De ce oare?
Raspunsuri - Pagina 2
Rozi spune:
Deja Dinu o iubeste! Si i-a si spus-o!!! Baiat mare si norocos cu asa mamica!
Victoras (24.08.2004)
ponicid spune:
Andries, am citit ce ai scris tu si te rog sa te gandesti la urmatorul aspect: tu nu te impaci cu tine insati pentru ca mama ta ti-a spus/reprosat ca i-ai incurcat viata sau pentru ca stii ca ai venit pe lume dintr-un accident?
Adica daca mama ta ti-ar fi spus la un moment dat ca nu te-a dorit dar pe parcursul intregii tale vieti ai fi simtit ca te iubeste, ca nu o incurci, ca esti totul pentru ea, ai simti aceeasi problema a ta cu tine insati?
Ma intereseaza foarte tare acest aspect si daca ai putea sa imi raspunzi ti-as fi recunoscatoare.
Multumesc!
Daniela, mamica de Ana-Maria
danielac spune:
Q, esti cea mai tare!!! super! multumesc!
Fetita mea este Diana-Maria, nascuta pe 24.10.2001 http://www.babiesonline.com/babies/f/fatamea
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=diana+nou&mid=201&cid=1072
paginuta personala:
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=danielac
SIMONABB spune:
Nu este mai bine, ca in esenta, sa-i explici copilului ca oamenii se nasc pe lumea asta in primul rand pentru ca suntem programati sa supravietuim ca specie deci sa ne inmultim si ca de multe ori Dumnezeu da un copil unui cuplu care nu este pregatit sau care nu vrea sa aiba copii si atunci copilul este crescut de un cuplu care il doreste si iubeste. Bineinteles cu alte cuvinte dar ceva de genul acesta. Mi se pare mai corect sa nu il mint pe copil decat sa ii spun o minciuna si apoi sa descopere el adevarul. Copiii sunt capabili sa inteleaga multe lucruri daca ii pregatim si le explicam in mod adecvat.
si eu i-as spune acelasi lucru
nu te mai lua dupa specialisti, oricum apar altii peste citiva ani cu alte idei
http://community.webshots.com/user/simonabb
otis41 spune:
Da, este o problema foarte serioasa cred ca depinde de starea copilului la momentul cand va afla adevarul, oricum nu trebuie sa afle ca nu a fost dorit ca raman traumatizati. Greu sa dai sfaturi , cred ca i-as spune ca eu il iubesc mai mult, sau ca l-am adoptat pe el pentru ca el este cel mai frumos copil, este totul pentru mine ca asa este de fapt nu?
Sanatate multa!
Otilia
Rufus spune:
Ioana a fost nascuta de o fata care la acea data nu era majora; a nascut in provincie, dar a fost inregistrata in Bucuresti, pentru a i se pierde urma; adresa de pe actele notariale era falsa, niciodata nu am gasit cea mai mica urma, desi as fi vrut.
De ce trebuie eu sa o mint ca mama ei a iubit-o, dar ca a fost nevoita sa o dea? Exista posibilitatea teoretica sa se intalneasca candva, si o sa afle ca a fost altfel.
Mi-am facut, de-a lungul celor 11 ani, tot felul de scenarii despre "momentul adevarului" si nu ma atreage nimic din ce am gandit pana acum. Pur si simplu nu gasasc nimic sa-mi placa. Dar va citesc pe voi, poate-poate...
http://community.webshots.com/user/tora97
irina liliana spune:
Depinde citi ani are baiatul daca e micut e mult mai usor eu la 3 ani stiam deja si nu m-a afectat cred ca daca eram mai mare eram dezamagita ca ma fost mintita atita vreme
meme spune:
Irina,bine ai venit printre noi.Eu sunt mamica unei fetite de 2 ani,adoptata.Tare n-as mai vrea sa fac mereu aceasta specificatie,dar asta este.Stiu ca in curamd Anca va fi capabila sa inteleaga,intr-o oarecare masura accesibila varstei ei aceasta realitate.Iar datoria mea este aceea de a nu-i ascunde adevarul.
Acum imi spun ca nu mi-e frica de felul in care va reactiona,traiesc cu speranta ca nimic nu se va schimba si ca ne va iubi in continuare la fel de mult,pe noi,parintii ei care o adora si care au dorit-o si au asteptat-o atat de mult.
