!!!!!!!!!!!
ce vreau sa-ti spun e ca TRECE! CREDEMA!
extrem de greu,dar trece!
ce sfat sa-ti dau? sa te uiti la copii tai si daca poti sa nu le ascunzi durerea ta!acum desigur ca nu ii faci pe ei sa sufere dar daca zici ca sint marisori eu cred ca ar fi bine sa le expui situatia asa cum e ea!
mai devreme sau mai tirziu tot vor intelege!
ai grija de tine, incearca sa maninci si sa dormi si mai ales VORBESTE! cu oricine, cu cine vrea si poate sa te asculte!e tare bine sa te poti descarca!
fa-ti de lucru, cauta compania prietenilor (cei adevarati)si vorbeste cu ei!
in rest? nu stiu cum sa-ti spun in asa fel incit sa nu te ranesc si sa ma si intelegi exact: TIMPUL LE REZOLVA!
indiferent de ce si cum vrem noi!
eu sint linga tine si te rog sa ai grija de tine!
te pupacesc cu drag,
giani
mi-ela spune:
Vå multumesc incå o datå la toate pentru incurajårile aduse ,imi prind nespus de bine ,mai ales cå aici nu am aproape pe nimeni....Am incercat så-l intreb dacå este cineva la mijloc,el spune cå nu, nu stiu ce så cred..spune doar cå este stresat si asa e cel mai bine, så plece !Nu mai stiu ce så mai spun si ce så mai cred...Må obsedeazå o intrebare la care nu am primit un råspuns concret:cu ce am gresit???
Vå pup dulce pe toate si mai astept vesti de la voi
alina023 spune:
Capul sus draga mea! Nu s-a sfarsit lumea (desi tie asa ti se pare). Copiii tai sunt cei care trebuie sa-ti dea puterea sa treci peste aceasta greutate... Ei au nevoie de tine sa fii o femeie puternica, sa tii loc si de tata si de mama... Nu-i dezamagi! Poti sa o faci si o vei face foarte bine.
Pe de alta parte poate ca nu este totul pierdut. Poate intradevar sotul tau a simtit ca nu mai poate. Stresul se manifesta diferit. Chiar daca mie mi se pare cea mai mare lasitate pt un barbat sa-si paraseasca puii, poate isi revine si poate va refaceti casnicia...
Din greutatile pe care le-am avut in viata stii ce am invatat si cred ca trebuie s stii si tu??? Ca orice sut in fund este un pas inainte! Este probata zicala pe propria-mi piele. Si functioneaza de fiecare data.
Hai, nu fii trista! Uita-te cum dorm ingerasii tai, asculta-i cum rad, cum se joaca si vei realiza ca cel care pierde este doar sotul tau.
Te asteptam cu ganduri mai optimiste si, de ce nu, cu vesti bune.
Salvati viata lui Mihaita!
http://www.site.neogen.ro/mihaita.hogas
http://www.hogas.go.ro
Alina si puiul Luca
mi-ela spune:
AJUTOR!!!
a sunat si a spus cå vrea så vadå båietii si så vorbim.Ce så fac oare, ce så- i spun, cum så reactionez dupå lovitur ce mi-a dat-o luni?Oare ce vrea??Mi-e fricå...as vrea så am puterea så-l ignor...Dati-mi vå rog un sfat, cum så reactionez?Vå rog...
helbi spune:
quote:
Originally posted by gianina-alina
nu stiu exact de ce am inceput sa-ti scriu.
acum absolut nimic din ce spunem noi nu cred ca va ajunge la mintea ta.
am trecut exact prin aceeasi situtie!
la 8 ani de la casatorie cind fetita mea a facut un anisor fostului meu sot ia venit dor de duca!
si avenit intr-o zi de la job, in timpul programului, a luat bagajul pe care putea sa-l stringa repede ,repejor si ....a plecat!
nu au ajutat nici lacrimi, nici rugaminti nici....nimic!si le-am facut pe toate, m-am rugat, am plins ,am promis, am cerut........degeaba!
o saptamina am fost in transa!nimic nu ajungea la mine!atunci mi-am intarcat copilul, atunci am slabit cred ca vreo 15-20 kg!nu mai vreau sa-mi amintesc!!!!!!!!!!!!
ce vreau sa-ti spun e ca TRECE! CREDEMA!
extrem de greu,dar trece!
ce sfat sa-ti dau? sa te uiti la copii tai si daca poti sa nu le ascunzi durerea ta!acum desigur ca nu ii faci pe ei sa sufere dar daca zici ca sint marisori eu cred ca ar fi bine sa le expui situatia asa cum e ea!
mai devreme sau mai tirziu tot vor intelege!
ai grija de tine, incearca sa maninci si sa dormi si mai ales VORBESTE! cu oricine, cu cine vrea si poate sa te asculte!e tare bine sa te poti descarca!
fa-ti de lucru, cauta compania prietenilor (cei adevarati)si vorbeste cu ei!
in rest? nu stiu cum sa-ti spun in asa fel incit sa nu te ranesc si sa ma si intelegi exact: TIMPUL LE REZOLVA!
indiferent de ce si cum vrem noi!
eu sint linga tine si te rog sa ai grija de tine!
te pupacesc cu drag,
giani
mitzulainen
Exact aceeasi situatie. Gianina, oare nu or fi fost frati gemeni ai nostri intr-o viata anterioara???
