M-am hotarat........adoptie(partea a-9-a)

irina_ina2000 spune:

Buna la toata lumea,

voiam doar sa spun ca si eu gandesc exact ca si Oana in privinta aflarii adevarului, adica orice speri sa nu iasa la iveala iese cand nu te astepti.Noi suntem niste parinti care am schimbat prenumele lui Alexandru si am trecut prin etapa de a avea pana acum pentru el trei certificate de nastere ( al treilea insa e cel definitiv ).Eu insa pastrez copii dupa celelalte doua si cand vor aparea intrebari ce vor necesita raspunsuri i le voi arata.Eu zic ca legatura creata intre noi ca parinti si el ca copil nu va putea fi rupta de aflarea adevarului doar ca imi este si mie frica de cum va reactiona cand va afla.Cred ca toate de aici avem aceasta teama in suflet dar poate atunci cand vor incepe intrebarile vom fi aici , inca, impreuna si ne vom impartasi din experienta si vom reusi sa trecem peste acest prag destul de greu din viata noastra, dar cred ca mult mai greu va fi pentru ei decat pentru noi.Sper ca dragostea noastra sa inlocuiasca crudul adevar si sfarsitul sa fie cu happy end.Poate ca noua ne va fi mai usor decat mamelor care au trecut un nume la mama copilului si care sigur daca va vedea certificatul initial va cauta sa afle in timp cine a fost mama care l-a nascut, dar cred ca legatura sufleteasca creata in ani de zile ne va ajuta sa nu ii pierdem si sa ii avem mereu langa noi.E o teama fireasca , una in plus fata de a mamelor care si-au nascut puii dar va trebui sa fim tari si sa trecem peste ea.Eu una mereu am citit cum incearca Liliana sa faca fata primelor intrebari ale fetei si o admir pentru taria de caracter pe care o are.Cred insa ca suntem datori sa facem cunoscut copiilor felul in care au ajuns langa noi chiar de o varsta mai frageda, insa sunt sigura ca acesta ramane un subiect despre care in timp vom avea ce discuta .
Multumesc frumos si raman deschisa la orice sugestii in domeniu.

carmens spune:

Si eu sunt adepta ideii ca trebuie sa spunem copilului cat mai curand de situatia lui, eu nici n-as putea minti pentru ca la locul de munca ma cunosc peste 200 de oameni care ma vad zilnic, care nu m-au vazut cu burtica dar mi-au vazut copilul. De aici multe intrebari, deci multi stiu despre adoptie.
Asistenta Otiliei ne-a povestit despre alte familii, despre modul cum au considerat sa abordeze acest subiect cu copii. Exemplu:
O familie a adoptat un baietel care pe la varsta de 4-5 ani a aflat de la parinti ca este adoptat si nu l-a deranjat ideea. O alta familie adopta o fetita din acelasi loc, o fundatie. Familiile s-au cunoscut dar nu tin legatura. Cea de a doua famile a considerat ca nu este cazul sa-i spuna inca fetitei.
O zi obisnuita la camin, unde cei doi copii sunt colegi. Ei se joaca apoi incep sa se laude cu parintii lor( mama mea e frumoasa, ba a mea e mai frumoasa ) iar la un moment dat fetita il intrece in laude pe baietel, iar acesta nemaiavand replica ii spune : "Tu sa taci, ca esti ca si mine!" Fetita nu a realizat ce vrea sa spuna in schimb a povestit acasa. Parintii fetitei, pe buna dreptate s-au suparat ca parintii baietelului discuta despre situatia fetitei lor cu copilul, cu baietelul. Dar cred ca ei nu au vrut sa faca rau familiei fetitei, ci doar au vrut sa-i demonstreze ca mai sunt si alti copii in situatie lui si cel mai bun exemplu era chiar colega lui de camin.
In concluzie copilul poate afla de oriunde si oricand. Este bine sa-l pregatim noi si nu sa afle de la altcineva.
Vivi, eu am luat-o pe Otilia la 7 luni. De fapt nu o cheama Otilia pe certificatul de nastere, ci Maria Mirabela. Am avut noroc si nu era botezata asa ca am botezat-o noi ( poti vedea fotografiile ). Pe certificatul de nastere noi dorim sa apara doar Otilia, dar pe certificatul de botez apare Otilia Maria Mirabela. Noi am considerat ca este bine sa aiba toate numele in fata lui Dumnezeu, numele dat de mama ei si numele ales de noi.
Si altceva, noi suntem din cei care am luat copilul din alt judet, printr-o fundatie. Am ales aceasta cale pentru ca am avut niste prieteni buni care ne-au ajutat foarte mult. Ei trecusera prin toate astea cu un an inaintea noastra. Pot spune ca am avut noroc.
Daca ai rabdare sa citesti tot de s-a scris la "M-am hotarat..." ai sa vezi ca fiecare din noi a trecut de la agonie la extaz, dar fiecaruia dintre noi Dumnezeu ne-a indreptat pasii spre drumul nostru si ne-am gasit copii haraziti.
Iti doresc sa ai rabdare si totul se va rezolva.