De aceea ,te-as ruga,daca poti ,sa ne povestesti cum ai primit tu aceasta veste ,daca ti-a trezit unele nelinisti.De asemenea te-as ruga sa ne spui daca ai simtit de-a lungul copilariei tale ca esti"altfel" decat alti copii,sau daca acestia au incercat sa te faca sa te simti astfel.
Sper din tot sufletul ca Anca sa aiba parte de o copilarie si de o viata normala,ferita de "gura lumii".O iubesc atat de mult incat as innebuni stiind ca cineva ar putea sa o faca sa sufere.
http://community.webshots.com/user/danancamm
Witchie spune:
Eu nu am fost adoptata dar parintii mei s-au despartit cand aveam 3 ani.
Am crescut cu tata si cu a doua lui sotie, care mi-a fost mama pana la 23 de ani. Desi mama mea exista, mi-a spus nu o singura data ca ea nu a vrut copii, dar tata a insistat sa nu faca inca un avort atunci cand a ramas insarcinata cu mine. Cu toate ca nu tinea neaparat sa aiba copii (deci nu m-a vrut, logic, nu?) sustine si azi ca ma iubeste.
Mama mea vitrega nu m-a adoptat. N-a fost cea mai buna mama din lume. Nici macar o companie placuta nu a fost. M-a invatat cateva chestii esentiale si a avut grija sa nu i se poata reprosa ca nu-s ingrijita.
Tata a divortat de ea in urma cu trei ani si pot spune ca atunci am rasuflat usurata.
Cu toate astea, de cate ori ma visez "acasa la parinti" ma visez cu sotul meu, cu fetita mea, cu tata si cu fosta mea mama vitrega.
Anul asta tata a venit in tara cu noua lui sotie - o tipa extraordinara. Pentru prima oara in 30 de ani, cineva s-a asezat cu mine la masa si m-a invatat cum sa ma machiez. Eu evitam sa ma machiez pentru ca machiata mi se parea ca seman cu mama mea si imaginea asta am respins-o de fiecare data. Si azi cand mi se spune "vai, semeni atat de tare cu mama ta" ma deranjeaza.
Daca ma intreaba cineva cine e mama pentru mine, pana la urma, nu stiu ce sa-i spun. Cred ca de fapt persoana care s-a apropiat cel mai mult de ceea ce ar fi trebuit sa fie mama, a fost mama tatalui meu.
De ce am scris aici? E important pentru copil sa stie ca mama l-a vrut, daca acesta este adevarul. E important sa stie ca mama nu e neaparat cea care te-a purtat noua luni, nici cea care te-a pazit pana la 18 ani "sa nu vii acasa cu burta la gura" sau care ti-a aruncat la nervi eternul-jignitorul-peiorativul "semeni cu ma-ta"...
Mama e persoana aia care tremura numai la gandul ca ti se poate intampla ceva rau si care simte ca-i cresc ghearele si coltii cand sesizeaza prin preajma cel mai mic pericol, fie ca e doar rosu in gat, golanul de la cinci sau dementul care conduce prea repede masina pe straduta laterala. Si de aceea, mai ales voi, mamele copiilor nascuti de altele, sunteti supermame. Mai devreme sau mai tarziu (probabil cand vor avea propriii lor copii) copiii vostri vor intelege asta.
Respectul meu pentru voi!
Anda, mama Irinei
fotografiile Irinei
Primele o mie si una de nopti
sinzi_ana spune:
Eu cred ca o povestioara care porneste din adevar spusa ca un basm va incanta foarte mult copiul si il va face sa se simta deosebit...(deja e deosebit din nastere, dar va constientiza)
Iar faptul ca va afla pe parcurs singur adevarul nu ii va face decat bine...cu cat se maturizeaza mai mult, cu atat mai afla o "bucata" de adevar si o tolereaza mai bine...
Ca intarcatul...nu ii dai toate alimentele deodata...ci cate una pe rand!!!
Si va avea si argument pentru copiii care ii vor arunca ceea ce ei cred ca e "adevar" in fata...si ii va ului si ii va face sa se uite la el cu admiratie...
". A man should treat all creatures in the world as he himself would like to be treated.
Janism"
Sinzi 
si David
Poze de la prima noastra serbare si excursia din Timisoara