Moda bunului simt!

O regina a Romaniei (nu mai stiu care) a spus asa:
"Moda este pentru femeile fara gust, iar eticheta pentru cele care nu au clasa".
Adicatalea, intr-un fel, ar veni asa: moda este doar un reper, nu o religie demna de urmat oricand si cu orice pret....iar eticheta este pentru cei care trebuie sa o invete, iar asta pentru ca nu o au in sange.

Eu una recunosc...astept sa revina la moda bunul simt si odata cu el poate si bunul gust.
A fi de bun simt cred ca inseamna, in ultima instanta, a sta sub incidenta a 3 aspecte: a fi tu insuti, simtindu-te bine cu tine insuti si lasandu-i si pe ceilalti sa se bucure de ceea ce tu insemni si afisezi a fi.
Sigur ca tendinta naturala este de a ne camufla imperfectiunile, fie ele fizice sau morale, atunci cand suntem in societate....dar putem mereu sa ne autoajustam, in cazul in care ramanem obiectivi fata de micile noastre denivelari si mai invatam si sa ne uitam la ceilalti ca intr-o oglinda. Am fi surprinsi cate ne-ar arata despre noi insine prin reactiile lor.
A fi de bun gust tine de a nu dori sa epatezi, sa sochezi, de a nu dori a face pe cineva sa se simta inoportun in prezenta ta, jenat sau inferior in vreo masura.
Oamenii constienti de propria valoare nu simt niciodata nevoia de-a o mai demonstra...si asta pentru ca au acea personalitate si atitudine care ii imbraca perfect, precum haina croita de cel mai bun creator.
Atitudinile, reactiile noastre sunt cartea de vizita ce ar trebui pastrata fara prea multe pete. Scuzele sunt cele care reusesc sa mai stearga uneori din acele pete. Altele raman acolo, ca un stigmat a ceea ce ai fost...sau mai rau, a ceea ce nu ai stiut sa fii la un moment dat.
Exista o intreaga alchimie a gesturilor, a cuvintelor si a culorilor pe care alegi a le imbraca...la propriu si la figurat, toate compunand carisma, expresivitatea... personalitatea de fapt.
Mai apoi conteaza nivelul la care alegi sa te raportezi, cat de mult sau cat de putin iti trebuie ca sa te simti multumit de tine insuti, cat de aspru te judeci...cat stii sa intelegi ca "primul pas in a fi destept este sa stii la ce esti prost"
Voi ce parere aveti?

Cine nu iarta, distruge puntea pe care trebuie sa treaca el insusi.