carmen
http://pg.photos.yahoo.com/ph/serban_grigoras/my_photos

vivi.vio spune:

Va multumesc celor care ati mi-ati scris si multumesc pentru incurajari. Nici nu ne gandim sa nu-i spunem,momentan e prematur sa stabilim momentul cel mai potrivit,vom vedea.Acum sunt la inceput de drum fata de voi si nu stiu ce ne rezerva viata.
Ideal este sa amani cat mai mult momentul adevarului, insa de cele mai multe ori esti luat prin surprindere...
Speram si eu si sotul meu si asa va doresc si voua, sa avem inteligenta sau flerul sa alegem cel mai bun moment atat pentru noi, cat mai ales pentru copil.

Mmmaria spune:

"Ideal este sa amani cat mai mult momentul adevarului, insa de cele mai multe ori esti luat prin surprindere..."

Imi dau si eu cu parerea, ca una care doar atat poate sa faca deocamdata, insa eu cred ca e mai bine sa-i spui mai devreme decat mai tarziu...cand e mai mic "accepta" sau intelege altfel explicatia asta iar socul este mai mic...
Cu siguranta va afla la gradinita sau la scoala si va fi nashpa de tot, iar daca ajunge la varsta adolescentei (o varsta al naibii de sensibila) si afla atunci, nu cred ca se pot evalua "pagubele".

Dar, cum am spus, este doar parerea mea.

In alta ordine de idei, tare as vrea si eu sa aflu despre prima adoptie sau macar incredintarea in vederea adoptiei dupa legea noua...daca cineva mai apare cu noutati, please spuneti-ne si noua.

Liliana, Rozi, celelalte fete, intrebare:
In cele 60 de zile cat mama naturala are timp la dispozitie sa se gandeasca, mi s-a spus ca trebuie sa stie in orice moment unde se afla copilul; deci daca eu l-as lua pe acel copilas nu as putea sa pastrez confidentialitatea asupra identitatii noastre; dupa cele 60 de zile, este posibil ca el sa fie luat acasa fara ca mamei sa i se mai comunice locatia?
Cunosc doua exemple in care parintii adoptivi s-au cunoscut cu mama naturala si vad ca intampina probleme din cauza acestui lucru, asa ca as vrea sa evit orice mi-ar putea pune bete in roate.

Multumesc anticipat pentru raspuns (sper ca am fost coerenta si ati inteles ce voiam sa intreb)

Dariuta spune:

qsar spune:

Bun venit, Dariuta!

Q

Daria spune:

Noi am intrat in cei doi ani de urmarire post adoptie si saptamana trecuta ne-am intalnit cu asistentul social pentru a-i da certificatul cel nou si o adeverinta medicala, cum ca este clinic sanatos copilul. Am intrebat despre noua lege si despre secretul adoptiei si ne-a spus ca sunt intr-o ceata totala si ca adoptia nu mai are cum sa fie secreta pentru ca parintii sunt chemati in instanta pentru consimtamant chiar si in situatia in care au fost decazuti din drepturi. Au foarte multe lucruri neclare si ei si intrebari la care nu stiu sa raspunda.

