prieteni -prieteni. cand ne putem baza pe prieteni

oare prieteni mai sunt ca in trecut, ca atunci in adolescenta cand in numele prieteniei puteam sa rabdam si sa suferim langa prietenul(a) noastra cu speranta ca orice gest mic al nostru ar putea sa-i indeparteze neplacerile? ca atunci cand copii fiind ne gandeam cum sa impartim totul si ne faceam planuri de viitor impreuna, candtotul incepea ascultand parerea celuilalt.
prietenie.
cate lucruri frumoase sunt legate de numele tau.
voi mai aveti prieteni,dar prieteni adevarati care stiu sa fie langa tine la greu, cand viata te incearca si cauti un umar pe care doar sa ai un mic popas, o mica liniste si siguranta care sa-ti dea putere sa mergi mai departe?
cum e sa simti ca prietenilor adevarati chiar le pasa de tine chiar daca tu nu ai devenit astronautul visat sau nu ai cucerit lumea?

am sa-mi permit sa va dau cateva cateva proverbe si citate din literatura araba.


daca nu ai un prieten ia o pisica.
daca nu-ti ajuti prietenul la nevoie , nu ai tovaras la nevoie.
cel mai rau prieten este acela care-si pleaca urechea la clavetiri.
celui care cauta cu ravna greselile altora nu-i va harazi soarta nici un prieten.
proverbe.

iubeste-l pe prietenul tau, dar cu masura , caci intr-o zi s-ar putea sa-ti fie dusman si uraste-l pe dusmanul tau, dar cu masura, fiindca intr-o zi s-ar putea sa-ti fie prieten.
zuhayr


"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

corina iulia spune:

ce parere aveti de ce spune plesu in articolul

Despre frumusetea uitata a vietii

Am ajuns sa nu mai avem simturi, idei, imaginatie. Ne-am uratit, ne-am instrainat cu totul de simplitatea polifonica a lumii, de pasiunea vietii depline. Nu mai avem puterea de a admira si de a lauda, cu o genuina evlavie, splendoarea Creatiei, vazduhul, marile, pamantul si oamenii. Suntem turmentati si sumbri. Abia daca ne mai putem suporta. Exista, pentru acest derapaj primejdios, o terapie plauzibila? Da, cu conditia sa ne dam seama de gravitatea primejdiei. Cu conditia sa impunem atentiei noastre zilnice alte prioritati si alte orizonturi.

"Nu vezi?.../ Sau-ce-auzi si vezi-nu crezi?.../ N-auzi tu cum suna ora /Fericirii-amandurora?..." Minulescu
cu drag de forum, corina

Mia. spune:

O prietena adevarata este sora mea care e mai mare cu13 ani mai mare ca mine.Intotdeauna m-am putut baza pe ea.In rest,mai e o prietena din copilarie cu care tin legatura desi sintem departe si chiar daca am mai avut neintelegeri,inca una din liceu cu care doar vorbesc la telefon de multi ani.Dar cu care sa ma intilnesc des,nu.De aceea si stau atita pe DC.

www.lucavasile.go.ro" target="_blank">Poze

irina2000 spune:

DA! Mai exista prieteni si sunt cei care trec de "proba focului" te ajuta atunci cand "itzi frige buza". Restul....apa de ploaie, uita-i insa nu uita niciodata pe cei care te-au ajutat candva cu cat de putin sunt si ramn PRIETENII tai. CAnd iti era greu, cand nimeni nu se uita la tine, sigur a fost cineva care te-a ajutat concret (nu cu sfaturi...) fara sa iti ceara nimic in schimb, acela e PRIETENUL tau, restul sunt povesti! Prietenul la greu se cunoaste! Multumesc lui Dumnezeu ca am asa prieteni! Putini, dar CEI MAI TARI PRIETENI DIN LUME si nu sunt numai romani sunt si chinezi si evrei si americani si indieni. Oameni sunt peste tot, prietenii se gasesc greu dar raman, fara ascunzisuri,deschis , sincer, fara rautati si invidii gratuite. SUNT PRIETENII MEI si la orice ora daca ei striga dupa ajutor eu sunt acolo si la fel se intampla si in cazul meu, GRATIS fara nimic in schimb. Daca aveti asa ceva suntei binecuvantati, daca nu intrebati-va poate ceva e in neregula cu voi!
LA cat mai multi prieteni!

NO BRAIN....NO PAIN!

HelleneC spune:

Prieteni... adevarati prieteni, greu de gasit. Cred ca avem uneori sansa de a avea macar un prieten pe care sa ne bazam. Daca sunt mai multi, norocul nostru! Mie imi plac prietenii langa care pot sa rad, cu care pot plange... si am privilegiul de a avea.. numai ca sunt atat de departe, numai telefonul ne mai tine impreuna si netul. Acum, dupa atatia ani de cand am plecat de acolo, am ajuns la concluzia ca sunt singurii pe care ma pot baza, asa, departe unde sunt. Multumesc Celui de Sus si acum ca i-am cunoscut, ca mi-au fost alaturi oricand, fara mofturi sau sa strambe din nas, ca m-au lasat sa stau langa ei, ca nu am auzit un cuvant rau la adresa mea de la ei. Comparand cu ce au trait altii cu "prietenii", pot spune ca am fost o norocoasa si le-am acordat incredere, care mi-a fost intoarsa 200%.
Va pup si... imi place subiectul! Corina Iulia
Elena

mami "da george"
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=36561