E dureros, plingi, iti vine sa urli, nu stii incotro sa o apuci.....dar, cu timpul, cu ajutorul lui Dumnezeu, al familiei si al prietenilor, durerea se mai estompeaza si incepi sa "vezi" mai clar totul.
De uitat....e f. gru, sau la mine asa e.......dar, supravietuiesti si tu si copii!
Mult curaj!
BIANCA
helbi spune:
quote:
Originally posted by mi-ela
Poate a realizat ce va urma.........dar eu sincer, sint de parere ca odata ce ai facut primul pas, va fi mult mai usor mai tarziu sa-l faci si pe al doilea..........
Intrebarea "cu ce am gresit???" mi-o pun si acum, dupa aproape de 3 ani.......el mereu imi spune ca nu eu am gresit, ci el.......asa ca, nu et mai gindi, nu-ti mai obosi mintea si cu asta. I-ti spun din experienta......nu ajuta la nimic. Eu öl-am riugat sa-mi spuna unde amn gresit, cxa sa ma pot indrepta si sa nu mai gresec mai tarziu, intr-o viitoare relatie. Raspunsul a fost: nu tu ai gresit, ci eu!!!!
BIANCA
Emi si mami spune:
Stai de vorba cu el. Poate te lamuresti...
Eu zic ca, daca iti cere, sa-l primesti inapoi. Atentie sa nu fie doar o stratagema sugerata de avocat. Nu stiu cum e acolo cu parasirea domiciliului.
Dar trebuie sa plateasca scump pentru ce a facut. 
gianina-alina spune:
andreia , ce sa zic? frati nu-s sigur!!!!!!!!!
dar asa tare seamna unii .ca te doare capul!
eu imi amintesc cu groaza de acele zile!
referitor la ce safuri ceri mi-ela...fa exact ce crezi tu mai bine!!!!!!!
eu asa am facut! nu am ascultat de nimeni si iti spun acum dupa trei ani ca nu am absolut nimic sa-mi reprosez!
am incercat tot ce eu am crezut ca trebuie facut ca fetita mea sa ne aiba pe amindoi!
parerea mea este ca (daca o vrei) asta este doar inceputul. daca asa am proceda si noi?daca de cite ori am simtii ca nu mai putem am pleca?
fi tare!fa cum crezi tu ca e mai bine!
te pupacesc,cu drag
giani
lena spune:
Fetelor,
Imi cer scuze ca intervin la subiectul asta, dar m-a emotionat povestea Mi-elei si as vrea sa o ajut cu cateva sfaturi daca se poate...eu lucrez ca voluntara intr-o organizatie pt ajutorarea femeilor straine aflate in situatii de criza in cuplu...ok, first thing first: daca el chiar isi doreste sa divorteze banuiesc ca ti-e frica si de ce va urma tinand cont ca te afli intr-o tzara straina
1. tu ai cetatzenia daneza?
2. vorbesti limba?
3. nu fa nimic decisiv fara sa consulti inainte un avocat neplatit de tine (asta in cazul in care nu-ti permiti)...exista asociatii non-profit si in dk, sunt sigura, daca vrei ma pot interesa.
4. el este danez sau are alta cetenie?
5. care este statutul copiilor, cetatenia lor este daneza sau romana?
daca toate detaliile acestea nu vrei sa le dai public, trimite-mi un PM si o sa incerc sa te ajut.
In primul rand: sfatul meu personal celor care trec printr-o criza este: nu dispera, hai sa gandim la rece, si nu lua decizii intr-o secunda, lasa-ti un timp de gandire rationala, sa zicem de exemplu: dimineatza la cafea, o savurezi singura uitandu-te pe fereastra, gandeste-te doar la tine , vizualizeaza-ta pe un camp verde, unde ti-e cald si bine si atat!
Numai bine,
Lena si 
Freya
candy24 spune:
Poate mai aveti o sansa.Incearca sa fii cat mai calma ,ca sa puteti discuta.CEre-i oo explicatie,cum de s-a ajuns aici.Arata-i ca te poti descurca si singura.Multa bafta