& Maria (3,5 ani)
www.ldd.home.ro/MARIA.HTM

aissa spune:

Noi nu ne mai laudam, suntem racite rau de tot...
Am fost luni la cu piticot si ne-a internat pana ieri. Am plans cat intr-o viata, imi venea sa-mi dau pumni in cap cand o vedeam ca o chinuie (sa-i puna branula). Ieri ne-a dat drumul acasa dar am ramas cu tratament ambulator, mergem de 2 ori pe zi la spital la aerosoli si sa-i bage antibioticul. Ufff, tare mai speram sa nu raceasca anul asta! Ce sa-i fac? Are narile alea asa mici de si doctorita a spus ca sunt stramte, abia intra o sonda de aspirat, dar pompa mea de acasa? Nici nu se apropie de mucisorii aia. Si e incarcata si la plamani, radiografia a iesit uratica, desi profesorul care a vazut-o la vizita a zis ca e mai curand traheita decat brosiolita. Asta e, trecem si prin asta, acum. Oricum, ea e vesela, rade intr-una, am fost vedete la spital ca toti veneau la ea si ea radea la toti rezidentii, medicii, indiferent ca o imbracam/dezbracam de 1000 de ori.
Dar cand o vad ca tuseste si se ineaca, nici nu poate manca (ca de la laptele cald si efortul de a suge se desprind uratii aia si ea isi umple gura si stomacul de muci. Si regurgitatia de dupa ce da aerul afara e formata acum mai mult din mucisori decat din lapte....
Gata, mi-am spus oful, sunt tare obosita si nedormita, azi-noapte am recuperat si eu un pic. Ma streseaza drumurile la spital, mai ales ca e asa frig, dar tot e mai bine acasa.
Va pupic!

Cristina si Alexandra(30.09.2004)

kkk spune:

Bai oameni buni azi am fost la DCP sector 2.Doamna de acolo foarte amabila mi-a spus ca dureaza 2 luni obtinerea respectivului atestat.Dar probabil voi deja stiati asta,numai io am descoperit America.Zicea ca o sa vina la noi de cel putin 6 ori, ca trebuie sa discute cu parintii nosti cu fratii si cumnatii,si vecini daca nu vrem sa fie anonim(da noi vrem).Cica nu stie daca este bun contractul nostru de comodat ca ar putea sa fie nevoie si de contractul casei.
Dansa zicea ca nu stie cum arata"Certificatul medical tip Ministerul Sanatatii" cum se poate asa ceva eu ce fel de certificat imi iau?????
Va rog frumos daca stiti ceva scrieti-mi si mie ca ma apuca groaza deja ca oricim probabil or sa urmeze multe altele!
Doamna mai zicea ca or sa schimbe legea asta ca este impotriva copilului, dar in cat timp nu stiu.Si mai zicea ca toti copii adoptabili la 31.12.2004 de la 01.01.2005 nu mai sunt.Si ca acum nu mai sunt adoptabili decat copiii romi lasati de mame care si-au dat adrese false si nu au putut fi gasite cu politia.
Este cineva de aici care a adoptat si nu are casa proprietate personala?Ca imi este tare teama ca nu o sa accepte contractul meu de comodat.

Va pupic sa fiti sanatoase si voi si bebitii vostri!!!
P.S. O sa-mi schimb nick name ul ca asta este prea urat!!!

Aaaaaaa exista tipizat pt. adeverinta asta de venit??? Daca nu, se face la brut sau la net???
Si caracterizarea asta ce trebuie sa contina?

irina_ina2000 spune:

Buna,

in primul rand nu te lasa descurajata si cel mai important este ca ai inceput.Pesemne ca mamicile care incep acum actele de adoptie invata toate demersurile impreuna cu cei de la DPC iar in privinta regurilor eu zic ca nu e nimic batut inca in cuie.Nu e important sa stie persoana care se ocupa de dosar cum este certificatul tip medical ci cei de la policlinica unde vei merge sa-l obtii ( iar acolo pentru ca vei plati totul va fi in regula).Despre venitul acasa de cel putin 6 ori pana se hotarasc sa dea certificatul de familie apta pentru adoptie eu ma cam abtin pentru ca au ei destule alte lucruri de facut nu sa-ti inspecteze casa de atatea ori.Deasemenea nu vad cu cei incurca acel contract de comodat mai ales daca e facut macar pe 5 ani de zile , deoarece e valabil cu orice alt contract de chirie si cel mai important este ca acolo sa fie conditii normale de viata pentru un copil.Deci mergi inainte,cu toate piedicile care le vei intampina.
Suuces!